Analiză Pe măsură ce războiul se prelungește, tabăra pro-război din Rusia își îndreaptă furia spre Kremlin

Pe fondul stagnării de pe front și al unei crize interne de încredere, tabăra pro-război, considerată multă vreme pilonul regimului, începe să-și verse nemulțumirea chiar asupra Kremlinului.

Aleksandr Lunin, soldatul care l-a amenințat pe Vladimir Putin/FOTO:X

La sfârșitul lunii iunie, soldatul rus Aleksandr Lunin a publicat pe Instagram un mesaj emoțional adresat președintelui rus Vladimir Putin, în care amenința că va organiza o lovitură de stat militară. „Armata își va îndrepta armele împotriva Kremlinului”, a spus el.

În filmarea respectivă, vizionată de 10 milioane de ori, soldatul devenit blogger a cerut o întâlnire cu președintele rus pentru a discuta despre ceea ce el a numit un tratament sistemic abuziv aplicat soldaților din armata rusă.

Nu este surprinzător că Lunin a fost reținut la scurt timp după publicarea mesajului, petrecând ulterior 11 zile în arest sub acuzația de „afișare a simbolurilor extremiste”.

Pe 10 iulie, presa rusă a relatat că soldatul rebel a fost eliberat. La scurt timp după eliberare, acesta a înregistrat un alt clip video în care și-a cerut scuze lui Putin.

Deși incidentul ar putea părea alarmant pentru Kremlin, amintind de rebeliunea eșuată a lui Evgheni Prigojin din 2023, analiștii care urmăresc armata rusă au declarat pentru Kyiv Independent că aceasta este departe de a fi în pragul unei revolte.

Totuși, incidentul evidențiază o tendință clară: soldații nemulțumiți și membrii comunității pro-război, care, o perioadă, au fost considerați pilonul de bază al regimului lui Putin, devin acum una dintre cele mai vocale surse de critică la adresa Kremlinului.

Naționaliștii ruși și îndoielile lor față de război

Deși Lunin este el însuși soldat, el nu s-a bucurat niciodată de o notorietate deosebită în această comunitate, a explicat Ivan Filippov, jurnalist rus exilat la VotTak, care monitorizează activitatea online a grupurilor pro-război din Rusia.

„Reacția a fost destul de moderată, câteva texte ici și colo”, a spus Filippov. „În general, Lunin era practic un necunoscut (în acest mediu).”

„Într-adevăr, el nu reprezintă pe nimeni”, a fost de acord Dmitri Kuzneț, care scrie despre armata rusă pentru publicația exilată Meduza.

Totodată, faptul că a chemat la o rebeliune armată împotriva Kremlinului și sprijinul pe care l-a primit pot fi considerate o evoluție semnificativă, a argumentat jurnalistul.

Acest lucru este cu atât mai relevant cu cât moralul în comunitatea naționalistă pro-război din Rusia este extrem de scăzut, potrivit lui Filippov.

Lunin nu este prima figură apropiată de Kremlin care se întoarce împotriva lui Putin. Un blogger cunoscut pentru atacurile sale agresive la adresa opoziției ruse a publicat, în martie, brusc, o serie de critici dure. O zi mai târziu, acesta ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Bloggerul, Ilia Remeslo, a declarat că Putin „nu este un președinte legitim” și că ar trebui să demisioneze și să fie judecat drept „criminal de război și hoț”.

Potrivit lui Filippov, mai mulți factori ar explica această situație.

În primul rând, este vorba despre situația de pe front, unde forțele ruse s-au chinuit luni la rând să obțină avansuri teritoriale semnificative.

În ultimele luni, campania de succes a Ucrainei cu drone de rază medie, care a perturbat considerabil liniile de aprovizionare ruse, împreună cu campania de lovituri în adâncime asupra rafinăriilor de petrol din interiorul Rusiei, au afectat suplimentar moralul trupelor.

