Presiunea Ucrainei asupra Crimeei se intensifică: Marea Azov și Marea Neagră, noul front al războiului cu dronele

Ucraina a deschis un nou capitol în lupta pentru izolarea Crimeei. De aproape zece zile, forțele ucrainene lovesc sistematic navele rusești din Marea Azov, într-o operațiune care pare să zdruncine din temelii una dintre rutele comerciale esențiale ale Moscovei.

Navele fantomă ale lui Putin, atacate de dronele ucrainene/FOTO:X

Cine conduce operațiunea și ce vizează

Operațiunea, condusă de Forțele de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei și denumită „MoLoChKa” de către comandantul său, Robert „Madyar” Brovdi, vizează navele militare și comerciale rusești. Au fost lovite petroliere legate de așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, nave de marfă uscată, feriboturi și remorchere care operează de-a lungul unuia dintre coridoarele maritime cheie ale Rusiei. La data de 14 iulie, Brovdi a declarat că dronele ucrainene au atacat 116 nave.

Primele semne sugerează că această campanie afectează deja traficul maritim rus, potrivit datelor privind transportul maritim și analiștilor care urmăresc activitatea din regiune.

Anton Zemliani, analist la Centrul Ucrainean pentru Securitate și Cooperare, a descris atacurile din Marea Azov ca fiind un element al unei campanii mai ample care a vizat deja rețeaua logistică a Crimeei. Feriboturile feroviare și de transport care deservesc peninsula au fost avariate anterior, instalațiile de depozitare a combustibilului au fost lovite, iar navele comerciale sunt din ce în ce mai mult vizate în timp ce sunt ancorate în afara porturilor Crimeei sau înainte de a traversa strâmtoarea Kerci.

„Drept urmare, aprovizionarea cu combustibil a peninsulei a devenit mai dificilă, afectând nu doar activitatea economică, ci și operațiunile militare”, a declarat Zemliani pentru Kyiv Independent.

Strategul ucrainean a explicat că obiectivul central îl constituie flota de petroliere, ambarcațiuni de dimensiuni mici și medii, cu o lungime de circa 140 de metri, care transportă țițeiul rusesc prin Canalul Volga-Don și prin Marea Azov către petrolierele mari ancorate în larg, în Marea Neagră.

Pentru că multe porturi rusești au ape prea puțin adânci pentru vasele mari, țițeiul trebuie mai întâi transbordat pe aceste nave mai mici — iar un singur petrolier oceanic se încarcă, de regulă, de la 12-15 astfel de nave-navetă. Blocând acest verigă din lanțul logistic, Ucraina speră practic să paralizeze exporturile petroliere rusești pe această rută.

Remorcherele, la rândul lor, sunt vitale pentru manevrarea vaselor mari și asistarea celor avariate, în timp ce feriboturile asigură legătura dintre Crimeea ocupată și restul Rusiei.

De ce tocmai Marea Azov

Marea Azov este un culoar maritim strategic, care leagă sudul Rusiei de Marea Neagră prin Strâmtoarea Kerci și, mai departe, de bazinul Caspic prin Canalul Volga-Don. Pe această rută circulă țiței, cereale, oțel și alte mărfuri către piețele internaționale, dar tot de aici se aprovizionează și trupele ruse din sudul Ucrainei ocupate, inclusiv din Crimeea.

Efectele s-au văzut deja: agenția Reuters relata pe 10 iulie că Rusia a suspendat temporar navigația pe Canalul Don-Azov, ca urmare directă a atacurilor. Analiștii din domeniu estimează că aproximativ un sfert din exporturile rusești de grâu tranzitează în mod normal Marea Azov înainte de a ajunge în Marea Neagră.

Obiectivul strategic: izolarea Crimeei

Analistul a subliniat că aceste lovituri repetate au îngreunat considerabil aprovizionarea peninsulei cu combustibil, afectând deopotrivă activitatea economică și capacitatea militară a Rusiei acolo.

Dar miza depășește granițele Crimeei. Zemlianîi a explicat că lovirea navelor comerciale din Marea Azov — pe care Rusia o consideră, după ocuparea sudului Ucrainei, o „mare internă" — urmărește și un obiectiv economic mai larg: reducerea capacității de export a Moscovei și, implicit, provocarea unor pierderi financiare suplimentare.

Analistul rămâne însă precaut în privința concluziilor pe termen lung, deși apreciază că, dacă ritmul actual al atacurilor se menține, capacitatea de transport maritim a Rusiei ar putea scădea treptat, pe măsură ce tot mai multe nave avariate vor fi nevoite să intre în reparații îndelungate.

Funcționează strategia?

Verificarea independentă a rezultatelor este dificilă, însă datele disponibile despre traficul naval par să confirme un impact real. George Barros, coordonator al secțiunii Rusia-Ucraina în cadrul Institutului pentru Studiul Războiului, a analizat datele AIS (sistemul automat de identificare a navelor) și a constatat o scădere de aproximativ 55% a numărului de nave care își transmiteau poziția între 30 iunie și 11 iulie.

Totodată, navele rămase active tind să se grupeze mai aproape de coastă și de porturi, evitând apele deschise ale Mării Azov.

Barros a atras atenția că datele AIS au limitele lor: semnalele pot fi bruiate electronic, falsificate sau pur și simplu oprite de echipaje care vor să evite detectarea, în ciuda reglementărilor internaționale care impun menținerea transponderelor active.

Totuși, a precizat el, „a dispărea" de pe radar oferă o protecție limitată, pentru că imaginile satelitare cu radar cu apertură sintetică — inclusiv cele comerciale, folosite și de Ucraina — pot depista navele chiar și fără semnal AIS. Într-o mare relativ mică precum Azovul, găsirea vaselor rămâne o sarcină ușoară pentru cei care le caută.

Singura contramăsură vizibilă până acum, a conchis Barros, pare să fie reducerea drastică a volumului de trafic naval.

Ucraina își extinde campania cu drone la Marea Neagră

Ucraina a lansat o nouă fază a campaniei sale maritime cu drone în Marea Neagră în noaptea de 15 iulie, atacând 20 de nave rusești, a declarat Robert „Madyar” Brovdi, comandantul Forțelor de Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei.

Într-o postare pe Telegram, Brovdi a declarat că operațiunea, numită „MoLoChKa”, s-a mutat de la Marea Azov la Marea Neagră .

„Prima rundă a bătăliei maritime s-a încheiat. Acum e vorba de Marea Neagră”, a scris Brovdi. Până la 14 iulie, Brovdi a declarat că dronele ucrainene au atacat 116 nave în Marea Azov.

Potrivit comandantului, dronele ucrainene au lovit 17 petroliere, două petroliere și un remorcher în noaptea de 15 iulie.

Brovdi a declarat că grupul de misiuni din Marea Neagră din cadrul operațiunii „MoLoChKa” a fost lansat pe 15 iulie pentru a marca Ziua Statalității Ucrainene.

Cel mai recent anunț vine în urma unei serii de rapoarte, acum zilnice , ale lui Brovdi care detaliază atacurile asupra navelor rusești din Marea Azov.

Armata susține că navele vizate sprijină logistica militară a Rusiei prin transportul de mărfuri și deservirea infrastructurii portuare.