Trei proiecte geopolitice pot schimba ansamblul relaţiilor de putere în
lumea contemporană, resetând totul printr-o mişcare decisivă, aşa cum, la
timpul respectiv, în condiţiile extreme existente la finele celui de-al Doilea
Război Mondial, s-a decis crearea Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Joi, 23 ianuarie, cu o zi înaintea Ziua Unirii Principatelor
(unirea mică) la 24 ianuarie 1859 în România, presa românească a
explodat.
Zilele
trecute, istoricul şi profesorul Lucian Boia a fost decorat de preşedintele
Ungariei. Nici nu citisem bine ştirea că am şi început să primesc mesaje fie de
reproş, fie triumfătoare.
E uşor să vii la guvernare, mai greu să te ţii
de promisiunile care te-au adus la putere. Huiduielile de la Iaşi ne arată că românii nu mai sunt dispuşi să înghită
promisiuni care nu se transformă în realităţi. Preşedintele Iohannis a promis,
iarăşi: „şcoli în care românii să-şi ducă în siguranţă
copiii şi unde aceştia să primească o educaţie la cele mai înalte standarde“. Se achită actualul guvern de această
promisiune?
Scriitoarea
Andreea Răsuceanu, coautoare a recentului „Dicţionar de locuri literare bucureştene“,
şi-a făcut o veritabilă „profesiune de credinţă“
din mitizarea unor locuri din Bucureşti, aşa cum
este Strada Mântuleasa.
Aria TNB e restaurantul panoramic de pe
acoperişul Teatrului Naţional Bucureşti (TNB), deschis de vreo două luni. Cei care
au 18 Lounge, restaurantele şi cafenelele The Embassy şi probabil că şi altele, au
preluat ambele spaţii puse la dispoziţie de către TNB pentru acest scop, adică
pentru a face restaurante. Pe primul l-au deschis în vară, Angelo Grasso. Am scris despre el, mi-a plăcut cum
l-au amenajat, şi mâncarea a fost şi ea destul de bună.
Din păcate, trebuie să admitem că suntem săracii Europei. Cu toate beneficiile aderării la UE şi cu măsurile sociale adoptate până acum, nu am evoluat prea mult. La 13 ani de la aderare, conform INS, rata sărăciei a scăzut doar cu 1,1pp, de la 24,6% din totalul populaţiei, la 23,5%.
Alegerile universitare care se desfăşoară în această perioadă în cele mai multe instituţii de învăţământ superior din ţară au o miză care a fost insuficient explorată şi reliefată în dezbaterea publică. Foiletonul îşi propune totuşi să aţintească o privire cât mai profundă asupra unui proces electoral de o însemnătate aparte pentru mediul universitar românesc.
Un
tur sau două tururi la alegerile locale pentru alegerea primarilor? Ȋntrebarea
divizează spectrul politic de mai multă vreme. Opinia publică pare a fi mai
degrabă în favoarea a două tururi dar o dezbatere serioasă pe această temă nu
există. Avantajele sstemului în două tururi (sau ale sistemului cu un singur
tur) nu sunt prezentate pentru a vedea care este cea mai bună opţiune.
La o oră de vârf, astăzi, această acţiune poate
dura şi o oră. Deşi problema traficului în Bucureştiul cotidian scoate din
sărite toţi locuitorii capitalei, nu despre acest lucru va fi vorba în cele ce
urmează. Ci despre o secvenţă din viaţa unui cetăţean care trebuie să îşi
modifice documentele pe care primăria i le solicită pentru a fi în legalitate.
Comunismul a fost invazia de jos în sus a invidioşilor şi a răilor puşi să pedepsească pe cei – spre nefericirea lor – înzestraţi de natură cu vinovăţia inteligenţei şi vinovăţia culturii.
Moartea lui Gheorghe Ursu a fost un accident, îşi motivează Curtea de Apel Bucureşti sentinţa de achitare a asasinilor disidentului anticomunist. O palmă dată românilor, istoriei şi justiţiei.
