În fiecare an, la Colegiul „Noua Europă“, un institut de studii
avansate înfiinţat la Bucureşti cu 25 de ani în urmă, are loc selecţia
candidaţilor (români şi străini) pentru bursele anului următor. Un juriu
internaţional invită la interviu cca 50-60 de „aspiranţi“, care îşi
prezintă proiectul de cercetare, după care se supun unei sesiuni de
întrebări şi răspunsuri.
Companiile care gerează activităţile pe net vor trebui să retragă întreg
conţinutul mesajelor sau materialelor cu conţinut terorist cel mai târziu
la o oră după ce au primit o cerere în acest sens din partea
autorităţilor: aceasta este decizia Parlamentului European (luată cu 308
voturi „pentru“, 204 „împotrivă“ şi 70 de abţineri).
„Reporteri fără frontiere" a dat publicităţii clasamentul libertăţii presei în lume pe 2019. România a coborât trei locuri, până pe poziţia 47. Germania stagnează, chiar dacă a avansat două locuri, pe poziţia 13.
Zilele trecute,
o nouă ştire de senzaţie agita canalele media: primarul comunei Corund din
judeţul Harghita a fost amendat cu circa 100.000 euro pentru neaplicarea unei
sentinţe judecătoreşti din 2016. Mană cerească pentru propaganda maghiară
antiromânească, în timp ce unii români sărbătoresc un aşa zis succes al luptei
împotriva autonomiei maghiare. De fapt, este o capcană a limbii maghiare
fructificată cu ostentaţie.
A trecut
jumătatea lunii aprilie şi simţi că ai uitat să faci ceva ce îţi planificasei
de un an? Încă mai ai puţin timp. Da, a venit deja perioada aceea în care vă recomand să vă cumpăraţi bilete de tren sau de avion, să vă căutaţi
cazare şi, după caz, să vă anunţaţi şefii că vă luaţi concediu la începutul
lunii iunie. Nu, nu-i un concediu pentru plecat într-o altă ţară, ci pentru un
drum la Cluj, pentru că vine TIFF-ul.
Mulţi comentatori au dat un răspuns mult prea simplu la această
întrebare: frică de DNA. Eu nu cred însă că acest răspuns se poate
aplica în cazul partidului junior din actuala alianţa politică aflată la
guvernare.
Oamenii
din vagon au nişte mutre de zombi. Ei dau cu degetele pe smartphone-uri. Puţini pasageri citesc cărţi şi vreo doi-trei sunt
la fel ca mine: se uită aiurea, nicăieri, ba la unul, ba la altul.
Ne grăbim să vă prezentăm palmaresul României la Salonul de Inventică de la Geneva de anul acesta, înainte ca MCI să vă pună în faţă vitrina cu premii şi sacii de medalii câştigate de delegaţia noastră.
Cel mai bine păzit
secret din România acestor zile sunt întrebările pe care preşedintele Iohannis
le va formula odată cu convocarea referendumului din 26 mai. Ţinându-le, până
acum, doar pentru sine, preşedintele îşi asumă o uriaşă responsabilitate: aceea
de a determina, prin însăşi formularea întrebărilor, dacă referendumul va fi
eficient sau nu, raportat la scopul pentru care a fost organizat.
Un scurt exerciţiu de
imaginaţie: ce ar cuprinde un album fotografic despre România, dar nu şi
lăcaşurile ei de cult? Carpaţii, Delta Dunării, întinderi de pădure şi o poiană
plină de narcise. Un fenomen al naturii. Nimic în plus.
Ne-am obişnuit, ştim ce urmează. Este foarte
clar că preşedintele Iohannis nu va accepta remanierea propusă de premierul Dăncilă,
aşa încât coaliţiei PSD-ALDE îi rămâne doar restructurarea politică a
guvernului, votul în parlament, iar Iohannis nu mai are ce face. Trebuie să
valideze guvernul rezultat din votul parlamentului. Şi acum încep calculele
aritmetice.
Becali, Năstase, Fenechiu, Borcea, Popescu, Niculae, Băsescu, Cocoş şi
toţi restul care au făcut puşcărie au un lucru în comun, au intrat în
pârnaie ca nişte zei şi au ieşit de acolo cu ciocul mic, dar cu
conturile intacte. PSD nu numai că a făcut tot posibilul să oprească
lupta anticorupţie, dar a şi lipsit această luptă de arma ei principală,
confiscarea averilor.
Rusia lui Putin continuă vechea strategie de amestecare în punctele
fierbinţi ale planetei pentru a strica planuri de pace sau aranjamente
gestionate de către Occident, de către americani, în special, cu scopul
de a intra la masa de negociere şi a fi băgată în seamă în perspectiva
guvernanţei globale care ar urma să gestioneze globalizarea şi
reaşezarea relaţiilor internaţionale, a aranjamentelor de securitate şi a
lumii de mâine.
Retragerea acestora şi ai altor dinozauri comunişti din toate
domeniile publice ar însemna un început de deratizare, de însănătoşire a
societăţii româneşti. O renunţare la trecut, la aşa zisa democraţie
originală şi la deschiderea spre o democraţie firească, bazată pe
principiile statului de drept. Dar oare vor vrea aceşti privilegiaţi, aceşti oameni să plece de la caşcaval?
Vorbim despre programe
şcolare, despre educaţie sexuală în şcoli, despre oportunitatea orele de
religie, despre examenele naţionale, dar uităm un lucru - să privim cu adevărat
realităţile din şcolile româneşti, lucrurile cu care se confruntă zi de zi
elevii şi profesorii lor.
Mâine particip pentru ultima dată la o sesiune plenară a PE. Cel puţin în
această legislatură. Mandatul meu se sfârşeşte pe 2 iulie, la 9 dimineaţa, dar
acum începe campania electorală, iar după alegerile din 23-26 mai, vor veni la
Parlament, pentru a pregăti preluarea mandatelor, noii aleşi.
Profesorul Lucian Boia a scris o carte, apărută la
editura bucureşteană „Humanitas“, în
cuprinsul căreia ne explică „De ce este
România altfel“. La scurtă vreme după aceea sociologul Vintilă Mihăilescu a
coordonat o carte, numai în parte replică la cea anterior citată, în care se
argumentează „De ce e România astfel“
(Editura Polirom, Iaşi).
Pentru prima dată
de la primul scrutin european, organizat în 1979, alegerile europarlamentare
capătă o miză capitală pentru existenţa proiectului european. Până acum,
politica europeană a fost dominată de cele două grupuri politice majore,
popularii şi socialiştii, care au reuşit de fiecare dată să realizeze un cadru
politic stabil, să-şi împartă posturile proeminente şi să ducă mai departe construcţia Uniunii Europene.
Aşadar, război tacit între Dragnea şi Viorica Dăncilă, război direct între Dragnea şi Tudorel. Dacă Dăcilă este perspicace, ea poate prelua PSD-ul din gheara lui Dragnea, dar pentru asta are nevoie ca Tudorel să dea ordonanţa pe legile justiţiei. Adevărata ordonanţă, cea care să întărească Justiţia, cea care să protejeze populaţia de hoţi şi cea care să întărească instituţiile justiţiei. O astfel de mutare ar fi şah-mat pentru Dragnea.
Inima culturală şi turistică a Europei
a trecut prin foc. Rămâne de văzut dacă va fi un foc purificator pentru că
dezastrul de la Notre-Dame poate fi convertit, creştineşte, în bucuria unei
regăsiri identitare. Dureroasă, dar ziditoare. Odată cu zidurile, se pot rezidi
suflete.
Nu poţi să nu observi, de la Haydn, de la Beethoven, la Brahms şi
Bruckner, de la valorile clasicismului muzical de secol XVIII, la cele
ale simfonismului romantic târziu, de sfârşit de secol XIX, un veritabil
filon străbate parcursul muzicii europene spre ultimele consecinţe ale
gândirii tonal armonice.
O companie de televiziune, care a filmat ilegal pacienţii dintr-o maternitate, a fost amendată de 120.000 de lire sterline de către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal din Anglia - Information Commissioner's Office (ICO).
Au trimis în instanţă doar ca să se afle în treabă un dosar care nici nu va aduce condamnări (că, slavă Domnului, instanţele, mai ales dacă sunt trei diferite, prima, apel şi recurs, se feresc în majoritatea cazurilor de eroare), nici nu va stabili adevărul. Trebuiau să ne spună cine e responsabil de cei o mie de morţi din Bucureşti. Nu au fost în stare.
Că ceea ce s-a întâmplat aseară la Paris este o tragedie culturală mondială nimeni nu contestă. Ce este însă de remarcat şi de comentat este ipocrizia unor conaţionali, mai ales politicieni, administratori de oraşe şi resurse publice, care n-au făcut mare lucru pentru patrimoniul cultural local ori naţional, ba chiar şi-au bătut joc de el, dar îi vezi debitând mesaje solidarire referitoare la catedrala franceză.
Indiferent de credinţele şi convingerile personale, indiferent de sentimentul religios sau de lipsa acestuia, indiferent de tot ceea ce ne desparte în plan politic, economic şi cultural, noi, oamenii din toată lumea, ne-am unit ieri în faţa unei pierderi.
Ceea ce fusese prezentat
ca o măsură neutră, coplata la spitalele private, în urma dezbaterilor cerute
de Viorica Dancilă, s-a developat brusc că un gest de servilism inept în
favoarea furnizorilor de analize medicale, de servicii de imagistică,
independenţi sau aparţinând marilor reţele medicale private. Marii pierzători
ai acestei modificări legislative sunt pacienţii, care urmează a fi jupuiţi fără
a primi absolut nimic în plus.
Spaţiul public moldovenesc este pe cale să se transforme în câmp de
luptă politică pentru partidele şi candidaţii din România care aspiră la
Parlamentul European. Campania electorală pentru alegerile din 26 mai
va aduce la Chişinău politicieni din Bucureşti şi mesaje cu care
alegătorii moldoveni sunt mai puţin obişnuiţi.
Sunt perioade în care distribuţiile primei scene
lirice naţionale abundă de oaspeţi. Din străinătate şi din ţară. Nu e rău.
Publicul adoră intrările în rol, vocile noi şi diversitatea combinaţiilor între
ele. Din punctul de vedere al temei alese, criticul a avut la dispoziţie,
recent, două spectacole de interes, „Nabucco” şi „Tosca”.
În frumoasa ediţie Emil Cioran Opere, scoasă de Academia Română,
Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Muzeul Naţional al
Literaturii Române, întâlnim în volumul III (Publicistică, Interviuri,
Corespondenţă) o impardonabilă includere a două falsuri evidente. Este
vorba despre două aşa numite interviuri cu Cioran – semnate de două
personaje cel puţin aproximative, dacă nu de-a dreptul dubioase.
La începutul lunii aprilie a acestui an a văzut lumina tiparului cel de-al treilea volum al trilogiei „Codex Aureus“, respectiv „Ultimul pion“,
purtând semnătura lui Silviu Radu. Lansarea oficială va avea loc la
Muzeul Naţional al Literaturii Române miercuri, 24 aprilie 2019, de la
ora 18.00, Str. Nicolae Creţulescu nr. 8.
Am auzit că aerul Beijingului e poluat, de altfel peste tot întâlnesc
oameni care poartă măşti sanitare. Chiar şi eu primesc o astfel de
mască, amintindu-mi din nou acel aprilie în care peste oraşul meu se
revărsau valuri de arome dulci-amărui, ca de la nişte caişi înfloriţi.
Guvernul are din nou nevoie de bani. Aşa cum anticipam cu puţin timp în
urmă, cele 3 miliarde de euro împrumutate pe termen lung de guvern, la
costuri foarte mari, nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de bani a
statului.
Praful din “ţigănie” nu prea a văzut pantof de politician, căci votul romilor a fost obţinut de fiecare dată uşor, mult prea uşor raportat la problemele cu care se confruntă aceste comunităţi.
În provincia Xinjiang, din Vestul Chinei, există o minoritate etnică
musulmană, turcică. Această grupare etnică este cunoscută sub numele de
Uyghuri. Adesea, Guvernul Republicii Populare Chineze (RPC) a acuzat/
acuză minoritate musulmană de fanatism religios, dar şi de atentatele
teroriste de pe teritoriul RPC.
La trei ani fără o
lună de la votul pentru Brexit, britanicii vor vota la alegerile
europarlamentare. Dincolo de simbolistica eşecului încercării de ieşire din UE,
27 de candidaţi din 14 state, inclusiv un român, vor rămâne fără mandat. Afluxul
de laburişti şi conservatori va consolida două grupuri europarlamentare. Riscul
major îl constituie împingerea UE în gaura neagră ce tinde să devină Brexit.
Ion Caramitru este un stâlp al teatrului românesc. Actor, regizor,
director al Teatrului Naţional din Bucureşti, preşedinte al Uniunii
Teatrelor din România (UNITER), fost Ministru al Culturii, participant
activ în Revoluţia din Decembrie 1989 şi, mai nou, tată de politician.
Ar fi „normal” să încep cu o definiţie. Sau cu ceva lămuriri terminologice. Aşa era „corect” să fac în şcoală, la testele acelea pe care „normal” că trebuia ca toţi elevii din clasă să le susţină în acelaşi timp, după aceleaşi reguli, cu aceleaşi standarde (obligatoriu, în scris), indiferent de nevoile de timp, de consolidare, de documentare, de evaluare şi de autoevaluare ale fiecăruia.
Când Valeriu Nicolae a anunţat că se retrage de pe lista Alianţei
2020 şi implicit din politică motivând, printre altele, că şi-a dat
seama că nu a mai râs „cam de multişor“, mi-am amintit de o cugetare a lui Dostoievski care spunea că „niciodată firea omului nu se dezvăluie mai deplin ca atunci când râde“.
Editura Vremea îi
dedică o serie de autor scriitorului Dan Stanca (63 de ani), care spune, într-un
interviu în exclusivitate, că „inima este marea vie, carnea vie în care instrumentarul tăios sfârtecă“. Tot el avertizează că actualul carnaval politic „poate ascunde atrocităţi teribile“, dar şi că „Europa e ca un viteaz căruia i-a căzut armura“.
Contrar majorităţii oamenilor, care se aricesc atunci când plouă şi li se face somn, mie îmi place ploaia. O iubesc de-a dreptul! Îmi dă o stare interioară de fericire. Inexplicabil, lumea mea pare mai frumoasă înainte, în timp şi după ploaie.
Este momentul nostru de csf, ncsf, ca rasă umană. Interesul
nostru faţă de ştirile reale devine atât de diluat, încât poţi trece a Doua
Venire a lui Hristos ca pe un fake news, în lipsa unor poze pe Instagram care
să fi avut hashtag-urile corecte. Este o avertizare serioasă pentru votul care
urmează şi pentru toate celelalte cicluri electorale, în care ne vom băga
picioarele din ce în ce mai cu talent.
Din punct de vedere intern, riscul este să pierdem identitatea naţională. Riscul este să fim reduşi la statut de simplă populaţie. Riscul este ca alta să fie clasa conducătoare-exploatatoare şi noi, românii, să fim doar salariaţi şi în final salahori, servitori, prostituate, handicapaţi şi cerşetori.
Îndepărtarea managaerului Filarmonicii, după un an 2018 în care Ateneul a găzduit o serie de concerte de o calitate comparabilă cu cele programate în Festivalul Enescu arată că fantoma „Tezelor din Iulie” ale lui Nicolae Ceauşescu bântuie şi astăzi Ministerul Culturii, la 30 de ani de la căderea comunismului.
La începtul lunii iulie, 2017, domnul Jannic Durand a venit în România pentru o documentare care să-i permită proiectarea efectivă a expoziţiilor discutate de noi anterior.
În urma alegerilor
parlamentare din 24 februarie 2019, partidele politice din Republica Moldova nu
au reuşit încă să ajungă la un acord
comun pentru formarea unei majorităţi care să îşi asume guvernarea. Prezenţa la
vot de doar aproximativ 49% reprezintă un record negativ, asta deşi viitorul
geopolitic al ţării va fi trasat de către următorul guvern.
Primesc azi un e-mail cu un CV, scria că pentru unul dintre posturile
la care lucrez acum, de director general, un post mare şi bine plătit.
Deschid fişierul, şi când văd cum arată, dau instinctiv să-l şterg, fără
să-l mai citesc. Eu nu pot să concep că un om care îşi face un astfel
de CV poate conduce o mare companie. Oricum, nu unul recomandat de mine.
Rar, foarte rar, nu-mi mai ţin nici eu minte – cum zic ţăranii – am îndrăznit să scriu Marele meu Prieten, gândindu-mă la Arhiepiscopul Gherasim „Părintele nostru“.
O postare a lui Traian Băsescu de săptămâna trecută, pe pagina sa de socializare, privind dijmuirea pensiilor, la propriu, de către guvernul PSD+ALDE în anii 2017, 2018 şi 2019 a dat naştere unor dispute politice în mass-media angajată de partidul-stat, pe bani grei, să manipuleze populaţia în folos propriu.
Parlamentul
Francez a adoptat o declaraţie care susţine că pomii trebuie să aibă drepturi. Unii
vor spune că acesta ar putea fi un lucru bun – şi că nu ne-ar strica nici nouă
să ne protejăm mai bine copacii din rezervaţiile naturale, de exemplu.
O fantomă bântuie Europa, iar ea se numeşte Brexit. Nu întâmplător data de ieşire a Marii Britanii din UE a fost devansată pentru 31 octombrie, ajunul zilei în care catolicii şi protestanţii sărbătoresc praznicul Tuturor Sfinţilor, seara dinainte devenind în cultura populară Halloween. La noi, se celebrează sâmbăta morţilor pe 2 noiembrie, deci tot în preajma acestei date.
Un aprins conflict
lingvistic, şi nu numai, pe Facebook şi în presă, pe o temă de corectitudine
politică: are termenul „holocaust“ un singur sens şi o unică folosire în limbă?
Fără contraofensivă („mea culpa“ asumată)
şi fără miză reală, dacă judecăm la rece o opinie şi trei replici iscate în
furia momentului, fără ca cineva să mai deschidă şi dicţionarul.
Contextul iniţial. Guvernul României
încearcă printr-un program votat în Hotărâre de Guvern să scape de o
responsabilitate mare. Spun mare, dintr-un simplu motiv: la 31 decembrie
2018, conform datelor oficiale disponibile la Autoritatea Naţională
pentru Persoanele cu Dizabilităţi, existau peste 800.000 de persoane cu
handicap.
Mexicul
a luptat pentru independenţa sa în perioada 1810-1822, concomitent cu alte
revoluţii de eliberare din America Latină, dar şi din Europa. Proclamată în 1810
şi recunoscută în 1836, independenţa Mexicului a fost urmată de o perioadă de construcţie a
instituţiilor statale, în care conducerea ţării a fost atât republicană, cât şi
monarhică.
O regulă nescrisă a televiziunii spune că, dacă vrei să faci rating, iei o vedetă, o trânteşti într-un platou, după care dai drumul la cameră şi fie ce-o fi.
În curând o să apară la Editura Paideia lucrarea cu titlul „Relaţii
diplomatice româno-italiene în timpul primului război mondial 1914-1918“. Este de fapt produsul unui proiect individual de cercetare pe care l-am iniţiat atunci când începea la nivel internaţional comemorarea unui secol de la prima conflagraţie mondială, proiect care a presupus atât diverse faze de documentare, cât şi participarea la o serie de conferinţe care se axau pe momentele de desfăşurare a războiului mondial.
Patru din zece copii trăiesc în sărăcie. Aceasta
este România, ţara în care aproape jumătate dintre copiii ei nu cunosc viaţa
decât ca pe un lung şir de lipsuri. Lipsă de hrană, lipsă de apă curentă sau
electricitate, lipsă de căldură, lipsă de îmbrăcăminte şi încălţăminte, lipsa copilăriei.
Lipsa educaţiei şi lipsa unui orizont mai bun.
Freud
a spus cîndva, printre altele şi că „Interpretarea viselor este drumul nobil
spre cunoaşterea activităţilor înconştiente ale minţii.” Iar eu nu ştiu ce să
zic, n-am competenţe.
Norii se adună în lume; economiile încetinesc peste tot în condiţii de tensiuni comerciale, de nivele înalte ale datoriilor publice şi private în numeroase state, de mari imponderabile - între care şi efectele Brexit-ului.
O tânără pune degetul pe rană. Balázs Hanna Ibolya, o adolescentă care învaţă la Cluj, expune prejudecăţile multor maghiari despre români, Ungaria, despre romi şi despre ei înşişi. Să luăm aminte!
În ciuda cercetărilor şi sondajelor, care prin rigurozitate ştiinţifică şi precizie matematică oferă informaţii veridice, uneori simplul act de observaţie de la firul ierbii poate fi la fel de grăitor în privinţa concluziilor.
Atunci când, în 1621, cărturarul Robert Burton publica „Anatomia melancoliei“
– un remarcabil manual medical, şi, deopotrivă, text filosofic şi
estetic, irigat de elemente preluate din numeroase alte ştiinţe, el îşi
înscria numele în istorie.
Campania
electorală pentru prezidenţialele SUA de anul viitor a început de câteva luni
bune, iar piaţa politică americană e deja supra-saturată de aspiranţi şi
aspirante la cea mai vizibilă funcţie executivă la nivel global.
Cît mergi spre Strasbourg - neuitatul leagăn al limbii franceze, cu
şapte moschei vioaie şi o catedrală cedată turiştilor - te simţi
european în carne, oase şi trafic. Pe drum, se înşiră, sorbind
kilometri, sute de camioane cu numere de Alba, Gdansk, Constanţa,
Plovdiv, Iaşi, Kosice, Brăila şi alte aşezări adoptate legal de Uniunea
Europeană.
Câteva episoade recente la care am fost martoră, de data aceasta în viaţa profesională, m-au dus cu gândul la un text scris acum caţiva ani. Descriam pe atunci întâmplări frapante, dar, credeam eu, totuşi izolate.
Titlul pe care l-am dat acestui serial, adică „Referendum acum...Bum,
bum!”, se adevereşte abia acum, mai ales pe a doua lui secvenţă.
Expresia „Bum, bum”, având conotaţia sonoră a bombei, este asociată cu
surpriza bombardamentului, în timp de război.
Trebuie să dialogăm cu reprezentanţii Comisiei Europene! Trebuie să fim un partener onest şi angajat în raport cu instituţiile europene!
