Se redefinesc hărţile de putere şi dacă, sub ochii noştri, se restructurează zonele de influenţe în funcţie de criterii economice şi nu de cele ideologice, oare ar trebui să fim impresionaţi cumva de aceste evoluţii acum în evoluţie incredibil de rapidă, oare ar trebui să ne lăsăm cumva impresionaţi? Nu neapărat, deoarece nimic nu este obligatoriu.
Agricultura, construcţiile sau HoReCa sunt numai câteva dintre sectoarele economice care nu mai funcţionează fără sezonieri. În Europa, valul migraţiei muncii se deplasează de la est către vest.
Sunt oameni pe care această pandemie prea lungă şi cu viitor imprevizibil i-a aruncat în depresie. Dar sunt şi oameni pe care perioada de restricţii i-a stimulat să găsească noi modalităţi de a fi împreună. Chiar dacă virtual.
Public în cele de mai jos recenzia istoricului maghiar Csaba Zahorán despre volumul „Trianon! Trianon!” apărut pe blogul trianon100.hu. Fac asta deoarece ar fi bine ca şi în spaţiul public românesc să se afle că percepţia asupra arbitrajului de la Trianon nu este una omogenă în gîndirea maghiară.
Sunt două lucruri pe care nu le înţeleg la cei care luptă – de pe
poziţii conservatoare – împotriva diversităţii. În primul rând, se
înfruntă cu un inamic care nu există. Sau care – ca să fim corecţi –
există la un nivel minor şi exotic. Sigur că noile generaţii vor testa
mereu direcţii ciudate şi radicale: droguri, rebeliune, violenţă, sex,
eliberare – astea sunt temele tinerilor, acum ca şi pe vremea lui
Boccaccio, de Sade sau Sartre.
Când am făcut eu facultatea la Universitatea din Bucureşti, demult, profesorii nu se uitau la studenţi când treceau pe lângă ei, nu întorceau capul, nu ne zâmbeau, uneori sunt sigur că nici nu ne observau, de parcă nici nu am fi fost pe acolo. Dar la noi, studenţii, când vedeam profesorul încă din capătul holului, venind spre sala de curs sau doar în trecere, discuţiile se opreau şi ne întorceam cu toţii tăcuţi către el până trecea
A curs multă cerneală despre summitul Biden-Putin. Un summit atipic, cerut de americani care nu şi l-au dorit atât de devreme în mandat, fiind preocupaţi de relaţia cu China şi de refacerea relaţiilor cu UE şi coagularea democraţiilor.
În turneul european Biden a transmis două mesaje către Europa: o declaraţie „America s-a întors” şi un avertisment conform căruia democraţiile lumii se confruntă cu ameninţări interne şi externe, nemaiîntâlnite de la finalul Războiului Rece: „Ne aflăm într-un moment de inflexiune din istoria lumii, momentul în care ne revine să dovedim că democraţiile nu doar vor rezista, dar vor excela”.
Ştirea transmisă de media care ne informa că s-au împlinit 517 ani de la atestarea documentară a Măldăreştilor mi-a inspirat această carte poştală memorialistică.
Într-un document din anul 1794, am aflat o întâmplare petrecută în incinta Mânăstirii Balamuci. E adevărat că acolo s-a făcut la un moment dat un ospiciu, dar asta abia 30 de ani mai târziu. În momentul la care mă refer i se spune Sfânta Mânăstire Balamuci - după cum stă scris negru pe alb. Nu se face referire la nicio nebunie, la nicio dezordine.
Albumul omagial Cotroceni-arc peste timp, editat de Muzeul Naţional Cotroceni în anul 2019, pune în lumină istoria şi arhitectura Palatului Cotroceni, cu o existenţă de 340 ani. Prin imagini şi articole dedicate fiecărei epoci, albumul descrie contribuţia domnitorilor care şi-au adus aportul la făurirea operei arhitecturale.
Azi urmează să fie aprobată o OUG prin care spitalele private vor creşte cu 10% numărul
de paturi contractate, iar sectorul de stat îşi va reduce corespunzător
activitatea.
Uneori, lucrurile simple, fireşti, normale aduc bucurii imense, produc stări de fericire pe care nici cele mai mari comori din lume nu le-ar putea aduce. Au valori incomensurabile. Printre altele, spectacolul sportului este cel mai frumos lucru care ne poate aduce mari bucurii în această perioadă pandemică, cu mari restricţii şi constrângeri. Timp de peste un an, iubitorii sportului au fost afectaţi de restricţionarea acestuia.