Dacă despre marile puteri se scrie mult, să fim conştienţi că despre
super-puteri se scrie şi mai mult, iar în era internetului orice om
poate găsi rapid analize sau articole, obiective ori de propagandă – mai
directă sau mai subtilă. Din păcate un cititor puţin avizat preia
propaganda drept adevăr, fără a căuta să citească mai mult asupra unui
subiect, aflând astfel toate argumentele oferite de către cei implicaţi
în rezolvarea acestuia.
Am scris, cum bine se ştie, în Flacăra lui Adrian Păunescu, de pe timpuri, foarte mulţi ani la rând o rubrică intitulată Opinia unui alegător, rubrică suspendată prin 1984, mi se pare, după apariţia tabletei intitulată „Forţa prostiei I”, care a determinat şi interzicerea revistei de a-mi mai publica rubrica.
O experienţă caracteristică a memorialisticii este ruptura comică, dar şi potenţial traumatizantă, între ceea ce ştii
că ai trăit şi ceea ce se speculează ulterior, cu motivaţii diverse, în
legătură cu „bagajul“ tău existenţial. Ai, pe de o parte, faptele biografiei tale şi, pe de alta, ambalajul „hermeneutic“, jurnalistic, „demascator“ al imaginii lor în posteritate.
Ceaţa a venit în trei minute. Am deschis geamul şi am făcut o fotografie cu cerul vânăt. În stânga, la orizont, vedeam catedrala, iar în dreapta, clădirea complicată a unei bănci. M-am uitat la fotografie, apoi m-am uitat din nou pe geam. Catedrala începea să se şteargă, iar clădirea băncii era deja pierdută.
Statul român modern are ca şi fundament ideologic o idee centrală definitorie:unirea tuturor provinciilor locuite majoritar de către români într-un singur stat care să fie aservit intereselor naţionale româneşti.
Comisia Europeană a updatat pe 17 decembrie sondajul EU-SILC care calculează, între altele, coeficientul GINI (proporţia dintre venitul populaţiei celei mai bogate şi a celei mai sărace dintr-o populaţie). România şi Bulgaria ies din nou în vîrful clasamentului drept ţările cu cea mai mare disproprorţie dintre veniturile bogaţilor şi săracilor din Europa. Numai ţări în curs de aderare ca Serbia şi Turcia mai au asemenea cifre.
Să creşti
salariile bugetarilor din pix, doar fiindcă aşa vrei tu („Pentru că putem”,
nu?) şi pentru că eşti vremelnic stăpân peste sacul cu bani, nu e vreo dovadă
de inteligenţă sau de ingeniozitate politică. La drept vorbind, e soluţia
prostului. PSD a botezat-o politică socială şi a inclus-o în programul de
guvernare. Curios e că nimeni, nici măcar cei care erau în Opoziţie, n-au
anticipat efectele.
Marţi, 21 ianuarie 2020, primarul municipiului Bucureşti a dat publicităţii câteva concluzii ale unui studiu efectuat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), vizând impactul poluării cu particule materiale în suspensie PM10 şi PM2.5 asupra sănătăţii populaţiei din Bucureşti.
Eu vreau să fiu posac. Dar nu mă lasă activiştii care propovăduiesc
starea de bine, gândirea pozitivă, zâmbetul în orice situaţii, care luptă
împotriva gândurilor negre, să facem bine, să ne fie bine!
Cu toate aceste măreţe „înfăptuiri”, realitatea zilnică a celor care trăiesc, muncesc sau tranzitează oraşul ne loveşte cu o poluare masivă, care pare să crească zi de zi. Praf, noxe, mizerie, gunoaie şi tot ghiveciul cu efecte serioase asupra sănătăţii cetăţenilor. Doar când respiri şi vezi zilnic pe maşini straturile groase de praf şi alte metale, te ia durerea de cap şi ameţeala de la otrăvurile pe care le inhalăm continuu.
Sub guvernarea
Dăncilă, PSD a legiferat tot ce se putea legifera în materie de populism,
creşteri de salarii, pensii şi cheltuieli sociale peste orice limită impusă de
starea veniturilor bugetare. Şi pentru a nu lăsa lucrurile baltă, a mai impus
şi dublarea alocaţiilor pentru copii, după ce a plecat de la guvernare.
Pe
bulevardele mari ale Capitalei se pot zări de câteva zile afişe uriaşe, galbene
unde tot tineretul care chiuleşte de la ore îşi poate lua doza de curiozitate
în ce priveşte drogurile şi să pornească în căutarea mirificelor substanţe
despre care se vorbeşte cu lux de amănunte, care mai de care mai interesante.
Cu susţinerea Primăriei, a Ministerului Educaţiei şi a altor comiţii a căror competenţă în domeniu este chestionabilă cel puţin.
Scriu aceste rânduri încercând o judecată la rece a lucrurilor care animă economia românească în ultima vreme, însă, oricum am da-o sunt aspecte care nu prea se leagă şi o să încerc să le prezint schematic pentru o mai bună înţelegere
… a fost acordată pentru a 26-a oară la Universitatea
Naţională de Muzică din Bucureşti de către prof. univ. Georgeta Stoleriu,
iniţiatoarea demersului, drept omagiu adus propriei îndrumătoare istorice,
soprana Iolanda Mărculescu (Bucureşti 1923 – Milwaukee, Wisconsin 1992).
Vrem sau nu să acceptăm, realitatea este una crudă
pentru mulţi: costurile de întreţinere au crescut. Costul cu serviciile a
crescut, costul cu salariaţii, de asemenea.
Am descoperit foarte devreme că
oamenii iubesc gutuile. Mie, doar dacă mă gândesc la ele, mi se strepezesc
dinţii. De timpuriu, am aflat şi că oamenii iubesc anotimpurile, unii iubesc
vara, alţii toamna, mulţi iubesc primăvara, dar sunt o grămadă care se dau în
vânt după iarnă. Pe când eu de abia dacă remarc că este august sau februarie
sau mai sau noiembrie. Mi-e nu-mi pasă în ce lună suntem. Poate ploua la fel de
bine în orice sezon.
Cele aproximativ 50 de Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare (Institute, de aici încolo) ale României primesc anual peste 100 milioane de Euro de la bugetul central prin aşa-numitul Program Nucleu.
Ce am spune
despre noi dacă ne-am întâlni cu un extraterestru ? O întrebare care
circulă de ceva vreme în anturajul meu. O primă concluzie ar fi asta, că avem
aceeaşi matrice şi suntem biologic diferiţi. Cantitătile şi calităţile din
chimia corpului ne fac unici. Putem spune, deci, că matricea noastră este
condiţionată de diversitate.
Zeci
de tineri moldoveni care studiază la facultăţi de stat din România sunt blocaţi
de incompetenţa şi dispreţul personalului consular din municipiul Bălţi
(Republica Moldova) care nu le eliberează vize de studiu. Ba mai mult,
funcţionarii vorbesc DOAR limba rusă în Consulatul României!
Mulţi au spus ca ceea ce a făcut primarul pedofil din Mogoşeşti Siret, Damian Butnariu (PNL), este oglinda societăţii în care trăim. Simt şi eu asta, însă nu am vrut să o strig cu voce tare.
Plângem? Râdem? Ne ascundem? Ne ascuţim armele şi pornim noi atacul? O îngropăm undeva adânc, la marginea unui oraş mort, şi turnăm ciment peste pământul mişcător de sub care vrea să iasă? O amorţim cu alcool? Sau poate cu pastile?
Abuzurile sexuale se pot comite oriunde. Pe 31.05.2019, Tribunalul Iaşi a pronunţat o sentinţă prin care responsabilul unei reţele de trafic de persoane, inclusiv copii, a fost condamnat la 15 ani de închisoare.
În ape tulburi, manipularea devine un năvod de care peştii mai puţin vigilenţi se agaţă inevitabil. Este ceea ce se petrece acum în relaţia cu Chişinăul.
În explorarea dihotomiei est-vest, astăzi politic şi cultural tot mai marcate, este binevenită lectura sau reluarea lecturii textelor lui Vladimir Bukovski, cu precădere cel al bulversantei mărturii „Această sfâşietoare durere a libertăţii”.
Mă tot întreabă băcăuanii de ce susţin şi îmi doresc cu toată forţa revenirea la alegeri în două tururi, unii dintre ei punând în discuţie şansele mele la Primăria Bacău dacă se modifică legea. asumă.
