Un scandal care, mai bine decât orice, demonstrează ce a însemnat mentalitatea de pasăre de pradă a Imperiului Britanic întruchipat, fizic şi simbolic de strălucita persoană a ambasadorului său la Sublima Poartă, Thomas Bruce pe numele său, cel de-al şaptelea conte de Elgin şi al unsprezecelea conte de Kincardin, numit în acest post în 1799, la vârsta de 33 de ani.
Motto: „Este greu să-i
dai inteligenţă cui n-are voinţă, dar şi mai greu să-i dai voinţă cui n-are
inteligenţă”(Sebastian Gracián)/ „Libertatea pierdută se poate
recuceri, dar naţinea distrusă nu se mai poate reface”(Nicolae Bălcescu).
Crimele de la Hanau demonstrează că ura s-a instalat în Germania. Politica şi societatea trebuie să răspundă, în sfârşit, acestei violenţe brutale.
Pe măsură ce trece timpul este tot mai clar că
nu vom avea alegeri anticipate. Ce n-au înţeles preşedintele Iohannis şi
premierul Orban este faptul că în filosofia Constituţiei noastre declanşarea
alegerilor anticipate este exclusiv atributul majorităţii parlamentare, nu al
preşedintelui sau al premierului. Toate asigurările că vom avea alegeri
anticipate, venite din partea preşedintelui şi a premierului, sunt
vorbe în vânt.
Pare-se că principala misiune a doamnei Raluca Turcan, vicepremier în
guvernul Orban (al câtelea?) şi prim-vicepreşedinte al PNL, este aceea de se
duce în fiecare seară la câte o televiziune. Cu scopul clar de a explica
inexplicabilul.
Cum a fost posibilă dictatura comunistă şi, mai ales, cum a
fost posibilă „viaţa cotidiană“
în acel regim, în anii ’80, ai „comunismului
târziu“? Este una dintre întrebările pe care (şi) le pune – să nu spun, preţios,
„încearcă să răspundă“ – cel
mai recent film al titratului regizor român Radu Jude, „Tipografic Majuscul“. Rezultă astfel un
extraordinar „documentar de
montaj“, similar demersului executat deja de regizor în „Ţara moartă“.
Pentru majoritatea celor veniţi de la Bucureşti, Berlinala a început într-o dată foarte specială pentru numerologi: 20.02.2020, şi asta pentru că era singura cursă directă, un Ryanair, care, după ce a aterizat şi am ajuns în taxi, deja postului de radio german îi zicea Paradiso, prin urmare tot felul de semne care ar trebui să însemne 10 zile de fericire cinematografică!
Disciplinele umaniste sunt Cenuşăreasa noii cunoaşteri, o cunoaştere dominată de ştiinţele exacte şi de ştiinţele naturii. Cele mai mari finanţări sunt acordate proiectelor de cercetare din aceste domenii, artele şi ştiinţele umaniste fiind sortite unei consecvente discrimări.
De o bună bucată de vreme, orice (re)întîlnire cu Vestul european este o
întîlnire cu policromia multiculturală. Nu în aceeaşi măsură peste tot
şi nu cu aceleaşi efecte. Dacă, de pildă, la Paris, strada şi trecătorii
ei şi-au schimbat masiv chipul în ultimii ani, astfel încît
simpatizantul tradiţional al locului are dificultăţi să se regăsească în
„actualitatea“ lui, la Viena lucrurile arată mult mai cordial, mai
încurajator.
Astăzi se sărbătoresc 164 de ani de la ziua în care „sclavia ţiganilor a fost desfiinţată”. Pentru a nu da apă la moara degrabă vărsătorilor de ură care populează acest spaţiu virtual, aleg să nu comentez în niciun fel aceste texte. Aceste texte sunt pentru cine are ochi să citească şi creier să gândească.
Dilema este un argument care constă în a prezenta două alternative
inevitabile, ele avînd însă acelaşi rezultat. Un exemplu clasic de dilemă este
răspunsul pe care califul Omar i-l dă generalului Amni, la întrebarea ce are de
făcut cu biblioteca din Alexandria. Dacă aceste cărţi din bibliotecă se
potrivesc cu Coranul, sînt de prisos. De nu, sînt primejdioase. Deci şi într-un
caz şi în altul trebuie arse. (wiki)
Dincolo de cei care
au găsit, după 1990 mai ales, în anticomunism doar un vehicul de afirmare,
există generaţiile acelora care, majoritatea plecaţi dintre noi, s-au definit
în funcţie de refuzul pactului cu diavolul dezlănţuit în istorie.
