Rusia a obținut „semnăturile” sistemelor Patriot. Acum învață rachetele Iskander să evite apărarea antiaeriană ucraineană

Rusia încearcă să transforme racheta "Iskander" într-o țintă și mai dificilă pentru apărarea antiaeriană ucraineană, determinând-o să manevreze, să își mascheze focosul cu ținte false și să evite radarele sistemelor Patriot și SAMP/T. Totuși, experții au opinii diferite: unii vorbesc despre o adaptare periculoasă la sistemele occidentale, alții susțin că majoritatea acestor capacități existau încă de la proiectarea inițială a rachetei.

Rachete Iskander/FOTO:X

Rusia ar putea pregăti pentru utilizare versiuni modernizate ale rachetelor balistice destinate complexelor Iskander. Potrivit canalelor de monitorizare, muniția actualizată ar urma să poată manevra, să coboare în altitudine pentru a îngreuna detectarea de către radare și să lanseze ținte false.

Aceste modificări ar avea rolul de a suprasolicita sistemul ucrainean de apărare antiaeriană și de a complica funcționarea rachetelor interceptoare. În același timp, Rusia a modernizat rachetele Iskander pe tot parcursul războiului la scară largă, în încercarea de a le spori șansele de a penetra sistemele Patriot și SAMP/T.

"Rusia a obținut semnăturile Patriot și SAMP/T"

Potrivit lui Anatolii Hrapcinski, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene ucrainene și expert în aviație, citat de publicația Focus, dacă Rusia își modernizează rachetele, înseamnă că încearcă să depășească obstacolele create de apărarea antiaeriană ucraineană.

El a explicat că sistemul Patriot a trecut deja prin numeroase modernizări pe parcursul războiului la scară largă, întrucât adversarul își schimbă constant tactica de utilizare a rachetelor și încearcă să identifice punctele slabe ale apărării antiaeriene ucrainene.

De exemplu, rușii au încercat să lanseze rachete astfel încât să evite zonele de acoperire ale complexelor Patriot. Deoarece sistemul radar Patriot oferă o acoperire sectorială, inamicul ține cont de amplasarea radarelor și încearcă să construiască traiectorii de atac corespunzătoare.

Potrivit expertului, o analiză a traiectoriilor recente ale rachetelor balistice rusești arată că adversarul își distribuie loviturile între direcțiile nordică și sudică, încercând astfel să suprasolicite simultan capacitatea ucraineană de detectare și de contracarare a țintelor.

"Inamicul înțelege că și noi ne adaptăm sistemele. De exemplu, racheta PAC-3 MSE a fost modernizată substanțial pentru a putea reacționa la manevrabilitatea rachetei Iskander. Dar, în același timp, și rușii încearcă să își modifice rachetele", a subliniat Hrapcinski.

Expertul a atras atenția asupra particularităților rachetei complexului Iskander, explicând că aceasta a fost creată pe baza unor tehnologii dezvoltate pentru rachete balistice destinate să depășească sistemele de apărare antirachetă.

Tocmai de aceea, Iskander poate folosi o gamă largă de mijloace de contracarare: capcane termice, echipamente de bruiaj electronic, precum și elemente care imită ținte aeriene.

Atunci când racheta intră în faza terminală a traiectoriei și ajunge în zona de acoperire a sistemului Patriot, aceasta poate lansa elemente speciale care, prin suprafața lor reflectorizantă, apar pe radare drept focosul principal.

Astfel, radarul poate detecta simultan mai multe obiecte, dintre care unele sunt ținte false. Din această cauză, sistemul de apărare antiaeriană trebuie să determine unde se află efectiv focosul real, care trebuie interceptat.

"Toate aceste modificări influențează activ șansele de interceptare. Sistemul Patriot este modernizat și îmbunătățit practic în timp real. Dar și rușii încearcă să își schimbe rachetele", a explicat expertul.

Referitor la o posibilă nouă modificare a rachetei 9M723-2F3, Hrapcinski a menționat că apariția literei "F" în denumire ar putea indica un focos de tip fragmentare-explozie, adică o schimbare a încărcăturii utile a rachetei.

Totodată, rușii ar putea încerca să mărească și raza de acțiune a rachetei. În prezent, distanța de utilizare a sistemelor Iskander permite Ucrainei, în anumite situații, să detecteze instalațiile de lansare ale inamicului și să le lovească.

Partea rusă ține cont de creșterea capacităților ucrainene de a lovi la distanță medie. De aceea, inamicul ar putea urmări extinderea razei de acțiune a rachetelor Iskander, pentru a-și amplasa instalațiile de lansare mai departe de zona posibilă de lovire a mijloacelor ucrainene.

"Vor să anuleze, prin creșterea distanței, capacitatea noastră de a lovi instalațiile de lansare. Pot face acest lucru, printre altele, prin modificarea caracteristicilor combustibilului, ceea ce ar permite mărirea razei de zbor a rachetei", a explicat Hrapcinski.

Astfel, modernizarea rachetelor rusești nu ține doar de situația actuală de pe front. Rusia încearcă să își perfecționeze sistemele ținând cont de amenințările viitoare, pe care le-ar putea întâmpina pe măsură ce Ucraina își extinde capacitățile de lovituri la distanță medie și își dezvoltă noi radare și mijloace de contracarare a rachetelor balistice.

