Rușii sunt furioși pe noul comandant-șef al armatei Ucrainei: „Ne urăște”

Numirea generalului Mihailo Drapatîi în funcția de comandant-șef al armatei ucrainene a stârnit un val de reacții furioase în Rusia. Bloggeri militari și utilizatori de rețele sociale îl descriu drept un adversar „care ne urăște” și avertizează asupra unei posibile intensificări a luptelor pe front. Între timp, noul comandant-șef vorbește despre o armată ucraineană „în ascensiune”, tot mai îndepărtată de moștenirea sovietică.

FOTO: Facebook Mîhailo Drapatîi Comandantul Forțelor Întrunite ale Forțelor Armate ale Ucrainei

După mai multe zile de proteste la nivel național, președintele Volodimir Zelenski l-a numit pe Mihailo Drapatîi (foto mai sus) în funcția de nou comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, pe 21 iulie, decizie care a stârnit un val de indignare în rândul utilizatorilor ruși de rețele sociale și al bloggerilor militari.

Unul dintre cei mai experimentați comandanți ucraineni, Drapatîi luptă împotriva Rusiei încă din 2014. El l-a înlocuit pe Oleksandr Sîrski, a cărui demisie a devenit una dintre principalele revendicări ale amplelor manifestații care au urmat demiterii controversate a ministrului Apărării, Mihailo Fedorov, aflat în conflict cu fostul comandant-șef.

Numirea lui Drapatîi a fost întâmpinată cu bucurie de militarii ucraineni și de protestatari, în timp ce utilizatorii ruși de pe rețelele sociale au făcut comparații între sistemul politic al Ucrainei și cel al Rusiei, avertizând în legătură cu noul comandant-șef, pe care l-au descris drept cineva care „îi urăște (pe soldații ruși) și îi urăște în mod constant”.

Bloggerul militar rus Kirill Fedorov a publicat pe canalul său de Telegram, care are aproape 500.000 de abonați, imagini din 2014, în care Drapatîi apare spărgând un blocaj la Mariupol, aflat la comanda unui echipaj de BMP-2. Forțele ruse încercaseră atunci să ocupe orașul.

„Ne urăște, și ne urăște constant. Asta înseamnă că va încerca să ne ucidă, indiferent de orice constrângeri morale”, a scris Fedorov.

Ascensiunea lui Drapatîi în ierarhia militară ucraineană reflectă, practic, evoluția întregului război. Acesta a preluat pentru prima dată un rol de comandă în 2014, atunci când Rusia și-a lansat agresiunea împotriva Ucrainei, ca și comandant de batalion în cadrul Brigăzii mecanizate 72.

Aproape un deceniu mai târziu, în timpul invaziei ruse la scară largă, el s-a remarcat drept unul dintre comandanții implicați în eliberarea zonelor ocupate din regiunea Herson și în apărarea regiunii Harkov. Parcursul său către vârful conducerii militare ucrainene a inclus comanda Forțelor Terestre și funcția de comandant al Forțelor Reunite ale Armatei ucrainene, înainte de numirea sa ca șef al armatei.

Într-o postare pe Telegram, bloggerul pro-rus de origine ucraineană Iuri Podoleaka a subliniat vârsta lui Drapati drept un factor notabil în numirea sa. La 43 de ani, Drapatîi este considerabil mai tânăr decât Sîrski, în vârstă de 60 de ani, și decât șeful Statului Major General al Rusiei, Valeri Gherasimov, în vârstă de 70 de ani. Podoleaka a susținut că, în ciuda vârstei sale, noul comandant ucrainean a dezvoltat o înțelegere profundă a războiului.

„Drapatîi are doar 43 de ani. Și a început acest război ca și comandant de batalion!”, a scris Podoleaka.

„Sunt vești proaste pentru noi. Un general care a urcat în grad chiar în timpul războiului și care înțelege războiul este un adversar foarte redutabil.”

Un alt blogger militar rus, Aleksi Zemțov, a scris pe canalul său de Telegram „Voievoda vorbește” că demisia lui Sîrski reprezintă o evoluție negativă pentru forțele ruse. Totuși, el și-a exprimat și îndoiala că Drapatîi va rămâne mult timp în funcție.