Igor Dodon şi socialiştii pro-ruşi se află din nou în faţa unei alegeri care e în măsură să agite spiritele şi să pună degetul pe rană, separând populaţia Republicii Moldova şi expunând contradicţiile dintre documentele PSRM şi actele guvernării pe care o susţin.
Venită pentru câteva zile de dincolo de oceanul Atlantic, o foarte bună prietenă, specialistă în relaţii internaţionale, dar şi în cultura indiană, consacrată de un doctorat anume, precum şi în istoria şi cultura române, şi aici cu un doctorat, Kiki Munshi, autoare şi a unui roman remarcabil despre Bucureştiul de ieri şi mai de curând, intitulat ”Şoapte în Bucureşti”,
Discuţiile
din această perioadă privind viitorul buget al Uniunii Europene (Cadrul
Financiar Multianual 2021-2027) sunt esenţiale pentru dezvoltarea proiectului
european şi a României în anii care urmează.
A chiuli. Verbul preferat al liceanului care am fost. Cârciuma întunecoasă de lângă liceu. Cu ness ieftin şi unde se fuma înăuntru. Cu discutiuni importante, după mintea de atunci. Penta, iată numele de neşters din memoria unui adevărat lemevist.
Te trezeşti în miez de noapte lac de transpiraţie. Ai auzit ceva în camera cealaltă. Te ridici din pat şi când păşeşti prima dată îţi dai seama că piciorul te va lăsa. Ai nevoie de câteva secunde de mişcat de pe un picior pe altul ca să reînveţi să mergi. Da, acum te târăşti un pic, dar eşti bine. Dai să aprinzi lumina, însă întrerupătorul merge în gol. S-a luat curentul. Decizi să ieşi din cameră chiar şi aşa. Îţi aprinzi lanterna de la telefon.
Am asistat la naşterea ta. (Norocul tău.)
Aproape două luni de emoţie. (Tu ai vrut să trăieşti acea emoţie.) Emoţia
creaţiei. (Nu-i nevoie să-mi povesteşti, emoţia nu se poate povesti.)
Cea mai
inteligentă decizie politică luată de PNL în ultimii ani a fost aceea de a
prelua de la USR+, aproape intactă, retorica vehementă pro-Justiţie şi de bună
guvernare. Vocile strident USL-iste au fost împinse uşor în plan secund (i-aţi
mai văzut în prim-plan pe alde Buşoi, Voicu sau Ben Oni?), USL-iştii mai moderaţi
(gen Gorghiu) şi-au mai revizuit discursul, iar în partid au fost aduşi câţiva oameni noi şi competenţi (gen Ciprian
Ciucu).
Autorul Ionel Buşe, filosof al imaginarului şi profesor
universitar, este laureat
al Marelui Premiu al Concursului internaţional de Dramaturgie – Drama, Craiova,
2015-2016 cu piesa Bătrânul şi
eutanasierul. El pune, astfel, câteva cărămizi la temelia teatrului
contemporan de idei
Ce aşteptări să mai aibă însetaţii de dreptate când jocurile de putere par să ducă la acelaşi control politic, văzut sau nevăzut, la vârful Justiţiei Române, la îngroparea mai adâncă a marilor dosare nerezolvate de ani de zile, dar şi a celor mai recente, cum ar fi „Colectiv”, „Piaţa Victoriei 10 august, 20218” şi „Caracal”? Cei de la butoane nu au nevoie de o justiţie independentă, ci de una maleabilă!
Motoarele noastre cu ardere internă în automobile şi camioane emit
dioxid de carbon, impacientând nenumărate feluri de ecologişti, exaltaţi
şi vânători de senzaţie sau de voturi. Doar că dioxidul de carbon este
emis, în cantităţi anuale comparabile cu cel emis de vaci, de balene sau
de oameni!
Audierea
miniştrilor din Guvernul Orban 2, echipă
adusă în Parlament ca să pice la vot, a oferit ocazia perfectă pentru un
spectacol mediatic în care PSD şi USR s-au întrecut să iasă în faţă în căutare
de aplauze, deşi piesa este cu final anunţat.
