Puterea de imaginaţie destructivă a contemporanilor noştri atinge performanţe cu totul excepţionale, întru bucuria generalilor activi şi ciuda celor pensionarilor care văd acum uriaşele beneficii de a trece direct de la simulările de tip „war games” la realitatea din teren, folosind jucării sofisticate care vor îndeplini fără ezitare, până la capăt, ordinul de a ucide.
În cadrul reuniunii la vârf a NATO de la Madrid se vor pregăti mai multe unităţi de luptă pentru descurajarea Rusiei. Nu este clar dacă Suedia şi Finlanda vor deveni deja membre ale alianţei.
Vestea că, pentru prima oară după decenii, Parlamentul francez, adică
Adunarea Naţională, va avea mai puţine femei în componenţă trebuie să le
fi îngrijorat puţin pe doamnele deputat şi senator de la Bucureşti,
care tocmai militează pentru cotele de gen pe listele electorale.
Războiul nu mai este în istorie, este în prezent, iar ultimatumurile se rostesc din nou în estul Europei. Nu mai este vizată România, însă Ucraina este cea atacată de principala moştenitoare a imperiului sovietic, Federaţia Rusă. Proverbul românesc „lupul îşi schimbă părul, însă năravul – ba”, ilustrează cel mai bine situaţia în care ne aflăm de la Marea Neagră.
Subiectul „avort” se reactivează în spaţiul public. Fie că vorbim despre legea din Polonia, fie de decizia Curţii Supreme din SUA, avem voci aici, în România, care susţin clar şi răspicat „Nu, dom’le, în ţara asta recunoaştem dreptul femeilor la autonomie corporală! Noi nu am uitat Decretul 770 din 1966.” Chiar aşa să fie?
Inspiraţi, probabil, de performanţele sportive reuşite de tânărul Popovici, guvernanţii noştri, mult prea dolofani pentru a practica înotul, s-au orientat către un sport ceva mai accesibil pentru condiţia lor fizică de bugetari extra ghiftuiţi din lefurile şi pensiile lor speciale şi foarte generoase.
Lacul lebedelor de Ceaikovski în versiunea Orchestrei şi
companiei de balet a Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu”
din Chişinău (25 iunie) reprezenta garanţia unui spectacol sold-out încă
înainte de a se şti distribuţia.
Se ştie că Alexandru Moruzi era destul de strict când venea vorba despre încălcarea moravurilor. Interzisese hainele scumpe şi excesul de lux. Şi să nu uităm cât de drastic şi hotărât a fost în privinţa lui Alecu Văcărescu, poetul - pe care l-a lăsat să moară de foame şi frig!
Secretarul de stat american Blinken (foto) a ţinut pe 26 mai, la Universitatea George Washington, în cadrul „Asia Society”, un amplu discurs despre politica Statelor Unite al Americii faţă de China .
Ştiţi ce este VK? O prescurtare, pentru Vkontakte. Adică - În Contact. Ce să fie? Un serviciu de media şi reţele sociale în Rusia. Audienţă? Din martie 2022 este al patrulea cel mai popular site web din Rusia şi al 16-lea cel mai vizitat site web din lume. Pe 23 iunie, la ora 10 dimineaţa, pe contul său de pe BKOHTAKTE, fostul preşedinte rus Dimitri Medvedev a publicat, în limbile rusă şi engleză, noi rânduri de amărăciune geopolitică.
Întâlnirea cu Claus Peymann, Ioan Holender, Emil Hurezeanu şi George Banu ca moderator al dialogului va rămâne unul din momentele de mare impact al acestei ediţii a Festivalului International de Teatru de la Sibiu.
O legendă a dansului contemporan coregraful Jean-Claude Gallotta va prezenta pe 30 iunie la Teatrul Naţional din Bucureşti, Sala Ion Caramitru iar pe 2 şi 3 iulie la Sibiu spectacolul "My Ladies Rock" în cadrul Întâlnirilor JTI.
Director al Centrului Cultural Lumina, George Costin a dobândit admiraţia publicului într-o societate în care inflaţia de actori şi de maeştri este copleşitoare pentru lumea teatrului, vulnerabilizată tot mai mult de schisma dintre independenţi şi actorii sectorului de stat.
