Bărci, avioane, roboți. Cum a transformat Ucraina orice vehicul într-o "navă-mamă" pentru drone

Războiul dus de Ucraina cu ajutorul dronelor intră într-o nouă fază, cea a „navelor-mamă". Bărci, aeronave și alte platforme sunt folosite pentru a transporta în luptă drone de atac și drone interceptoare mai mici.

Drona navală ce transportă un robot terestru pe linia frontului/FOTO:X

De la bărcile-sinucigașe la conceptul de „navă-mamă"

Ucraina și-a început campania de lupte navale fără echipaj uman prin transformarea unor bărci rapide, conduse de la distanță, în arme improvizate menite să lovească și să distrugă navele de război rusești. Tactica neconvențională a funcționat, zguduind o flotă considerată, în mod clasic, superioară.

Rusia s-a adaptat însă rapid, obligând Ucraina să găsească soluții noi.

Astăzi, tot mai multe bărci-dronă ucrainene sunt transformate în adevărate „nave-mamă". Acestea pot elibera drone de atac asupra pozițiilor inamice sau pot lansa drone interceptoare, contribuind la un nou tip de apărare antiaeriană de coastă. Metoda permite Ucrainei să lovească sau să se apere de la distanțe mai mari, din direcții mai greu de anticipat și cu sisteme mult mai ieftine decât armamentul tradițional.

„Aceste ambarcațiuni trebuiau să facă mai mult decât să funcționeze ca simple platforme kamikaze", a explicat, pentru Business Insider, un comandant de unitate din cadrul Direcției Principale de Informații a Ucrainei (GUR). „Trebuiau să transporte și să lanseze drone FPV, precum și drone interceptoare — parte integrantă a realității de pe front în prezent."

Apariția navelor-mamă marchează o schimbare de fond în modul în care se poartă acest tip de război. Dronele mici fac posibile atacuri de precizie ieftine și ușor accesibile, dar rămân limitate în privința razei de acțiune, autonomiei, rezistenței la bruiaj și expunerii operatorului.

Prin transformarea bărcilor, aeronavelor și vehiculelor în platforme de lansare mobile, forțele ucrainene reușesc să trimită sisteme mici mult mai adânc pe câmpul de luptă, în moduri greu de prevăzut.

Jurnaliștii Business Insider au călătorit recent în Ucraina și au discutat cu producători de armament, militari și oficiali din domeniul apărării implicați în dezvoltarea acestor sisteme. Aceștia au descris navele-mamă nu ca pe o armă-minune, ci ca pe o adaptare pragmatică la un câmp de luptă în care punctele de lansare, raza de acțiune, viteza și capacitatea de supraviețuire decid, tot mai des, dacă micile drone pot fi eficiente sau nu.

Rusia, prima care a exploatat conceptul , în aer

Navele-mamă au apărut pe front încă din anul trecut, deschizând un nou capitol al războiului cu drone.

Analiștii de la Institute for the Study of War, un think tank american, arătau încă din octombrie că forțele ruse foloseau nave-mamă cel puțin din august 2025 pentru a lovi rutele logistice și pozițiile ucrainene aflate în apropierea liniei frontului. Potrivit acestora, sistemele rusești se bazau pe variante ale dronelor cu aripă fixă Orlan și Molnia.

Militarii ucraineni au descris ulterior, pentru Business Insider, navele-mamă de tip Molnia drept un fel de „portavion" în miniatură, capabil să zboare zeci de kilometri, să elibereze câteva drone FPV mai aproape de pozițiile ucrainene și chiar să transporte încărcături grele, precum mine antitanc.

Ucraina a început, la rândul ei, să dezvolte propriile nave-mamă, preluând și adaptând conceptul.

Oleksii Vîskub, prim-viceministrul apărării al Ucrainei, a descris navele-mamă drept parte a ciclului constant de adaptare al țării în timp de război, în care noile provocări de pe front cer soluții tehnice inedite la fiecare câteva luni.

Sistemele sunt „testate în mod activ chiar acum de unitățile noastre avansate", a declarat Vîskub, la Kiev, pentru Business Insider. El a evitat însă să le numească o armă decisivă în sine, descriindu-le mai degrabă drept o componentă suplimentară într-un arsenal aflat în continuă schimbare, pe măsură ce evoluează războiul.