Ceea ce era de evitat
în bătălia pentru putere din interiorul PNL se întâmplă cu vârf şi îndesat.
Alegerile pentru şefia partidului programate în septembrie încep să producă
pagube prin declaraţiile din ce în ce mai colorate şi loviturile tot mai dure
schimbate între liderii celor două tabere. Întrebarea care se pune este ce mai
rămâne din partid până în septembrie, dacă au luat-o de pe acum pe acest drum?
Sahara Occidentală este un
teritoriu disputat din nord-vestul Africii. 20% din teritoriul său este
controlat de auto-proclamata Republică Democrată Arabă Sahrawi (RDAS), iar 80%
este administrat de facto de Maroc.
Sahara Occidentală este unul din cele mai puţin dens populate teritorii din
lume, populaţia sa totală fiind estimată la 500.000 de locuitori.
Aşa funcţionează instituţiile statului român. Într-o harababură totală.
Ditamai ministerul Educaţiei, cu 700 de salariaţi, nu ştie câţi elevi există în
clasele terminale, candidaţi la examenele de absolvire. Bănuiesc că ministrul a
cerut informaţiile direcţiilor de resort din minister, înainte de a anunţa
public aceste cifre. Pentru ca după numai câteva zile să anunţe că a greşit cu
25.000 de elevi! Unde au dispărut aceşti elevi?
Mizeria este extrem de dezagreabilă. De asemenea, mizeria este şi principala sursă pentru numeroase boli. Bucureştiul este centrul de putere al ţării dar nu a excelat niciodată la capitolul curăţenie, anumite zone mai sărăcăcioase ale Capitalei fiind renumite pentru deşeurile şi murdăria care tronează pe străzi.
A fi liberal înseamnă, în primul rând, a respecta drepturile individuale, printre care dreptul la sănătate – care include sănătatea reproducerii – şi dreptul la educaţie – care include educaţia privind sănătatea reproducerii. Este evident pentru orice minte lucidă, că poziţia PNL, cel puţin a unor liberali, şi a PSD, este un atac vicios şi iliberal, asupra drepturilor femeilor şi copiilor.
Joe Biden se află în primul său turneu de politică externă, în Europa.
De ce, atunci, un material despre China? Pentru simplu motiv că vizita
preşedintelui american pe bătrânul continent, inclusiv întâlnirea cu
preşedintele rus, Vladimir Putin, se leagă, fatal, de provocarea numărul
unu a Americii, dar şi a Occidentului.
Ca de obicei, săptămâna politică a pornit greu: luni s-au distins doar populiştii care au plâns cu lacrimi ecologiste prăbuşirea peretelui unei cascade din Caraş, candidatul la o primărie din Prahova condamnat în trecut pentru pornografie şi, mai ales, câţiva penelişti care s-au mutat din tabăra lui Cîţu în cea a lui Orban şi viceversa.
Desigur, vrem! O altă întrebare retorică şi acelaşi răspuns superfluu. Pentru cititorii grăbiţi, răspunsurile la întrebările puse pot fi găsite la sfârşitul articolului, la „Concluzii”. Celor nemulţumiţi de răspunsuri le recomand să caute în aricol, unde vor găsi toate argumentele.
Iordache Basalic este solist al Operei Naţionale Bucureşti din anul 1995. O.Ş.P.
Ne aflăm în anul centenarului Operei bucureştene. Cu aproximativ 25 de
ani în urmă, baritonul Iordache Basalic intra în corpul de solişti ai
acestei scene legendare. Cum aţi ajuns să fiţi solist al Operei, care a
fost traseul formării ca artist? Ce personalităţi v-au marcat mai mult
în acea perioadă?
„Un popor care depinde
de străini pentru hrană şi îmbrăcăminte va trebui să fie
mereu supus” (Benjamin Rush,
1775, Pennsylvania)
Au trecut 14 ani de când suntem membri ai Uniunii Europene. Tranziţia de la
economia centralizată la economia de piaţă funcţională care ne-a permis
intrarea în UE a durat 17 ani -nu 20 cum profeţise Silviu Brucan - dar nici
câţiva ani cum visau mulţi români. Nolens volens, integrarea euro-atlantică a
fost singurul proiect de ţară al României în ultimii 32 de ani.
Portretizat de presa occidentală ca ultimul dictator
al Europei, Lukashenko conduce Belarusul cu mână forte din 1994, dar a fost un
partener nu tocmai facil pentru Kremlin în ultimele decenii, motiv pentru care
Federaţia Rusă a tăiat în 2010 o mare parte a fondurilor acordate Minskului.