Cei doi ani de izolare pandemică au fost resimţiţi de unii oameni ca un
spaţiu-timp constrângător, ce a pus în aşteptare trăirea socială
autentică şi creativitatea. Alţii au acceptat provocarea şi au reflectat
la acest nou fel de a te raporta (mediat) la lume, cu creşterea
exponenţială a relaţionării şi a cunoaşterii virtuale.
Ceva nu e în regulă! Ministrul Educaţiei ne spune că
suntem într-un minim al calităţii educaţiei, că invatamanatul online a fost un „dezastru”,
o catastrofă naţională”, am avut patru semestre de şcoală pierdute şi totuşi, la
Evaluarea Naţională obţinem cel mai bun rezultat din ultimii 12 ani: peste 82%
au luat medii peste 5, ne anunţă plin de sine ministrul Cîmpeanu.
Am fost
înnebunit, transfigurat când am citit prima oară „Noaptea de Sânziene“, de fapt în întregime
proza fantastică a lui Mircea Eliade. Vedeam peste tot „semne“, mă plimbam obsedant pe
strada Mântuleasa şi pe străzile din jurul Căii Moşilor, îmi petreceam Ajunul şi
Noaptea de Sânziene în pădurea Băneasa, în preajma căreia locuiesc. Azi nu mă
mai încântă aceste „mituri, ghicitori, eresuri“...
La standul editurii Hoffman a fost expusă cea de-a II-a ediţie consacrată cărţii lui Ionuţ Niculescu intitulată „Directorii Teatrului Naţional din Bucureşti” (primii 44).
Dumbrăveniul
armenesc, memorie, diplomaţie şi duduk. Eveniment cultural în trei părţi:vernisaj
expoziţie, simpozion istoric şi concert la duduk.
Câţi copii, tineri aparent banali din România, nebăgaţi în seamă, ignoraţi, neajutaţi, dar talentaţi într-un fel sau altul-orice copil, orice om are un talent anume la ceva-se pierd anual, sunt îngropaţi de lipsa de interes, de strategie, de preocupare din partea instituţiilor statului în principal, dar şi a lipsei atenţiei şi a neputinţei multora dintre părinţii acestora care nu-i ajută?
Este omul un automat moral? Are el reflexe „bune”, posedă el instinctul binelui? Dacă este aşa, atunci suntem în plin paradox moral: ar însemna că omul acţionează din propria lui voinţă abia atunci când se eliberează de „natura” lui şi săvârşeşte primul act împotriva ei; îşi dobândeşte libertatea – adică însăşi condiţia fundamentală a actului moral – alegând răul.
Am
aflat noaptea trecută despre dispariţia fizică a lui Ancelin Roseti. Nepotrivit
moment. Lucra la o ultimă carte, pe care o şlefuise timp de 16 ani. Am vorbit
despre editarea ei, sper ca familia să aibă acest manuscris şi el să apară cât
mai repede.
Domeniul
eSports si gaming nu este doar despre bani, cu toate că vorbim despre o industrie ce va
ajunge la peste 3 miliarde de dolari în 2023, ci mai ales despre educaţie şi
despre şanse oferite tuturor celor implicaţi. Vă propun spre lectură un
material un pic mai lung, însă în care mă raportez la cercetarea academică
pentru a explica acest domeniu.
Este vorba despre producţia lui Andrei
Şerban din 2017, acum sub bagheta lui Tiberiu Soare la pupitrul Orchestrei primei scene lirice naţionale, într-o nouă
distribuţie pentru care teatrul a organizat sesiuni de casting.
Venirea verii 2022, deşi aduce sfârşit de pandemie şi început
de război (ajuns la aproape patru luni), vine cu multe şi presante probleme
politice, economice sau sociale. Românii se zbat în sărăcie, proastă educaţie
şi slabe servicii medicale – pe ultimele locuri din UE, deşi continuă să fie
printre europenii cei mai optimişti.