De la aer, la sol și pe apă

Deși conceptul de navă-mamă a pornit de la dronele cu aripă fixă ce transportau drone FPV, el s-a extins între timp la toate tipurile de drone, inclusiv la cele terestre și navale.

Ideea se răspândește rapid pe toate „domeniile" de luptă. Producătorii ucraineni de armament adaptează, de exemplu, vehicule terestre fără pilot pentru misiuni mai ample. Jurnaliștii Business Insider au vizitat una dintre companiile aflate în fruntea acestei schimbări — Ratel Robotics — care construiește roboți de luptă capabili să lanseze drone FPV și, în viitor, posibil chiar drone interceptoare.

Cel mai clar exemplu al conceptului de navă-mamă rămâne însă cel maritim, unde dronele navale schimbă atât apărarea antiaeriană de coastă, cât și operațiunile de atac pe apă.

În aprilie, armata ucraineană a anunțat că a doborât, pentru prima dată, o dronă rusească de tip Shahed cu ajutorul unei drone interceptoare lansate de pe o dronă navală. Compania ucraineană Wild Hornets, producătoare a popularei drone interceptoare „Sting", folosită împotriva dronelor rusești de tip „kamikaze" Shahed, a confirmat ulterior implicarea sa în operațiune.

Un reprezentant al Wild Hornets, care a vorbit sub protecția anonimatului dată fiind sensibilitatea informațiilor, a declarat pentru Business Insider, într-o bază de instruire secretă din apropierea Kievului, că dronele navale oferă o platformă de lansare practică pentru Sting, întrucât pot contribui la apărarea orașelor de pe litoralul Mării Negre. Odesa, principalul port ucrainean la Marea Neagră, este ținta frecventă a atacurilor rusești cu drone.

Pentru Ucraina, dronele navale au devenit unul dintre cele mai clare exemple ale flexibilității conceptului de navă-mamă.

Comandantul din cadrul GUR, care a cerut să fie identificat doar prin indicativul „Ninth", coordonează o unitate ce folosește o dronă navală multifuncțională numită „Katran", produsă de compania ucraineană Military Armored Company HUB, capabilă să lanseze atât drone FPV, cât și drone interceptoare.

Ninth a povestit un episod în care militari din Garda de Coastă rusă au încercat să oprească un grup de drone Katran folosind armament de calibru mic. El a ordonat atunci lansarea dronelor FPV de pe navele-mamă, care au copleșit personalul rus, ucigând mai mulți dintre aceștia.

Pentru unitatea lui Ninth, misiunea principală rămâne cea de atac, apărarea antiaeriană fiind doar secundară — deși, spune el, dronele navale pot ajuta ori de câte ori este nevoie.

„Nu funcționăm ca o formațiune clasică de apărare antiaeriană", a spus el. „Contribuim selectiv, ca un element dintr-o operațiune mai amplă."

Chiar și aeronavele cu pilot devin „nave-mamă"

Conceptul de navă-mamă nu se limitează la sistemele fără pilot. Ucraina folosește și aeronave cu echipaj uman drept platforme de lansare pentru drone mai mici.

Wild Hornets a anunțat în aprilie că a lansat o dronă interceptoare Sting de pe un Antonov An-28, o aeronavă turbopropulsoare din era sovietică, în cadrul unei misiuni de luptă.

Reprezentantul Wild Hornets a precizat că firma lucrează la adaptarea dronei Sting pentru o compatibilitate mai bună cu platformele aeriene. Lansarea din aer este mai dificil de executat decât cea de la sol, a explicat el, însă ar putea permite poziționarea mai rapidă a interceptoarelor și extinderea ariei pe care acestea o pot apăra.

Nazar, instructor la Wild Hornets, care a cerut să fie identificat doar prin indicativ din motive de securitate, consideră că navele-mamă reprezintă viitorul și descrie dezvoltarea lor drept o investiție esențială pentru Ucraina.

