rusia invazie - ultimele știri

La câteva zile după ce Ucraina a executat una dintre cele mai ambițioase operațiuni militare ale războiului – lovind în adâncul teritoriului rus și scoțând din uz o parte considerabilă a aviației strategice ruse – întrebarea care planează asupra întregii Europe este: cum va reacționa Kremlinul?

În zorii unei zile de duminică pe care Moscova o va ține minte mult timp, Ucraina a declanșat una dintre cele mai ambițioase operațiuni aeriene ale serviciilor sale speciale.

Agenția de informații israeliană Mossad a comentat operațiunea SBU la scară largă „Pânza de Păianjen” împotriva Rusiei pe pagina sa de pe rețeaua de socializare X.

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Ucraina „nu are atuuri în acest război”. Ei bine, Kievul a jucat o carte foarte puternică duminică, 1 iunie.

În urma operațiunii speciale de amploare „Pânza de păianjen”, dronele FPV ucrainene au atacat mai multe aerodromuri militare de pe teritoriul rus, unde se aflau baze de aviație strategică capabilă să transporte arme nucleare.

Peste un an și jumătate de planificare, zeci de agenți sub acoperire și o logistică demnă de un manual de operațiuni speciale.

Presiunea tot mai mare exercitată de dronele ucrainene asupra infrastructurii și pozițiilor militare ruse a determinat Moscova să caute soluții alternative de apărare.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a organizat un atac asupra aerodromurilor rusești din mai multe regiuni situate departe de granița ruso-ucraineană. Despre acest lucru scriu Ukrainska Pravda , Babel , RBC-Ucraina și alte publicații, citând „surse din serviciile speciale”.

Pe 1 iunie, la orele amiezii, mai multe baze aeriene din Federația Rusă au fost ținta unei operațiuni de amploare derulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Două explozii produse în apropierea infrastructurii feroviare din regiunile Briansk și Kursk, în vestul Rusiei, au fost calificate oficial drept atacuri teroriste, potrivit unui comunicat emis de Comitetul de Anchetă al Federației Ruse.

Într-un moment delicat pentru statul ucrainean, marcat de incertitudini militare și presiuni internaționale, primarul Kievului, Vitali Kliciko, lansează cel mai dur atac public la adresa președintelui Volodimir Zelenski.

Într-un război care a redesenat granițele Europei și a reconfigurat strategia de securitate continentală, puține figuri din aparatul militar ucrainean au atras atenția și au influențat direcția conflictului precum generalul Kirilo Budanov.

Deciziile militare nu sunt întotdeauna dictate de performanță tehnică, ci mai degrabă de ceea ce vrea — sau nu vrea — un stat să sacrifice.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând 114 drone și rachete, cu doar câteva zile înaintea unor discuții de pace anunțate de Moscova pentru luni, la Istanbul – discuții la care Kievul nu a confirmat încă participarea, scrie Kyiv Post.

În timp ce Kremlinul se pregătește pentru o nouă rundă de negocieri „de pace” la Istanbul, la Washington se pregătește o ofensivă de altă natură: una economică.

Când Vladimir Putin afirmă că e „gata de dialog”, de regulă înseamnă că urmează o nouă rundă de șantaj diplomatic sau, în cel mai bun caz, o pauză în bombardamente — strategică, nu umanitară.

Când Moscova vorbește despre pace, e de regulă semnul că pregătește următoarea ofensivă.

În fața unui conflict prelungit în Ucraina și a pierderilor grele suferite de ambele părți, întrebarea care domină cercurile strategice occidentale nu mai este dacă Rusia ar putea ataca un stat membru NATO, ci unde și când.

Într-un conflict care a transformat Ucraina într-un laborator de testare pentru tehnologiile militare ale secolului XXI, un nou capitol se scrie acum: drone autonome, capabile să execute lovituri de precizie fără intervenție umană, la sute de kilometri în interiorul teritoriului controlat de Rusia.

