Din problemă medicală de maximă urgenţă, epidemia de coronavirus deschide porţile unor foarte grave dileme de securitate pe plan naţional, continental şi mondial. Sunt acum puse la încercare, în condiţii excepţionale şi sub o uriaşă presiune generată de opinia publică, marile planuri de securitate şi apărare, inclusiv militare, gândite pentru cazurile extreme ale unor dezastre civile de mari dimensiuni.
O schimbare radicală s-a produs în conflictul ruso-turc privind Siria. Tensiunile între Moscova şi Ankara şi riscurile pentru Europa au crescut perceptibil în urma bombardării forţelor turceşti din nordul Siriei.
Foarte aproape de finalul unei săptămâni care nu părea a
le fi fost nicidecum favorabilă, PNL şi preşedintele acestuia, dl. Ludovic
Orban, izbutesc mai mult decât o lovitură de imagine odată că anunţul că dl.
Nicuşor Dan va fi candidatul partidului la postul de primar general al
Capitalei.
Aproape că nu mai e niciun dubiu. Modul în care
Orban şi Cîţu au stabilit lista de miniştri şi programul de guvernare nu mai
lasă urme de îndoială. Fără consultări, fără schimb de opinii, fără solicitarea
de sprijin pentru votul de investitură de la USR, PMP, UDMR. Doar nu credeau că cele trei
partide vor acorda votul pentru guvernul
Cîţu fără nicio discuţie. În mod automat.
Cu mai multe zile în urmă am primit un text din partea doamnei avocat Sandra Grădinaru, din Iaşi, conferenţiar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“. Am avut prilejul să o văd vorbind în cîteva emisiuni de televiziune şi am fost plăcut impresionat de discursul dînsei: ferm, profesionist, convingător şi, mai ales, foarte angajat civic, dincolo de „tehnicalităţile“ propriu-zise ale meseriei (dar fără neglijarea lor).
Doi ingineri - Gabriel Linţă şi Aurel Cazacu - au avut iniţiativa unui turneu la câteva fabrici de armament din ţara noastră. Semn că se poate ieşi din inerţie, atunci când promovarea interesului naţional se face ofensiv, pragmatic, cu obiectivul firesc de a contribui la relansarea industriei autohtone de apărare, extrem de necesară României, străjer de nevoie la graniţa de est a NATO.
Am
conştientizat un fir roşu în (in)abilitatea noastră de a gestiona proviziile,
rezervele, back-up-ul în mod corect, precum şi cum ne raportăm la acest
subiect. Am văzut acest lucru în
ultimele zile pe social media, când unii oamenii şi-au făcut rezerve (mulţi sub
imperiul emoţiilor cu coronavirusul), iar alţii au râs de cei care şi-au făcut
rezerve.
Acum câteva zile am citit întâmplător pe Fecebook un îndemn, "Spălaţi-vă mâinile, nu creierele!". Acesta a fost şi momentul în care am realizat că fenomenul Fakenews în România a fost pierdut iar de sub control, fiind bombardaţi de informaţii false menite să crească nivelul de panică a populaţiei.
Când te trezeşti şi la ştiri zice despre coronavirus, iar afară e nor, abia atunci înţelegi că lucrurile sunt grave. De ce e nor? De ce nu poate fi soare? Atunci ar părea mai greu de crezut că ceva nasol se petrece. Dar ştirile vorbesc non-stop doar despre bolnavi şi despre magazinele cu rafturi goale. E ora 10 dimineaţa, dar e aproape întuneric, încât îţi spui că oare ce poate să însemne asta decât că ceva foarte grav vine peste noi.
Great, