Ne spune şi dl Cîmpeanu ce
ştim cu toţii. Educaţia a ajuns la un punct de minim, concluzia fiind trasă în
urma examenelor naţionale, a testelor PISA, a evaluării tinerilor care ajung la
facultate. Şi încă nu ştim totul, pentru că nu avem un sistem de evaluare
credibil, standardizat, nesupus subiectivismului profesorilor. Aşa cum arată
şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine.
Cine va plăti pentru reconstrucţia Ucrainei? Nu se poate ca Rusia să distrugă ţara, iar alte state să vină cu banii. Fondurile ruşilor sunt în principiu disponibile de mult timp.
Răspunsul este simplu şi ţine de ceea ce, la unele şcoli de ştiinţe
politice, se învaţă în cadrul unei discipline de curs foarte complicată,
iar studenţii îşi petrec foarte mult timp în camerele hărţilor, civile
sau militare, devenind experţi, unii chiar doctori pe bune în
„Geopolitica Strâmtorilor”.
Recenzia cărţii scrise de activista feministă
Amelia Ţigănuş, o carte pe cât de importantă pe atât de sinceră şi curajoasă în peisajul românesc.
Continuă prezenţele care fac cu ochiul României, mai ales că azi avem „programare” la RMN-ul
lui Cristian Mungiu, ideal plasat în weekendul în care e cea mai multă
lume la Cannes şi în zi de Sărbătoare, Sfinţii Constantin şi Elena!
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Transmiterea chestionarului(n.a. de aderare la UE) de către R.Moldova este un doar un pas în direcţia corectă şi mai este mult până la
obţinerea statutului de candidat, ca să nu mai vorbim de aderare, mi-a declarat, într-un interviu, analistul politic Victor Ciobanu.
În continuarea cercetării fondului de arhivă al Corpului Arhitecţilor, descoperim câteva informaţii despre activitatea publică a fostului arhitect al Bucureştiului şi Ploieştiului, Ioan Fonescu.
Sărbătoarea a învrednicit creştinii ortodocşi ai Olteniei de sub munte să reaprindă flacăra credinţei la o bisericuţă-schit datând din anul 1760, aşezată singuratic pe un mirific plai, numit Floreşti, vatră de sute de ani a satului Floreşti, mutat de intemperii pe malul Cernei vâlcene, la un cot al acesteia, unde s-au aflat odinioară cazărmile cezaro-crăieşti.
Recent, Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (CCRPL) a adoptat Hotărârea nr. 10 din 12 mai 2022 privind prelungirea termenului pentru perioada de autorecenzare prevăzută în calendarul desfăşurării RPL-runda 2021.
Am stat pe gânduri dacă să folosesc o expresie din limba engleză
referitoare la ştiinţa economică, dismal science – ce vine din secolul
XIX, mai ales din raţionamente malthusiene, ce puneau în contrast
dinamica demografică cu resurse naturale limitate (o temă reluată de
Clubul de la Roma).
Pesedistul are două mari dorinţe arzătoare în viaţă: Cotroceniul şi
impozitul progresiv. Cotroceniul şi-l doreşte ca să călărească şi să
domine în voie serviciile de informaţii şi justiţia. Să îşi demonstreze
virilitatea politică.
Invitatul episodului XVI, la Avangarda, cu Ionuţ Vulpescu este Claudiu Lucaci, jurnalist, profesor şi specialist în sociologia comunicării. Cu o experienţă de peste 25 de ani în presa scrisă, radio şi televiziune, Claudiu Lucaci este o personalitate de seamă în spaţiul media şi un nume de referinţă al TVR.
De la ieşirile publice, mai dese, din timpul crizei pandemice, când îi sfătuia pe „Dragi români” să fie precauţi, să poarte mască şi le spunea să se spele pe mâini, apare acum, în ultimele luni, din ce în ce mai rar în „dialogul”/monologul către cetăţeni. Public să le comunice românilor lucruri importante pentru ţară, să îi lumineze ca pe toţi papuaşii mioritici, tot mai loviţi de tăvălugul preţurilor şi a scumpirii necontenite a vieţii!
S-a împlinit mai mult de o lună de zile din momentul în care am aflat că Radu Lupu a poposit în eternitate. Nu momentul despărţirii este important. Am lăsat să treacă un timp pentru a observa cum este lumea muzicală fără Radu Lupu.
Evenimentul Stagiunii centenare a ONB pare să fie Otello din 8 şi 11 Iunie 2022 din cel puţin două motive. Avem un adevărat careu de aşi invitat în cele două spectacole: tenorul, soprana, baritonul şi dirijorul — o distribuţie fără precedent.
Dacă ar fi căutat în zilele noastre, şi nu pe la 1800, ajutoare de viitor, doi băieţi curăţei, cuminţi şi cu ştiinţă de carte, logofătul Constantin Balş Ciuntu ar fi avut bătăi de cap.
Şansa fostului ambasador SUA în Ucraina (2016 – 2019), doamna Marie Yovanovitch, să devină dintr-odată persoana publică şi să-şi expună viaţa, altfel interesantă, într-o carte, a apărut în momentul în care preşedintelui Trump i s-a părut, i s-a sugerat, i s-a transmis, nu mai contează acum, că reprezentantul său la Kiev nu-i mai ascultă ordinele. Ba mai mult, le ignoră şi conspiră pentru a îl împiedica să obţină un al doilea mandat prezidenţial.
De la începutul invaziei ruseşti în Ucraina au fost mai multe voci care au susţinut că România nu face tot ce poate pentru a ajuta militar Kievul. Conform unei analize a Institutului Kiel citată de Europa Liberă, statul român a alocat cele mai puţine fonduri pentru a sprijini Ucraina în războiul cu Rusia dintre toate ţările vecine.
Prezentul articol îşi propune să tălmăcească conceptul «visul
chinezesc», să-l pună în corelaţie cu alte concepte, să-i afle
rădăcinile şi să-i determine semnificaţiile.
Locul uitării - asta vreau să punem pe hartă acum. Dar înainte de asta,
aş vrea să răsfoim o carte, unde Freud spune că uitarea unui nume e
adeseori consecinţa refulării unui eveniment trist, a vinovăţiilor, a
diverselor complexe.
Acordul nuclear semnat în 2015 de statele P5+1 (Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, China, Rusia şi Germania) şi Republica Islamică Iran a pus capăt unei perioade de negocieri întinsă pe 12 ani şi a ameliorat instabilitatea regională cauzată de neliniştile provocate de ambiţiile nucleare ale elitei politice din Teheran.
Zilele trecute, de Ziua Regalităţii, 10 mai, am avut
ocazia de-a avea un dialog cu binecunoscutul jurnalist Vartan Arachelian despre
regalitate şi despre prima emisiune cu Regele Mihai, la reşedinţa sa din
Eleveţia, în anul 1990.
A fost pentru întâia
oară când prima scenă lirică naţională, manager-director general interimar Daniel
Jinga, a organizat şi găzduit un concert extraordinar pentru colectarea de
fonduri destinate susţinerii unei unităţi medicale, Institutul Regional de
Oncologie Iaşi.
Ca şi pandemia,
războiul din Ucraina a prins România nepregătită sau, dacă nu era posibil ca izbucnirea
conflictului să fie anticipată, incapabilă să ia rapid măsurile de ajustare la
o nouă realitate care s-a schimbat peste noapte.
O ştire proaspătă venită din Bulgaria, ce va trece la moneda
euro din 2024, ne pune pe gânduri: oare, România, chiar a ajuns ultima ţară din
Europa? Oare, românii nu au deloc mândrie?
Îi spunem Legea offshore, dar am putea să o numim la fel de bine „Legea
independenţei energetice a României”. Pentru că asta vom obţine. Şi îi
vom ajuta şi pe alţii să nu mai fie dependenţi de gazul rusesc. Vremuri
grele deci pentru politica şantajistă a lui Putin.
Nemurirea pare uneori cel mai înspăimântător lucru care se poate
imagina. Şi care chiar există, căci – dacă-l urmăm pe Janklelevitch - un
lucru care a existat nu mai poate fi făcut să nu mai fie.
Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care o primim la Future Minds de la părinţi este: „Merită să facem efortul financiar de a ne susţine copilul la facultate în străinătate?”. De fapt, ca să fim sinceri, întrebarea este formulată mult mai simplu şi direct: „E ceva de capul şcolilor astea de afară?”. Chiar dacă întrebarea este simplă, răspunsul este ceva mai complex.
O omenire numeroasă, calduroasă şi solidară cauzei umanitare pentru care a fost organizat, a participat pe 10 mai la Gala extraordinară în beneficiul Institutului oncologic din Iaşi, de la Opera Română Bucureşti restabilind încrederea în capacitatea publicului român de a se dedica unor asemenea forme de ajutor mutual.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a publicat pe 6 mai 2022 lista sa oficială de morţi în exces, raportată la populaţia unei ţări.
Dintre toate senzaţiile care s-au succedat în mintea publicului occidental care a privit la televizor preludiul invaziei ruse în Ucraina şi, ulterior, desfăşurarea ei propriu-zisă, prima, în ordine cronologică, a fost stupefacţia. Lumea a avut nevoie de zile bune ca să se acomodeze psihologic cu ideea că acest lucru a fost posibil.
Orgoliul
lui Stalin şi diferenţa de fus orar au făcut din 9 Mai sărbătoarea victoriei
URSS în al doilea război mondial. Un război la a cărui declanşare sovieticii au
contribuit direct, prin pactul Ribbentrop-Molotov şi ocuparea de teritorii în
urma înţelegerii cu Hitler. Acum, lumea întreagă aşteaptă, sub ameninţarea terorii
nucleare, parada de 9 Mai. Pentru că Ziua Victoriei nu e, pentru Rusia, o
celebrare a păcii, ci o demonstraţie de forţă.
La Gala Gopo s-au sărbătorit 20 de ani de la premiera filmului „Filantropica”. Actriţa Viorica Vodă a folosit ocazia pentru a vorbi despre hărţuirea la care a fost supusă în urma rolului jucat în pelicula lui Nae Caranfil. Pe colegii ei i-a deranjat, deci au decis să facă băşcălie.
Da, “sfârşitul încoronează opera”, cum a scris Ovidius, poetul exilat de Roma imperială pe aici, pe la noi, în ţinutul friguros al Pontului Euxin. Iar în acest adevăr se ascunde atât bucuria împlinirii unui efort prelungit, cât şi tristeţea încheierii unui drum şi a constantei încordări pentru atingerea unui scop înalt.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a afişat astăzi sentinţa în dosarul 95/43/2019 şi a menţinut sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş, care a anulat, ca primă instanţă, ordinele ministeriale prin care s-a dispus, în 2018, reînfiinţarea Liceulului Teologic Romano Catolic “II. Rákóczi Ferenc” din Târgu Mureş.” În vremurile astea tulburi, numai această ştire ne mai lipsea.
Veşti excelente pentru cei care doresc să emigreze în Statele Unite şi s-au înscris în cursa pentru Green Cardul american! Începând cu 8 mai 2022, veţi putea afla dacă vă număraţi printre norocoşii câştigători ai Loteriei Vizelor 2023 (“Diversity Visa Program DV-2023”).
Ediţia a 19-a festivalului de film „Crossing Europe” de la Linz s-a încheiat pe 2 mai 2022, după ce, timp de şase zile, a propus publicului o incursiune printre cele mai recente tendinţe ale cinematografului european.
Întrebarea firească, din aceste zile, premergătoare paradei militare ruseşti, din 9.05.2022, este simplă. Se va încheia invazia Rusiei în ziua respectivă sau va fi amplificat războiul din Ucraina? Dacă este să dăm crezare premierului ungar Viktor Orban, care i-ar fi spus Papei Francisc despre intenţia preşedintelui Vladimir Putin, de a stopa operaţiunea militară specială, atunci este posibilă o încetare a focului. Unilaterală. Dar deloc sigură.
Parlamentul European a demarat reforma Actului electoral al Uniunii, încercând să
transforme cele 27 de alegeri separate din prezent, cu normele lor
divergente, într-un singur scrutin european.
Doamna Iohannis a ratat
şansa de a rămâne în istoria României ca un lider feminin, ca o promotoare a
drepturilor fetelor, femeilor, copiilor sau persoanelor defavorizate, a ratat
şansa de a fi ceea ce nu a fost soţul ei pentru Romania. Condiţia femeii în
Romania are oricum multe dezavantaje, ne luptăm cu discriminarea, cu violenta domestică, doamna Iohannis
putea prelua iniţiativa de a elimina orice stigmă şi stereotip de gen.
În septembrie 1991, pe aeroportul „Tushino” din Moscova, 1,6 milioane de tineri
veniţi din toate colţurile Rusiei au participat la „Monsters of Rock” unde au
concertat Pantera, Metallica, AC/DC şi alţii. URSS încă nu se dezintegrase iar Vladimir
Putin nu avea plete.
Peste 700.000 de ucraineni au intrat în România de la începutul conflictului din Ucraina iar ONG-uri ale căror activităţi o reprezintă asigurarea nevoilor acestor refugiaţi au resimţit puternic dificultatea gestionării unui număr foarte mare de refugiaţi pe zi, cu nevoi foarte diverse şi urgente.
O ţară care şi-ar iubi copiii s-ar îngriji întâi de toate ca familiile ţării să aibă încredere în viitor. S-ar îngriji ca ele să aibă încredere în propriile puteri, în modul în care funcţionează instituţiile statului şi să câştige o credinţă oarbă în câteva principii fundamentale de convieţuire: justiţia e obiectivă, promptă, proprietatea privată individuală e sfântă, munca e răsplătită, inovaţia e valorizată, educaţia e cea mai bună investiţie.
Curtea Constituţională urmează să scape de trei dintre cei mai toxici
membri ai săi, dar cei care le vor lua locul nu ştiu dacă ne îndreptăţesc să
sperăm că vom asista prea curând la mult aşteptata reformare a acestei cruciale
instituţii.
Toate studiile despre leadership, indiferent de aria geografică în care sunt făcute, dacă se referă la preferinţele anumitor generaţii sau dacă iau în discuţie leadershipul feminin arată cu cifre, cu validare statistică faptul că oamenii aşteaptă de la leaderii lor integritate, pe primul loc.
Vorbesc în
spatiul public despre necesitatea unei strategii pentru sportul românesc de pe
vremea când nu aveam barbă, adică din anul 2016. Au trecut de atunci şapte ani (am pierdut şapte ani
mai bine spus) şi abia anul acesta o să avem parte de o strategie pentru, sper
eu, revitalizarea sportului românesc.
Situaţia
de până acum din Ucraina seamănă izbitor cu cea din Polonia, înainte de şi la
începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Am
citit „Surpriza grădinarului”, de Carla Balzaretti, ilustrator Sonja Wimmer când nu era război. Mi-am zis, iată ce carte potrivită pentru a le vorbi
copiilor despre valori şi verticalitate!
Aflat pentru prima dată la Bucureşti, cel mai tradus scriitor ucrainean a vorbit despre romanul său „Albinele gri”, recent apărut în româneşte, a cărui acţiune se petrece în Donbass şi în Crimeea, despre multiplele narative şi fake-news-uri ale lui Putin şi despre obligaţia scriitorului de a spune adevărul.