Atacurile pe care preşedintele PMP le exprimă
în termenii cei mai duri la adresa adversarilor politici îi trădează insecuritatea de locţiitor
vremelnic al lui Traian Băsescu.
Conf. univ. dr. Laura Gorghiu este noul Rector ales de comunitatea didactică, de cercetare şi de studenţii Universităţii „Valahia” din Târgovişte pentru un mandat de patru ani (2020-2024).
Recunoscută pentru bugetul său foarte generos, Primăria Sectorului 1 a fost mai tot timpul râvnită de către politicieni. Şi nu neapărat pentru matrapazlâcurile care s-au tot făcut în interiorul primăriilor din 90 încoace, ci pentru faptul că reprezintă un loc în care visul poate deveni realitate.
Sunt fan al serialului de pe Netflix, Vikingii, cel cu Ragnar Lodbrok, fiii săi, Ivar, Bjorn, Sigurd, Ubba, Hvitserk, dar şi soţia sa dintâi, Lagertha, luptătoarea cu scutul. O, şi câţi mai sunt, rude, regi, neveste, saxoni, vikingi, prezicători, călugări care păcătuiesc, soţii care trădează, religii care se schimbă. Şi reschimbă.
Mai mult decât francofilia care ne definea
odată, anglofonia generalizată se completează în materie de teatru cu o din ce
în ce mai mare pasiune pentru texte ale autorilor britanici sau americani dacă
e să ne orientăm după insistenţele unor regizori şi traducători.
Suntem în cea de-a patra revoluţie industrială. Facem loc roboţilor, conectării permanente, inteligenţei artificiale în muncă şi în viaţa noastră, uneori fără să ştim. Acestea sunt aici.
Între basmele invocate în mod constant de-a lungul istoriei noastre literare se află şi Frumoasa din Lapte,
despre care paşoptiştii vorbesc ca şi cum ar fi fost un basm unanim
cunoscut, dar care de fapt nu apare integral decât la Cantemir, în Istoria ieroglifică. De la el aflăm că eroul principal al basmului este un mărunt vrăjitor, de fapt un ţirulic, ceea ce în limba veche desemna astăzi căutata meserie de chirurg.
Judecata. E ceva normal? E ceva ce le facem doar altora sau şi nouă? Avem în mod real un motiv de a ne fi frică de judecată sau totul e în mintea noastră? Îi judecăm pe copiii din viaţa noastră, fie că e vorba de cei cărora le predăm, dacă suntem profesori, sau de propriii noştri copii, dacă suntem (şi) părinţi? Învaţă ei mai apoi să judece, la rândul lor, sau se nasc cu abilitatea de a judeca?
„Să fii maliţios e ceva, dar să fii onest e mult mai mult“ este unul dintre citatele celebre ale lui Constantin Brâncuşi (spre deosebire de fake-ul cu „românii proşti“). Având această frază în gând, vă invit la o opinie nepopulară.
Ai patru ani. Lumea ce te-nconjoară pare atât de mare în timp ce-ţi întinzi braţele slabe încercând s-o cuprinzi. Vrei să îmbrăţişezi lumea, s-o faci a ta, să nu-i mai dai drumul, s-o transformi în jucăria ce-ţi păzeşte somnul de prânz.
La începutul acestui an, societatea românească, ce nu duce lipsă de zilnice controverse acute, era zguduită de încă un conflict ce a inflamat spiritele: într-o comună din Harghita, locuitorii s-au revoltat, pentru că la brutărie lucrau doi muncitori din Sri Lanka. “Mâinile negre alungate de pe fehér kenyér” [pâine albă, în limba maghiară], titra site-ul Deutsche Welle, pe 2.02.20202, sub semnătura lui Cristian Ştefănescu.
Dialogurile care produc un
impact major asupra oamenilor sunt cele pe care nu le-am gândit sau pe care nu le-am imaginat vreodată că ar putea să existe. Când se întâmplă, totuşi, ele sunt un prilej de bucurie şi împărtăşire, în
acest caz, despre ce înseamnă Libanul pentru români şi ce activităţi culturale
semnificative se desfăşoară la Beirut.
LARICS continuă seria de analize a laboratoarelor ruseşti de propagandă. Până acum, am relatat despre Institutul Rus de Studii Strategice (RISS), subordonat preşedinţiei ruse şi despre Consiliul Rus pentru Afaceri Internaţionale, aflat în slujba Ministerului de Externe rus.
Dispariţia
politicii democratice în Occident nu putea deveni fapt fără participarea Angelei
Merkel - plicticoasa întrupare germană a derutei din care Europa îşi trage ultima
certitudine înainte de cădere.
Discuţiile generate de noua
lege a libertăţii religioase din Muntenegru, impactul acesteia asupra
relaţiilor dintre Muntenegru şi Serbia, precum şi asupra stabilităţii Balcanior
de Vest, consecinţele acestei dispute pentru ansamblul problemelor legate de
respectarea principiului autonomiei cultelor religoase faţă de stat, nu au fost
deloc reflectate în media autohtonă.
Turandot, ultima operă nu doar a lui Puccini, ci şi ultimul mega succes al genului, consacrat de includerea în repertoriul oricărui teatru respectabil, n-a avut o istorie fericită în Bucureşti. Are nevoie de o soprană şi de un tenor spinto excepţionali, un dirijor bun care să conducă o partitură orchestrală densă, iar amestecul de grand opera şi intimism ridică destule probleme regizorale.
Un om mărunt intră fără voia lui în dinţii unui implacabil
malaxor birocratico-mediatic, care se opreşte din clefăit neverosimil de greu -
nu pentru că întâmpină o rezistenţă cât de cât coerentă din partea eroului, ci din
inerţie.
Dintr-un motiv sau altul, meritocraţia nu funcţionează la partidele româneşti. Dacă ne consolează, pare să funcţioneze din ce în ce mai puţin şi la partide tradiţionale din democraţiile mai vechi.
În celebrul text din Politica, prin care stabileşte natura civică a fiinţei umane, înstituind în acelaşi timp demersul politic, Aristotel vorbeşte despre facultatea limbajului, proprie doar omului, dar şi despre binomul dreptate-nedreptate, la care ajunge „homo loquens“, graţie abilităţilor sale lingvistice.
După zece stagiuni de programări concertante la
Bucureşti, ultimei opere pucciniene i-a
venit rândul pentru o producţie scenică în teatrul liric de pe malul Dâmboviţei.
Trecuseră aproape 50 de ani de la anterioara, 19 martie 1971, autografiată de
Jean Rânzescu, nume de neuitat.
Facebook a primit o amendă de 51.000 de euro ( 55.500 de dolari ) pentru că nu a numit în mod corespunzător un ofiţer pentru protecţia datelor pentru filiala sa din Germania.
Noua directoare a Teatrului Bulandra îşi
revendică rădăcinile spirituale de la marii creatori care au marcat istoria
acestei prestigioase instituţii. Dacă Ducu Darie a pregătit-o pentru a conduce teatrul,
inspiraţia ei vine de la determinarea şi focul interior al Luciei Sturdza
Bulandra.
Nici bine nu s-a uscat cerneala de pe Ordonanţa de Urgenţă nr. 12/2020 (februarie 2020) prin care Tarom a primit un ajutor de stat de 199 milioane de lei că deja apar primele discuţii: Ce va urma? Care e strategia transportatorului aerian naţional? Când se restructurează?
Mihai Neşu este un Om Liber care are planuri şi le pune în aplicare. Este un erou tăcut, cu o credinţă profundă. Un caracter puternic, un suflet frumos, un om bun. Mihai ne roagă să îi fim alături pentru îndeplinirea unui vis, iată mesajul lui:
Alegerile locale din acest an
sunt văzute de politicieni ca rampa de lansare pentru alegerile parlamentare.
Dacă alegerile locale se vor desfăşura simultan cu alegerile parlamentare
anticipate, politicienii români vor căuta să găsească formule de propaganda
mult mai elaborate, chiar dacă nu sunt credibile. Oricum, în cazul Bucureştiului este nevoie
de o abordare nouă, chiar revoluţionară în privinţa administraţiei.
De la comercialul Valentine’s Day la tradiţionalul Dragobete, de la love story-ul american la filmele franţuzeşti de artă, cu senzualitatea lor subtilă, dar intensă, de la toamna târzie cu mănunchiuri de busuioc la vara încinsă cu nopţi răcoroase, de la trandafirii cu coadă lungă la ţigăncuşa cu ghiocei, totul ne predispune la romantism şi, de aici, la căutarea nerăbdătoare, asiduă a iubirii.