Dacă citiţi acest articol, înseamnă că la a treia încercare a fost în sfârşit publicat. Intenţia a pornit de la o întrebare adresată la un
moment dat de către un adolescent care îşi dorea să asculte muzică la un
nivel mai aprofundat.
De curând a avut loc în Singapore un fel de congres mondial al marilor arhitecţi, care a avut o singură temă de discuţie: cum va arăta viitorul arhitecturii peste o sută de ani.
Europa devine principala perdantă a conflictului ucrainean. Ceea ce se profila ca o tendinţă devine o certitudine după ce Emanuel Macron a ieşit extrem de slăbit din alegerile franceze de ieri, în care cele două extreme pro-putiniste, Renaşterea Naţională şi alianţa electorală în jurul liderului comunist Jean-Luc Mélenchon au reuşit să îl facă să piardă majoritatea absolută şi au făcut Franţa neguvernabilă.
”Livada de vişini” poate
reprezenta, în mod concomitent, un pod între viaţă şi moarte, o punte între
trecut şi viitor, un purgatoriu încremenit între lumi. Deşi, optica teatrală
este variată în interpretare, povestea din spatele acestei piese scrise de
A.P.Cehov descrie apusul unei lumi, respectiv lumea aristocraţiei şi în mod
subsecvent, universul unor mesteşuguri (precum
cel al vişinilor), deprinderi şi bune practici de politeţe şi convieţuire.
La 12 ani după ce primul sezon al serialului Borgen (Castelul) era lansat pe piaţa filmului din Scandinavia şi ulterior, la nivel global, acest al patru sezon, denumit şi Borgen - Riget, Magten og Æren / Castelul – Împărăţia, Puterea şi Gloria, cu doar opt episoade, reflectă atât schimbările petrecute în această perioadă în Danemarca şi în lume, dar şi în relaţia film – realitatea înconjurătoare.
Nu e o glumă şi nici bătaie de joc la adresa evaluatorilor. Este concluzia (una, nu singura) ultimelor modificări aduse legii (OG 51/1998) care reglementează finanţarea de programe şi proiecte culturale. Iniţiate de Ministerul Culturii şi avizate de un cîrd de alte ministere şi autorităţi ale Statului.
Să o recunoaştem, formaţia instrumentală Trio Contraste este, la noi, unul dintre ansamblurile de îndelungată acreditare. Iar aceasta în ce priveşte promovarea creaţiei componistice româneşti atât în ţără cât şi pe parcursul numeroaselor turnee întreprinse în câteva dintre marile centre internaţionale ale muzicii zilelor noastre.
Marea strategie a Imperiului Bizantin este una dintre lucrările ceva mai târzii ale lui Edward N. Luttwak, aceasta fiind disponibilă cititorilor internaţionali începând cu 2009. Până la publicarea primei ediţii a acestui volum, autorul a avut suficient timp să-şi demonstreze abilităţile academice, într-un mod inconfundabil, cu ajutorul primei sale lucrări, Lovitura de stat, ghid practic.
Pentru că mai toţi trăitorii acestui secol au trecut prin şcoală, înseamnă că se „pricep” la ceea ce este şi înseamnă educaţia. În realitate, puţini izbutesc să treacă dincolo de propriile frustrări – multe, din păcate, cu fundament real – sau de propria mândrie a coroniţelor, sute de postări din social media relevând că autorii nu pot gândi sistemic în acest areal deosebit de complex şi dificil al învăţării.
„…Mi-am dat seama că ţara mea nu era singura care se lupta de zeci de
ani. Mi-am dat seama că dezvoltarea necesită timp, iar răbdarea şi
perseverenţa sunt foarte importante. Rezultatele nu vin uşor sau repede.
"Multă lume nu are nici măcar curajul să gândească cu
mintea proprie, darămite să mai şi deschidă gura. Dacă ar fi trăit în anii
comunismului, mulţi dintre contemporanii noştri nu ar fi îndrăznit nici măcar
să aprindă radio Europa liberă, chiar dacă prin preajmă nu s-ar fi găsit niciun
vecin care să-i toarne. Astăzi, nu are mai nimeni curajul să-şi dea
certitudinile peste cap punându-şi niscai întrebări cu privire la ele."