„Ne îndepărtăm de tactica în care interceptorul este lansat de la sol", a explicat el pentru Business Insider. „În schimb, putem folosi un fel de purtător care rămâne mai mult timp în aer și poate zbura chiar mai aproape de țintă, reducând distanța pe care trebuie să o parcurgă interceptorul însuși."

Cu cât acest ultim segment de zbor — fie al unui interceptor defensiv, fie al unei drone ofensive — este mai scurt, cu atât cele mai mici arme ale Ucrainei devin, în cele din urmă, mai periculoase.

O dronă navală ucraineană scufundă o navă rusească lângă un complex atribuit lui Putin

Ucraina a anunțat marți că una dintre dronele sale navale a scufundat o navă de patrulare rusească aflată în portul Ghelendjik, stațiune la Marea Neagră, în apropierea unui complex de lux atribuit președintelui rus Vladimir Putin.

Cel puțin o dronă navală de producție proprie, de tip Sargan-3000, a lovit o navă numită Izumrud, ucigând mai mulți membri ai echipajului și rănind alți câțiva, potrivit unui mesaj publicat de Marina ucraineană pe rețelele sociale.

Atacul reprezintă cea mai recentă demonstrație a modului în care dronele navale ucrainene au contribuit la extinderea controlului Kievului asupra Mării Negre.

Nava Izumrud, lungă de aproximativ 60 de metri și dotată cu heliport, era operată de Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB), și nu de forțele militare obișnuite, se arată în comunicatul citat. FSB este instituția care patrulează frontierele Rusiei și joacă un rol central în reprimarea disidenței interne sub conducerea lui Putin.

Marina ucraineană a precizat că nava Izumrud a participat, în noiembrie 2018, la un atac asupra unor nave ucrainene în Strâmtoarea Kerci — fâșia îngustă de apă ce separă teritoriul continental rusesc de peninsula Crimeea, ocupată și anexată de Rusia în 2014.

Ucraina a publicat și o imagine din satelit a navei avariate, care pare să se fi rupt în două.

Legătura cu reședința atribuită lui Putin

Orașul rusesc Ghelendjik se află la mai puțin de 24 de kilometri de un palat somptuos care a făcut, la vremea sa, obiectul unei anchete realizate de opozantul rus decedat între timp, Aleksei Navalnîi.

Într-un material video publicat în ianuarie 2021, criticul Kremlinului și activistul anticorupție susținea că proprietatea, extrem de bine păzită, ar fi fost construită pentru Putin și finanțată de oameni de afaceri apropiați liderului rus, numind-o „cea mai mare mită din lume". Persoane apropiate dosarului susțin că Putin petrece timp acolo, fără să precizeze însă cât de des vizitează locul.

Echipa lui Navalnîi a publicat materialul pe YouTube la scurt timp după ce activistul s-a întors în Rusia din Germania și a fost arestat. Filmul, cu o durată de aproape două ore, prezenta un complex vast, dotat cu o casă de ceai, un amfiteatru și un heliport.

Putin a negat la acea vreme că ar deține palatul. Un om de afaceri și apropiat de lungă durată al liderului rus, Arkadi Rotenberg, a declarat că el ar fi proprietarul reședinței.

Navalnîi a murit în 2024, într-o colonie penitenciară izolată din Arctica. Văduva sa l-a acuzat pe Putin de moartea soțului ei, susținând că acesta ar fi fost otrăvit. Kremlinul a negat orice implicare, oficialii ruși invocând cauze naturale ale decesului.

Reacția Kievului

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lăudat atacul asupra navei din Ghelendjik, precum și un alt atac desfășurat împotriva unui petrolier din așa-numita „flotă fantomă" rusească — nave vechi folosite pentru transportul de țiței și alte mărfuri, cu scopul de a eluda sancțiunile occidentale. Zelenski a subliniat că atacul a avut loc la aproximativ 435 de kilometri de linia frontului.

Kievul a mai folosit anterior drone navale pentru a avaria podul construit de Rusia peste Strâmtoarea Kerci, precum și nave de război rusești aflate în portul crimeean Sevastopol. Amenințarea unor astfel de atacuri a contribuit, în 2023, la decizia Moscovei de a-și retrage flota din Marea Neagră din Sevastopol către alte porturi care oferă o protecție mai bună împotriva dronelor.