Potrivit expertului, la Moscova nu se gândesc doar la continuarea războiului împotriva Ucrainei, ci se pregătesc și pentru un posibil conflict cu țările europene.

"Nu se gândesc doar la războiul cu Ucraina. Se gândesc și la un război cu Europa", a subliniat Hrapcinski.

Tocmai în cadrul războiului împotriva Ucrainei, armata rusă a acumulat experiență reală de luptă în utilizarea rachetelor Iskander împotriva sistemelor occidentale de apărare antiaeriană și antirachetă.

Când a fost creată, racheta Iskander a fost concepută pentru a penetra sisteme de apărare antiaeriană bazate în principal pe complexe sovietice vechi sau pe sisteme rusești modernizate precum S-300, S-400 și S-500.

Chiar și echipamentele de bruiaj electronic lansate de rachetă au fost inițial calibrate pentru gama de frecvențe a radarelor S-300 și S-400. Însă acum rușii au avut ocazia să studieze funcționarea complexelor occidentale aflate în dotarea Ucrainei.

"În prezent, ei au obținut semnăturile de funcționare ale sistemelor noastre Patriot și SAMP/T. În consecință, rușii ar putea încerca să găsească o soluție care să le permită să orbească radarele noastre, astfel încât să nu putem identifica focosul principal care trebuie distrus", a explicat expertul în aviație.

Hrapcinski a atras atenția că interceptarea rachetelor balistice diferă substanțial de distrugerea rachetelor de croazieră sau a altor ținte aerodinamice.

O rachetă de croazieră, un avion sau o dronă pot fi lovite prin detonarea focosului rachetei interceptoare în apropierea obiectului aerian. De asemenea, este posibilă o lovitură directă, de exemplu asupra motorului țintei, în cazul utilizării unor sisteme portabile de rachete antiaeriene.

Rachetele complexului Patriot folosesc mai multe sisteme de ghidare, inclusiv radar. Tocmai de aceea, inamicul încearcă să creeze un număr mare de obiecte aeriene false, pentru a induce în eroare sistemul de apărare antiaeriană cu privire la ținta reală ce trebuie distrusă.

În cazul unei rachete balistice, interceptarea se bazează pe principiul cinetic "hit-to-kill". Racheta interceptoare trebuie să lovească fizic, direct, racheta inamică.

"Practic, trebuie să nimerești un glonț cu alt glonț. Racheta interceptoare Patriot conține aproximativ 18 kilograme de exploziv, menite să compenseze o eroare de aproximativ unu-doi centimetri. Dar, oricum, sarcina principală a rachetei antibalistice este să lovească direct ținta", a precizat Hrapcinski.

Expertul a explicat că traiectoria balistică are particularitățile ei. Chiar dacă racheta este doborâtă la o altitudine de trei-patru kilometri, resturile ei cad oricum la sol și pot provoca distrugeri.

În prezent, Ucraina nu dispune de sisteme de apărare antirachetă capabile să intercepteze astfel de ținte în afara atmosferei. Totuși, racheta balistică trebuie distrusă oricum, deoarece chiar și o abatere de câțiva kilometri poate împiedica atingerea țintei planificate.

Separat, Hrapcinski a vorbit despre particularitățile rachetei interceptoare PAC-3 MSE, care a primit motoare suplimentare, de dimensiuni mici, cu funcționare pe bază de gaz, ce îi permit să își ajusteze traiectoria la viteze extrem de mari.

La astfel de viteze, suprafețele aerodinamice sau aripile obișnuite nu sunt suficiente pentru o manevrare precisă. De aceea, în jurul corpului rachetei interceptoare sunt amplasate motoare cu gaz, care se activează la momentul potrivit și corectează direcția de zbor.

"Ele permit stabilirea direcției în care racheta trebuie să accelereze ușor, pentru a lovi precis ținta balistică", a spus expertul.

Nu o rachetă nouă, ci o tactică veche

Nu toți experții consideră însă că o eventuală modernizare a rachetei Iskander reprezintă o amenințare fundamental nouă pentru apărarea antiaeriană ucraineană. Expertul în aviație Valeri Romanenko, cercetător științific principal la Muzeul de Stat al Aviației din Ucraina, a pus sub semnul întrebării unele dintre caracteristicile atribuite rachetei, subliniind că majoritatea dintre acestea au fost incluse în proiectul complexului încă de la crearea sa.

Potrivit acestuia, o rachetă balistică nu se poate ascunde de radare zburând la altitudine joasă. În cazul unei lovituri la distanță mare, ea urcă la zeci de kilometri altitudine, după care urmează o traiectorie balistică, astfel încât afirmațiile privind posibilitatea unui asemenea zbor necesită clarificări suplimentare.

Capacitatea de manevră a fost, de asemenea, integrată în racheta Iskander încă de la dezvoltarea sa, în urmă cu aproximativ 20 de ani. Este posibil ca rușii să fi mărit amplitudinea manevrelor rachetei, însă, potrivit lui Romanenko, acest lucru nu creează o amenințare fundamental nouă pentru sistemele Patriot.

Expertul a amintit, de asemenea, că Rusia a folosit ținte false încă din 2022. Totuși, ulterior, operatorii ucraineni au învățat să le deosebească de racheta reală, după care rușii au început să utilizeze mai intens mijloacele de război electronic.