Un tânăr român va ajunge la maturitate la doar 60% din potenţialul său de productivitate, fiind pe ultimul loc în Europa, în raport de calităţile sistemelor naţionale de educaţie şi sănătate.
A fost odată ca niciodată un timp în care eram în limba română în ţară. Atunci modul infinitiv ne era predat ca infinitivul cu formă scurtă, "a cânta", şi forma lungă din care se elimina "a" şi la verb se adauga "-re", "cântare". Acel timp al meu în limba română în ţară nu mai este de 2 decenii. Acest interviu a fost făcut pentru revista HORA în AMERICA de către Delia Pavel.
Am fost la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau, într-o delegaţie a Parlamentului European. Ce urmează sînt fragmente din notiţe disparate luate în cele trei zile.
Fără pedepse reale, nicio lege nu are cum să funcţioneze. Omul primitiv ştie doar de frică. Nu înţelege nimic altceva. Raţiune, cumpătare, decenţă, bun-simţ, acestea sunt doar cuvinte fără sens în mintea lor.
Bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 a fost dezbătut miercuri, 12 februarie, în sesiunea plenară de la
Strasbourg. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acceptă doar un buget cu o alocare financiară de cel puţin 25% pentru lupta împotriva
schimbărilor climatice.
Nu înţeleg „patriotismul” selectiv al celor care admiră Rusia şi
denigrează America. În faţa vecinilor care te-au violat, vârtutea se
înmoaie; în faţa aliaţilor care te-au ajutat, obrăznicia se umflă.
În prima parte vom analiza pe scurt ce înseamnă Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, iar în ultima parte vom vedea ce se poate face pentru a minimiza costurile unui astfel de proces. În ipoteza în care raţiunea economică învingea raţiunea politică - strict electorală - România putea evita intrarea în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv în anul 2020. Voi demonstra acest lucru în partea a doua a analizei.
Scurt pe doi, citind OUG 15/2020 pe care Guvernul Orban a adoptat-o la ceas de seară marţea trecută ca să modifice Legea educaţiei, publicată abia azi în Monitorul Oficial, putem spune fără exagerare că au nenorocit naveta elevilor. Cine? Premierul Orban şi toţi cei care au contrasemnat ordonanţa: Raluca Turcan, Monica Anisie, Ion Ştefan, Florin Cîţu şi Lucian Bode.
Aflu cu consternare că un amendament la Legea educaţiei, care tocmai a
trecut de Senat, stipulează printre alte gratuităţi şi intrarea elevilor
la spectacolele de teatru ale instituţiilor de stat. Prevederea e un
nou exemplu nefericit despre cum se fac legile în România: fără o
consultare cu specialiştii din domeniu, fără o dezbatere reală, fără
simulări de efecte.
Pare cel puţin exagerat sau aproape un păcat capital să te întrebi dacă merită să iubeşti România. E de la sine înţeles că trebuie să o iubeşti. Eşti obligat. Probabil că ai primi sute sau mii de motive pentru care nu ar trebui să te întrebi aşa ceva. Dar foarte puţine pentru care ar trebui să o iubeşti.
La sfârşitul lunii februarie, liderii europeni se vor întâlni la Bruxelles pentru a încerca să ajungă la un acord cu privire la volumul şi la forma bugetului european pentru următorii 7 ani, o ecuaţie de 1000 de miliarde de euro.
Editura Polirom a publicat, în traducerea Biancăi Alecu, volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea“, de Malala Yousafzai, laureata Premiului Nobel pentru Pace 2014.
Regiunea din sud-vestul Sloveniei situată la ţărmul
Mării Adriatice constituie singura cale de acces la mare pentru acest stat.
Totodată, regiunea a reprezentat în ultimii ani o zonă disputată între Croaţia
şi Slovenia, două state ce s-au desprins concomitent din fosta Iugoslavie.
Un nou scandal de natură ideologică a izbucnit în ultima perioadă în Ungaria. Continuând tendinţa de idealizare a regimului Horthy, obiectiv asumat de guvernul Fidesz şi de premierul Viktor Orban, de curând a fost dat publicităţii noul Plan Naţional de Bază pentru Învăţământ care modifică orientarea educaţiei şcolare.