În fața agresiunii ruse și a unei Americi tot mai ezitante în angajamentele sale de securitate, Uniunea Europeană vorbește din ce în ce mai des despre nevoia unei apărări comune.

Într-un nou semnal al transformării lente, dar deliberate, a regiunilor de frontieră din vestul Rusiei într-un spațiu tampon militarizat, o convorbire telefonică interceptată de serviciile de informații militare ucrainene (GUR) relevă tensiunea crescândă din comunitățile afectate.

O declarație oficială a Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, conform căreia „Industria militară sârbă înjunghie Rusia pe la spate”, reprezintă cel mai direct și crud atac al Moscovei asupra Belgradului din istoria modernă.

Rusia a lansat în noaptea de 29 spre 30 mai unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele luni, vizând sudul și estul Ucrainei.

Într-un discurs tranșant rostit la Londra, David Petraeus, fost director al CIA și general american cu o carieră impresionantă în teatrele de război din Irak și Afganistan, a avertizat că Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina.

Participarea lui Donald Trump la încercările de mediere a conflictului din Ucraina nu doar că s-a dovedit ineficientă, ci a contribuit, în opinia unora dintre analiștii occidentali, la agravarea situației de pe front.

Într-un gest cu puternice conotații simbolice și strategice, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat joi Serbia că, în ciuda neutralității declarate în războiul din Ucraina, ar furniza armament Kievului prin intermediul unor state terțe.

Rusia a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, a interceptat aproape 50 de drone ucrainene, în contextul unui nou val de atacuri aeriene ce a afectat mai multe regiuni, inclusiv zona Moscovei.

Tensiunile de-a lungul frontierei nord-estice a Ucrainei se intensifică, în contextul în care forțele ruse au ocupat patru sate din regiunea Sumî și continuă acțiunile ofensive cu un efectiv estimat la aproximativ 60.000 de soldați.

Vladimir Putin este, aparent, deschis la ideea unui acord de pace în Ucraina. Însă nu oricum.

La început, părea doar o fanfaronadă electorală. Donald Trump promitea, cu tonul său inconfundabil de agent de vânzări, că va pune capăt războiului din Ucraina „în 24 de ore” de la revenirea sa la Casa Albă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a apărut marți, 28 mai, la Berlin într-un ton vestimentar care a atras atenția.

Un dictator în izolare, prizonier al propriilor obsesii și tot mai rupt de realitatea lumii exterioare. Așa îl descriu sursele și analiștii citați de The Times, într-o investigație care urmărește degradarea psihică treptată a președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin

Războiul din Ucraina ar putea fi doar preludiul unui scenariu mai amplu, în care adevărata miză pentru Kremlin nu este neapărat câștigarea de teritorii, ci spargerea coeziunii interne a Alianței Nord-Atlantice.

Într-un gest rar pentru propaganda rusă, rețeaua de conturi asociate regimului de la Kremlin a declanșat o ofensivă informațională vizibilă împotriva președintelui american Donald Trump, după ce acesta a calificat comportamentul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, drept „nebunie” în contextul

Președintele american Donald Trump ia în calcul impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei în zilele următoare, în contextul intensificării ofensivei Kremlinului asupra Ucrainei.

Analiștii avertizează că Rusia este tot mai aproape de a putea lansa atacuri masive împotriva Ucrainei folosind până la o mie de drone de atac în același timp.

Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară după ce președintele american Donald Trump l-a numit pe Vladimir Putin „complet nebun” pentru atacurile recente asupra Ucrainei, într-un moment în care negocierile de încetare a focului par să fi intrat într-o fază delicată.

Criza de muniție antiaeriană devine acută în Ucraina, unde cele două baterii de rachete sol-aer SAMP/T, furnizate de aliații occidentali, sunt în prezent inutilizabile, din lipsa completă a rachetelor compatibile – dezvăluie Le Monde, citând surse guvernamentale.

În pofida discursului oficial optimist, economia Federației Ruse intră într-o etapă de degradare accelerată, alimentată de prăbușirea veniturilor din petrol, costurile uriașe ale războiului și o structură economică incapabilă să se adapteze la izolare și presiuni externe.