„Spre deosebire de acel bou de Sîrski, care doar execută ordine, Drapatîi chiar ne urăște”, a scris Zemțov. „Credem că Drapatîi nu va rezista mult. Va merge pe agenda proprie, iar (Zelenski) îl va da jos.”

La secțiunile de comentarii ale unor postări similare, zeci de utilizatori ruși anonimi și-au exprimat opiniile despre noul comandant-șef al Ucrainei.

„Acum va fi Armaghedon”

Un utilizator identificat sub pseudonimul SV a amintit de rădăcinile rusești ale fostului comandant-șef Sîrski și de faptul că unele rude ale acestuia locuiesc încă în Rusia, printre care părinții săi, Liudmila și Stanislav, și fratele său, Oleg. SV a sugerat că aceste legături ar fi limitat, până acum, unele dintre atacurile ucrainene.

„Gata — «Madiar» (indicativul lui Robert Brovdi, comandantul Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot ale Ucrainei) are acum mână liberă. Acum va fi Armaghedon”, a scris SV pe Telegram.

În timp ce unii utilizatori și-au exprimat îngrijorarea cu privire la caracterul lui Drapatîi și la impactul pe care conducerea sa l-ar putea avea asupra armatei ucrainene, alții au subliniat că numirea sa a venit ca urmare a protestelor publice, făcând un contrast cu absența unor demonstrații similare în Rusia.

„Îi invidiez pe ucraineni. Oamenii ăștia nu se tem de nimic și ies în stradă la cea mai mică provocare, ca să nu-i lase pe cei de la putere să se creadă prea siguri pe ei”, a scris un alt utilizator anonim, într-un comentariu pe Telegram.

„Niciun președinte n-ar îndrăzni să oprească internetul oamenilor așa. Dar noi — noi doar înghițim. Înghițim orice.”

Drapatîi a evaluat starea armatei ucrainene: „Suntem în ascensiune”

Comandantul-șef al Forțelor Armate ucrainene, generalul-maior Mihailo Drapatîi, a vorbit despre starea actuală a armatei ucrainene și despre cât de mult s-a îndepărtat aceasta de moștenirea sovietică. Potrivit lui Drapatîi, armata ucraineană se află „în ascensiune”, renunțând treptat la birocrație și devenind tot mai tehnologizată.

Declarațiile lui Drapatîi despre starea armatei au fost făcute în luna mai 2023, în timpul filmărilor unui documentar despre Brigada 72 „Cazacii Negri din Zaporojie”, potrivit canalului de YouTube Ukraїner. S-a aflat astfel că, încă de acum doi ani, pe atunci comandant al Grupării Operaționale Strategice „Herson”, Drapatîi remarcase deja schimbările petrecute în armata ucraineană. În opinia sa, „birocrația militară” a scăzut. De asemenea, el a observat îmbunătățiri pe partea tehnologică, precum și în ceea ce privește asigurarea cu tehnică militară și muniție.

Drapatîi a răspuns întrebărilor unei jurnaliste interesate de rolul armatei în consolidarea statalității ucrainene și de etapa în care se află aceasta astăzi. Înainte de a răspunde, militarul a amintit modul în care Rusia a încercat să-i priveze pe ucraineni de trecutul lor și să le însușească istoria. În opinia sa, au existat în trecut exemple pozitive, care ar trebui reluate și ale căror tradiții ar trebui continuate. Totodată, armata ucraineană modernă se îndepărtează tot mai mult de starea în care se afla pe vremea URSS, spune el.

„Chiar și în condițiile unei agresiuni armate de amploare, ne aflăm acum în ascensiune. Cel mai important este că mentalitatea armatei moderne se schimbă, ne îndepărtăm de moștenirea sovietică, de birocrația militară. Ne schimbăm, ne schimbăm în bine, nu doar din punct de vedere tehnologic, ci și în privința asigurării cu tehnică militară și muniție”, a spus Drapatîi.

O altă schimbare pozitivă remarcată de actualul comandant-șef privește creșterea calității pregătirii și a exigențelor față de comandanți. Drapatîi a explicat că, în timpul războiului, apar „adevărați comandanți-lideri”, iar acest lucru joacă un rol important pentru viitorul Forțelor de Apărare. El a amintit, de asemenea, că armata ucraineană este garantul independenței și integrității teritoriale a țării și că trupele trebuie susținute corespunzător, pentru a nu ajunge, ulterior, să fie nevoiți să hrănească armata altui stat.