Misiunea este clară, fără echivoc: Rolul de salvator al climei terestre
înseamnă pentru Diesel să îşi primească hrana, în primul rând, din
dioxidul de carbon rezultat din arderile de combustibili fosili în
centrale termice şi electrice, în uzine, în fabrici de ciment şi
oţelării, pentru a produce lucru mecanic!
„Eu nu sunt făcut pentru asta!“, îmi explică trist un piţiponc de şase
ani, întinzându-mi o foaie pe care stau înşirate trei adunări şi o
scădere. E decepţionat şi trist. Ar fi vrut şi el să adune alunele
veveriţei şi morcovii iepuraşului, dar „3 + 2“ i se pare a fi o adevărată grozăvie ce poate fi soluţionată numai de campionii clasei.
Între ameninţarea războiului generalizat în Orientul Mijlociu şi
flăcările apocaliptice care devastează Australia, omenirea a intrat în 2020
în stare de alertă.
Amara, astăzi localitate urbană, se află departe de potenţialul turistic din trecut. Însă un mare plus trebuie trecut în dreptul şcolii de aici, care face notă discordantă şi, de ceva ani, îşi depăşeşte condiţia şi iese în lume.
Sfârşitul anului 2019 a creat o perspectivă pozitivă
pentru Ucraina, în contextul discuţiilor purtate la Paris în cadrul Formatului
Normandia Patru (N4), la care au participat alături de liderii de la Kiev şi
Moscova şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, respectiv cancelarul german Angela Merkel.
Pentru că săptămâna trecută v-am întristat, povestind despre zburător, şi despre efectele lui malefice, m-am hotărât să găsesc un soluţie. Şi ce credeţi? Printre vechile remedii vrăjitoreşti ale românilor, am dat de o reţetă bună pentru a-l pune pe zburător cu botul pe labe.
O societate sănătoasă din punct de vedere moral se indignează când află
că un primar a întreţinut relaţii sexuale cu minore care erau traficate
de un proxenet pentru exploatare sexuală. Indignarea şi delimitarea
arată consideraţie morală faţă de aceste fete exploatate sexual.
Totodată ne spun şi că o societate şi-a dezvoltat anticorpi ca să nu mai
tolereze în mijlocul ei fapte care încalcă drepturile fetelor şi ale
femeilor.
Anul muzical 2020 a debutat ridicol. În timp ce Filarmonica repeta pentru aniversarea celor 250 de ani ai lui Beethoven, guvernul, prin ministerul Culturii, îşi comanda un concert exclusivist de ziua culturii naţionale, cu invitaţii pentru nomenclatură. Au venit şi preşedintele şi premierul (ceea ce nu se întâmpla pe vremea PSD).
Sunt strigătele disperate adresate unor jurnalişti de către personalul din Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Într-un oraş în care presa părea că nu e aservită unui primar general.
Unul dintre cuvintele pe care am început să le detest e şef. Mai ales în forma sa articulată, şeful (pronunţat, cel mai adesea, şefu'), sau la vocativ, "şefule!".
Că tot se vorbeşte ideile de la Târgu-Mureş, hai să vă mai dau una caldă-caldă: şcoala din Vizureşti, judeţul Dâmboviţa, cu un număr semnificativ de elevi romi. Comunitate destul de săracă, însă cu oameni care transmit dorinţa de a învăţa copiilor lor. Fiind vorbitori nativi de limbă romani, aceştia au îmbrăţisat cu drag idea unui tânăr profesor rom de la ei din sat de a studia şi în şcoală limba romani ca limbă maternă.
Fiul cel mai mic al profesorului J.R.R. Tolkien, Christopher
Tolkien, a murit joi la vârsta de 95 de ani.
S-a născut în Leeds, în 1924, şi este cel mai tânăr fiu al lui J.R.R. Tolkien
şi a soţiei acestuia, Edith. Christopher a crescut ascultând poveştile tatălui
său despre Bilbo Baggins, care aveau să fie transpuse, mai târziu, în romanul Hobbitul.
Pentru a ajunge la ulcica cu cocoşei nu trebuie să-ţi rupi spinarea muncind, nu trebuie să citeşti 50% dintre cărţile de pe planetă şi nici măcar nu trebuie să fii mai bun decât ceilalţi (moralmente vorbind). Este suficient să minţi frumos.
Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin, asigură mai multă legitimitate politică primarului, datorită majorităţii voturilor cu care ar putea fi ales de către cetăţeni, precum şi preşedinţilor de Consilii Judeţene sau de Consilii Locale.
În fiecare an, de Ziua
Culturii Naţionale, unele dintre
Institutele Culturale Române din străinătate reuşesc să organizeze câte o
manifestare prilejuită de acest moment, învingând cu abilitate piedicile
sistemului care presupune că acest tip de activităţi ar trebui reduse la
minimum, dacâ nu chiar suspendate, din cauza inexistenţei unui buget de stat în
vigoare în luna ianuarie şi, uneori, luni bune după.
Ştiţi filmarea aia cu ministrul Educaţiei când vine pe neaşteptate la o şcoală din Ialomiţa, o aude pe o învăţătoare că urlă la copii şi apoi intră în sala de clasă şi face un mega flagrant, înconjurată de camere de luat vederi şi cu o atitudine de cel puţin procuror DNA?
Conştiinţa morţii – este încă un mister pentru biologi, filosofi, teologi. O întrebare – şi o nouă linie de cercetare – se leagă de prezenţa conştiinţei morţii la animale.
„Aflăm din rapoarte oficiale faptul că peste o treime dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi 150.000 adorm flămînzi (…). Solicităm atît Administraţiei Prezidenţiale, cît şi Guvernului României să găsească soluţiile necesare pentru alocarea sumelor aferente, astfel încît copiii să beneficieze de alocaţiile mărite.“
Ziua Culturii Naţionale este o sărbătoare naţională, o zi de reflecţie
asupra culturii române, celebrată anual în România
pe 15 ianuarie,
cu scopul de a promova cultura, arta, şi efortul academic. A fost aleasă ca Zi a Culturii Naţionale, întrucît
reprezintă data naşterii poetului naţional al românilor, Mihai
Eminescu (1850
- 1889).
Zilele acestea este la modă în spaţiul public discuţia despre dizolvarea Parlamentului şi organizarea de alegeri generale anticipate. Ba chiar, acum câteva zile, Ludovic Orban şi Klaus Iohannis s-au întâlnit şi au agreat că "cel mai bine pentru România este să organizăm anticipate", după cum a declarat la finalul consultărilor chiar premierul.
Aşa cum nu se aştepta mai nimeni, pentru că toţi speram ca Moise Guran să dea dovadă de mai mult fler, deja fostul jurnalist, după cum el însuşi a declarat, a hotărât să încerce o mişcare fatală:
Bunicul meu a făcut armata şi, după aia, şi războiul, la „3 Călăreaţă”.
Era un regiment de artilerie, nu ştiu nici acum mai multe despre ce
însemna „călăreaţă”, bănuiesc că piesele artilerie erau tractate de cai,
şi cam totul se învârtea în jurul lor.
Fără educaţie, cultura este mediocră, anacronică, jenantă. Va veni o zi, chiar azi, de ziua lui Eminescu, când noi ne vom spune poveştile răsturnând perspectivele. Este mult loc pentru femei în cultura naţională.
Dacă Cristina va fi incinerată miercuri, va urma o altă isterie în Bucureşti, pentru că Biserica Ortodoxă Română asigură niciun serviciu religios, condamnând incinerarea,
Atunci
când părinţii sunt stresaţi, stresul devine contagios pentru copii. Aceştia
reuşesc să-şi dea seama când părinţii lor devin copleşiţi sau se simt sub
presiune. Astfel, studiile arată că cea mai mare sursă a stresului la copii şi
adolescenţi nu sunt şcoala, programul încărcat sau presiunea grupului, ci
stresul părinţilor. Prin urmare, a fi un bun părinte înseamnă în primul rând să
îţi poţi gestiona stresul.
Dacă, înainte de 1989, a acceptat în rândurile ei o analfabetă, Academia Română, în loc să-şi expieze public această gafă impardonabilă, continuă, din nefericire, să nedreptăţească vârfurile intelighenţiei româneşti.