Un brand garantat dar şi periculos prin concurenţa antecedentelor celebre, intrate în legendă- My fair Lady intră în repertoriul Teatrului Naţional de Operetă şi Muzical glorios, pe uşa din faţă.
Estimările din Raportul de îmbătrânire a populaţiei (The 2021 Ageing Report) indică o creştere a cheltuielilor cu pensiile din pilonul I, de la 8,10 % din P.I.B., în anul 2019 la circa 14 % din P.I.B. la finele decadei 2040 – 2050, urmată de o scădere treptată, către finele perioadei de prognoză în 2070.
Articolul de mai jos a
fost scris de Rod Dreher pentru prestigioasa publicaţie „The American
Conservative”, in memoriam pentru jurnalistul Alin Bogdan.
Partidul Naţional Liberal reuşeşte de câţiva ani încoace să se facă de râs
şi să jignească o parte a cetăţenilor României, născuţi începând din 1967,
cetăţeni care fac parte dintr-o adevărată generaţie de sacrificiu a României.
Românilor nu le prea plac rezultatele bune. Pentru cei mai mulţi dintre români, chiar şi pentru cei de la case mai "mari", care o fac pe atleţii binelui, dreptăţii, adevărului, un "rezultat bun” înseamnă să-i fie lui bine, indiferent cum, indiferent de situaţia celorlalţi. Acest "bine", în cea mai mare măsură, se traduce prin alăptarea, până la indigestie, dacă se poate, într-o formă sau alta, de la bugetul statului.
Nu toate guvernele au aceeaşi putere. Întâmplarea face ca Guvernul Cîţu să fie unul istoric. Pentru că istoria e o suma de evenimente, cu plus sau cu minus. Iar Guvernul Cîţu ia decizii pentru 30 de ani. Planul National de Redresare şi Rezilienţă aruncă România în braţele prim-ministrului Florin Cîţu pe termen lung.
Prima dată l-am prins pe Valer Dorneanu
minţind uluitor la începutul lui 2017, în contextul Ordonanţei 13. Ca să o
umilească pe judecătoarea care contestase Ordonanţa 13 la CCR, Valer Dorneanu a
strecurat în decizie o frază cum că aceasta nu ar fi respectat o anumită
procedură obligatorie (nu intru în detalii tehnice), deşi din actele dosarului aflat
la CCR rezulta fix contrariul: judecătoarea respectase procedura cu asupra de
măsură.
Un cititor marcat de lehamite, după ce a trimis, timp de două luni de zile, autorităţilor competente, mesaje scrise, fotografii şi filmuleţe privind lucrări neterminate şi lăsate aşa, spre batjocorirea unor cetăţeni deloc vinovaţi de faptul că trăiesc într-un areal uitat de Dumnezeu, mi le-a semnalat şi mie, cu revoltă interioară şi fără a mai avea vreo speranţă că se rezolvă situaţia aberantă din colţul de ţară unde încă locuieşte. Mioritic? Nu.
Recent, desfăşurarea buletinului nocturn de ştiri al unui post de televiziune argentinian a inclus o ştire de ultimă oră pe care prezentatoarea a citit-o pe un ton dramatic: „O ştire care ne lasă pe toţi realmente cu gura căscată, având în vedere extraordinara importanţă a acestui om. Este vorba de William Shakespeare şi de decesul său!”
În data de 3 iunie a fost înregistrat la Senat răspunsul ministrului Cătălin Drulă la interpelarea pe care am formulat-o în cadrul şedinţei din 28.04.2021. Aceasta viza salvarea, protejarea şi introducerea în circuitul turistic a drumului roman descoperit pe şantierul Autostrăzii Transilvania.
Am fost întrebat de Hotnews ce cred despre PNRR. Discuţia poate fi amplă. Aici voi exprima numai câteva gânduri; mă refer şi la inexactităţi, sau chiar neadevăruri afirmate în dezbaterea publică. Nu voi intra în anatomia, viscerele PNRR, fiindcă nu este treaba mea.
O generaţie de aur a
teatrului liric românesc s-a iniţializat şi conturat în anii din preajma
Revoluţiei, când studenţi, proaspăt absolvenţi ai universităţilor de muzică din
întreaga ţară, au urcat pe scenele profesioniste, ajungând în scurt timp vedete
internaţionale.
Din septembrie 2023 toate şcolile cu predare în
limba română din Ucraina vor fi obligate să treacă la studierea tuturor
disciplinelor de învăţământ în limba ucraineană, în afară de limba şi
literatura română. Legea Educaţiei restricţionează predarea în şcolile din Ucraina în limba minorităţilor naţionale şi
prevede înlocuirea materiilor care se predau in limba română
cu discipline care vor fi predate in limba ucraineană.