În fața unei Americi tot mai reticente să continue sprijinul militar pentru Ucraina, liderii europeni analizează o soluție de avarie: să cumpere ei înșiși armament american și să-l trimită la Kiev.

La peste trei ani de la declanșarea invaziei în Ucraina, regimul condus de Vladimir Putin pare tot mai izolat și vulnerabil.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea intra în faza finală în vara anului viitor, susține un nou raport al centrului de analiză geopolitică al băncii americane JPMorgan Chase.

Modernizarea arsenalului rusesc aduce o nouă provocare apărării antiaeriene a Ucrainei.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ucrainene cu drone și rachete în noaptea de 25 mai, ucigând cel puțin 12 persoane, inclusiv trei copii, potrivit oficialilor locali. Rusia a lansat peste noapte 69 de rachete și 298 de drone, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei.

Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul forțelor ruse din primele luni ale invaziei, se apropie cu pași rapizi de integrarea completă în sistemul energetic al Federației Ruse.

După mai bine de doi ani de război total în Ucraina, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a făcut simțită prezența în regiunea de frontieră Kursk, într-un gest mai degrabă teatral decât strategic.

O nouă rundă de discuții între Ucraina și Rusia ar putea avea loc la Vatican la mijlocul lunii iunie, relatează The Wall Street Journal , citând surse proprii.

Germania a început formarea primei brigăzi de tancuri de luptă desfășurate permanent în străinătate de la al Doilea Război Mondial încoace. Până la sfârșitul anului 2027, până la 5.000 de militari germani vor fi desfășurați complet în Lituania.

Serviciile de informații occidentale avertizează că Federația Rusă pregătește o nouă campanie de atacuri cibernetice cu potențial disruptiv major, vizând infrastructura logistică ce asigură sprijin militar Ucrainei, relatează Reuters.

Athos Salomé, un brazilian în vârstă de 38 de ani, cunoscut în presa internațională drept „Noul Nostradamus”, revine în atenție cu o serie de previziuni ce ating puncte nevralgice ale prezentului geopolitic și climatic.

Ministerul Apărării din Ucraina a aprobat, în mod oficial, utilizarea unui nou tip de armament autonom pe câmpul de luptă: robotul de tip „aruncător de flăcări” denumit Krampus, un vehicul terestru fără echipaj (UGV) dotat cu muniție termobarică, conceput integral pe plan local.

Potrivit unei analize recente publicate de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), Kremlinul nu dă niciun semn că ar fi dispus să încheie un acord de pace sau să oprească ostilitățile din Ucraina.

O versiune modernă a mașinii Enigma a fost creată de o companie estoniană fiind folosită deja pe frontul din Ucraina.

În ciuda apelurilor tot mai frecvente la negocieri și a reluării unor contacte diplomatice internaționale, Rusia își continuă mobilizarea militară pe linia frontului din estul Ucrainei, pregătind — potrivit unor surse americane citate de CNN — o nouă ofensivă de amploare.

Ungaria susține că apărarea sa antiaeriană a doborât o dronă care ar fi fost lansată de pe teritoriul Ucrainei, în apropiere de orașul Tokaj.

În timp ce comunitatea internațională își îndreaptă tot mai mult speranțele către o încetare a focului în Ucraina, experții în securitate trag un semnal de alarmă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află în fața uneia dintre cele mai dificile ecuații de politică externă de la începutul războiului.

Vladimir Putin nu este cunoscut drept un om impulsiv. Dar decizia sa de a refuza participarea la negocierile de pace cu Volodimir Zelenski, programate la Istanbul, pare mai degrabă un calcul riscant decât o manifestare de reținere diplomatică.

Președintele rus Vladimir Putin a desemnat o nouă componență a delegației oficiale pentru reluarea negocierilor cu Ucraina, care au loc azi în Turcia.

După mai bine de trei ani de la izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, delegațiile Rusiei și Ucrainei revin la masa tratativelor.