La fel de importante sunt problemele interne autoprovocate din Rusia, care s-au transformat într-o criză prelungită de încredere în conducerea țării și în Putin personal — criză declanșată de blocarea, extrem de nepopulară, a Telegram în întreaga Rusie, în luna martie.

Centrul rus de sondare a opiniei publice (VCIOM), o instituție controlată de stat, ar fi încetat să mai publice ratingul „deschis” de încredere în Putin, după ce acesta a scăzut la cel mai jos nivel de la începutul războiului la scară largă, a relatat Moscow Times pe 8 iunie. Spre deosebire de sondajele „închise” ale VCIOM, publicate regulat, care întreabă direct respondenții dacă au încredere în Putin, sondajul „deschis” le cerea oamenilor să numească, fără sugestii prealabile, politicienii în care au încredere.

„În general, bloggerii ruși pro-război trec printr-o stare profundă și prelungită de deprimare, legată de situația din spatele frontului”, a spus Filippov.

Datele concrete confirmă tendința

Publicul activ pro-război din Rusia este adesea prezentat drept o forță motrice a efortului de război al țării, mobilizând voluntari și strângând donații pentru susținerea agresiunii ruse.

Criticile tot mai vehemente la adresa conducerii ruse sugerează o frustrare în creștere, generată de faptul că războiul nu a evoluat așa cum se așteptau mulți dintre susținătorii săi. Un posibil indicator al acestei schimbări este recrutarea militară.

„Ritmul recrutării în armata rusă, de exemplu, a încetinit considerabil”, a declarat Katia Bonch-Osmolovskaia, șefa echipei de date de la iStories, o publicație rusă de investigație care funcționează în exil.

„Cifrele erau deja mai scăzute la finalul anului 2025 și au rămas aproximativ la fel la începutul lui 2026: deocamdată, observăm o scădere de 20% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce este destul de semnificativ.”

Kuzneț a avertizat însă că aceste cifre nu ar trebui interpretate drept dovadă certă a unui declin susținut.

„Această scădere ar putea fi și un artefact statistic, iar declinul să fi fost doar pe hârtie”, a spus el. „Estimările inițiale pentru al doilea trimestru din 2026 sunt deocamdată mai puțin fiabile, dar par să arate că recrutarea revine la ritmurile anterioare.”

Chiar dacă recrutarea a rămas relativ stabilă, Kuzneț susține că acest lucru s-a produs cu un cost financiar tot mai mare. Bonusurile unice acordate noilor soldați contractuali continuă să crească, punând o presiune tot mai mare pe bugetele regionale. Regiunile mai sărace, în special, au dificultăți în a ține pasul cu nivelurile tot mai ridicate de compensare și, în unele cazuri, au recurs la practici coercitive de recrutare.

Regiunea Penza, de exemplu, s-a confruntat recent cu relatări despre presiuni exercitate de autoritățile locale asupra locuitorilor pentru a semna contracte militare.

În același timp, Rusia continuă să înregistreze un număr mare de dezertări și cazuri de soldați absenți fără permisiune (AWOL). Estimările din 2025 indică aproximativ 50.000 de cazuri de dezertare și absență nemotivată, în timp ce relatări ulterioare arată că aproximativ 28.000 de soldați au fost condamnați pentru absență nemotivată.

Potrivit lui Bonch-Osmolovskaia, aceste cifre ar trebui privite și în contextul unui număr tot mai mare de relatări despre maltratări în cadrul armatei ruse, care indică probleme mai ample legate de moral.

Deși moralul este, prin natura sa, greu de măsurat, Kuzneț susține că scăderea motivației în rândul soldaților ruși afectează deja modul în care Rusia poartă războiul.

„Lipsa de motivație slăbește așa-numitele abordări creative ale războiului”, a spus el. „Din câte putem înțelege, cei mai mulți (soldați ruși) continuă să lupte din inerție, fie doar pentru bani, fie pentru că nu li se permite să își rezilieze contractele până la sfârșitul războiului.”

„În prezent, cea mai mare parte a energiei lor creative este folosită pur și simplu pentru a-și reduce propriul risc de a muri”, a conchis el.