Dacă aş fi fost în locul fotbaliştilor Nicolae Stanciu şi Ionuţ Nedelcearu, procedam exact la fel, adică logic: Fotbalul, în general sportul, nu trebuie să fie despre activism sau politică.
Un total de 67,5% dintre tineri au răspuns că le este teamă de viitor şi pentru 40% plecarea din Romania a fost considerată ca opţiune. De ce? 66,1% consideră că educaţia din Romania nu te pregăteşte pentru viaţa reală.
Cum scriam în urmă cu câteva zile, Tezaurul României de la Moscova continuă să nască explicaţii pasionale sau fanteziste privind decizia, transportul, depozitarea, cheltuirea / sau nu a componentei sale financiare sau monetare, responsabilităţile celor implicaţi.
La aproape 2 noaptea s-au terminat cele trei ore şi 35 de minute de tenis "la baionetă" dintre Koepfer şi Federer. Elveţianul a ieşit de pe teren extenuat (aproape că nici nu putea să mai zâmbească), dar învingător!
Din cauza războiului purtat de Clotilde Armand cu operatorul de salubritate, Sectorul 1 s-a umplut de gunoaie. Primarul cere prefecturii să fie declarată stare de alertă.
După Primul Război
Mondial, România s-a angajat într-un efort de dezvoltare industrială, stimulat
prin înfiinţarea Direcţiei Refacere din cadrul Ministerului Industriei şi
Comerţului în anul 1919 şi a Societăţii Naţionale de Credit Industrial în anul 1923.
1 iunie 2021. Frumos mesaj oficial pentru
generaţiile ce vor veni. Ziua, istorică, marchează formal, prin PNRR, începutul
asumat al schimbării paradigmei Educaţiei în România - specific, ieşirea Şcolii
ca sistem din modelul de funcţionare comunist şi tranziţia către
subsidiaritatea autentică europeană.
Gura păcătosului adevăr grăieşte! Folosind sintagma „festival al
democraţiei” pentru congresul PNL din 25 septembrie a.c. Ludovic Orban
şi-a exprimat involuntar şi viziunea asupra politicii: este un
spectacol, un show (vodevil sau dramă?), nu o activitate serioasă menită
a asigura conducerea eficientă, cu instrumente democratice, a
societăţii.
Cineva comenta cu referire
la Fanuş Neagu, că „am dat peste 3, 4 pagini în care autorul descria, la limita
suportabilităţii, deşi cu oarecare abilitate stilistică, cum un scaiete se
rostogolea purtat de vînt pe un cîmp dezolant, am aruncat definitiv volumul respectiv
la gunoi, convins ca, în asemenea termeni, nu existau şanse ca vreun scriitor
român să ia, curînd, premiul Nobel!”, iar eu, în contrapartidă, m-am hotărît să
mă joc puţin. Şi...
Alături de fondul de rulment şi fondul de
reparaţii a primit o reglementare proprie, fiind un fond extrem de important în
ceea ce priveşte activitatea curentă în cadrul asociaţiilor de proprietari.
În
ziua de 5 mai 2021, a avut loc lansarea cărţii Doamnei Profesor Otilia
Doroteea Borcia, „Viaţa şi Patimile lui Hristos în pictura italiană din
secolul al XIV-lea până în al XVII-lea”, scrisă în italiană şi publicată
la Editura Eikon, Bucureşti, 2021.
E prea posibil ca numele dumnealui să nu vă spună nimic: Mihai Gheorghiu
este director adjunct al Muzeului Ţăranului Român. E mult mai cunoscut însă în
calitatea-i de coreograf principal al defunctei Coaliţii pentru Familie, care a păgubit cu succes statul român cu
magnifica sumă de aproximativ 40 milioane euro pentru traducerea ratată a
cuvântului soţi din Constituţie din limba română în limba română în anul 2018.
Un aspect pe care opinia publică în pierde din vedere deseori despre
China este nivelul de dezvoltare tehnologică la care a ajuns. O analiză
atentă a rapoartelor institutelor de cercetare din domeniul tehnologiei
combinată cu o trecere în revistă a ştirilor occidentale recente ne
oferă o imagine în acest sens.
N-am lumină în baie. De vreo două săptămâni bâjbâi prin baie ca un şobolan crescut sub pământ şi scos brusc la suprafaţă. Singura sursă de lumină e becul de pe hol, dar ăla e mai chior decât mine. Aşa că mă spăl pe întuneric, la nimereală.