O altă direcție a discuției a vizat schimbările culturale din cadrul armatei. Una dintre problemele menționate a fost obiceiul vechilor comandanți de a nu-și prețui oamenii. Drapatîi a spus că această abordare se schimbă, iar comandamentul a început să-și prețuiască militarii. Potrivit lui, moștenirea sovietică va dispărea treptat, mai ales având în vedere că, începând din 2014, au apărut comandanți experimentați, care „știu prețul și responsabilitatea propriei decizii și, mai important, nu se tem să o ia”.

Mihailo Drapatîi a devenit cunoscut, printre altele, în urma evenimentelor de la Mariupol din 2014, când BMP-ul comandat de el a trecut peste baricade. Drapatîi a fost comandantul Brigăzii 72 „Cazacii Negri din Zaporojie”, iar în timpul invaziei la scară largă a condus Gruparea Operațională Strategică „Herson” și, ulterior, Forțele Terestre.

„Nu le pasă în ce țară trăiesc”

Noul comandant-șef al Forțelor Armate ucrainene, Mihailo Drapatîi, consideră că o parte dintre locuitorii regiunilor Donețk și Lugansk nu au o conștiință națională suficient de puternică, din cauza atenției insuficiente acordate ucrainizării și educației patriotice. De asemenea, potrivit acestuia, „un număr foarte important” de oameni nu vrea să muncească și își dorește „lucruri de-a gata”.

Mihailo Drapatîi a făcut aceste declarații într-un interviu pentru Ukraїner, răspunzând unei întrebări despre atitudinea diferită a populației civile față de militarii ucraineni, în funcție de regiune.

Potrivit lui, cu populația civilă trebuie desfășurată o muncă de conștientizare și educație patriotică, pentru ca oamenii să înțeleagă amenințarea venită din partea Rusiei și să acționeze în interesul Ucrainei.

Drapatîi a spus că, în regiunile Donețk și Lugansk, „de-a lungul întregii istorii”, nu s-a acordat suficientă atenție ucrainizării, ceea ce a dus la formarea unei părți din populație lipsite de conștiință națională.

„Aceasta este părerea mea. Puteți fi de acord sau nu”, a precizat el.

Totodată, militarul a numit acest lucru o problemă complexă, care necesită muncă de educare și implicarea serviciilor specializate.

Separat, comandantul-șef a afirmat că, în opinia sa, „un număr foarte important” de oameni din aceste regiuni „nu vrea să muncească, vrea lucruri de-a gata”, și că acestora „le este, în general, indiferent în ce țară trăiesc și cum se va numi aceasta”. El a adăugat că a ajuns la această concluzie în urma discuțiilor cu localnici.

Drapatîi a comparat, de asemenea, atitudinea unei părți a locuitorilor Donbasului față de Rusia cu „sindromul Stockholm”. Potrivit lui, oamenii s-au obișnuit cu influența Rusiei și nu au conștientizat că trăiau sub o presiune informațională constantă. El a subliniat că acesta este rezultatul unei politici ruse de lungă durată și al unei munci insuficiente din partea statului ucrainean cu populația din regiune.

Totodată, Drapatîi a dat exemplul Mariupolului din 2014, unde, potrivit lui, activitatea militarilor cu populația civilă a schimbat treptat atitudinea oamenilor.

Potrivit lui, civilii au început să se intereseze cine sunt militarii ucraineni, iar, ulterior, au început să îi ajute.

„Nu totul este atât de rău și pierdut. Încet, oamenii și-au amintit că sunt, totuși, cetățeni ai unei țări independente, Ucraina. A existat un aspect pozitiv în asta”, a spus el.

Totodată, comandantul-șef a subliniat că activitatea cu populația civilă este o componentă importantă a apărării. Potrivit lui, încă din 2014, unitățile de pe teren colaborau cu comunitățile și cu localnicii.

„Aceasta va fi Ucraina, nimeni nu ar trebui nici măcar să pună la îndoială granițele existente”, a concluzionat Drapatîi.