În
urmă cu vreo 3 săptămâni am experimentat un nou ”sport
extrem”, am parcurs două tururi ale unui circuit pe asfalt alături
de Dominic Marcu, cu prima Tesla de curse pentru viteză în coastă din Europa şi prima Tesla de competiţie din România.
Războiul
din Ucraina a intrat în cea de-a patra lună şi deja este în categoria
războaielor de uzură. Cu cât acestea sunt mai lungi, cu atât devin mai greu de
soluţionat. Momentan nu se întrevede nicio soluţie.
Sunt cît se poate de mîhnit de faptul că Dl Simion nu i-a invitat pe maghiari la nunta sa. Nefiind român, nu pot să-mi iau lumea-n cap şi să plec la Oveselu.
Ieri, a murit Valeriu Râpeanu (n. 28 sept. 1931, Ploieştiori, Blejoi, Prahova), prof. univ., critic şi istoric literar, eseist, fost vicepreşedinte al Radio-Televiziunii Române. Nu l-am cunoscut personal.
Control, controale -- substantiv neutru. Conform dexonline.com: "Verificare permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc., pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire". A două definiţie: "Instituţie sau grup de persoane care supraveghează anumite activităţi".
O majoritate formată ad-hoc în Parlamentul European a decis pe 8 iunie 2022 să interzică, începând din anul 2035, vânzarea de automobile şi vehicule utilitare uşoare cu motoare cu ardere internă.
Nu împărtăşesc opiniile exprimate de unele persoane potrivit cărora decizia de ieri a Curţii Constituţionale este o „amnistie a plagiatelor”. Ieri, CCR nu a făcut nimic altceva decât să clarifice o procedură. Putem avea două situaţii, pe care, în acest moment, Legea Educaţiei nr. 1/ 2011 nu le tratează distinct:
Aproape de final, stagiunea centenară a Operei Naţionale Bucureşti a produs şi mult aşteptatul debut al lui Christian Badea, cu două spectacole cu Otello într-o distribuţie excepţională de solişti principali. Evenimentul tinde să devină mai important decât ar părea la prima vedere.
Poate
că unii dintre noi, cei care vor şi pot să schimbe legi, au nevoie de motive
mai solide decât cele legate de beneficiile intelectuale, sociale, psihologice,
să creadă că educaţia bilingvă merită (mult) mai multă atenţie decât primeşte acum.
Din experienţa mea de avocat în drept penal, am întâlnit tragica situaţie ca o minoră să fie supusă abuzului fizic deoarece nu a fost de acord cu solicitarea părinţilor ei de a face un test de virginitate.
Avertizez că vacanta începe. Festivalurile vor fi săptămânale şi cu tristeţe vom auzi de alte cazuri similare! 33% dintre tineri consumă pentru prima dată Ecstasy la festivaluri, 70% au declarat că prezenţa poliţiei nu-i opreşte de la consum !
Vă propun să parcurgem câteva modalităţi prin care unii
proprietari încearcă să “ciupească” asociaţia de proprietari dar, în final,
trag în piept comunitatea din care fac parte.
Cele mai dificile momente scot în faţă şi cei mai puternici oameni. Liderii nu se formează de pe o zi pe alta şi nu se vor putea naşte niciodată din superficialitate, impostură şi din jocul unor conjuncturi favorabile.
Pieţele financiare internaţionale revelează căderi puternice ale activelor kripto. Când acum câţiva ani am susţinut că Bitcoin şi alte produse “financiare” similare lansate în pieţe nu sunt monede, ci active speculative (Băncile centrale şi kriptoactivele, OpiniiBNR, 4 noiembrie 2017) nu puţini au strâmbat din nas; s-a argumentat cu emfaza că avem de-a face cu o evoluţie firească a pieţelor financiare, că acesta ar fi sensul progresului.
Cu ocazia celebrării Centenarului Tratatului de la Trianon, un grup de
istorici au decis să dea viaţă volumului colectiv cu titlul „Tratatul de la Trianon şi destinul României Mari”, coordonat de profesorul Sabin Drăgulin.
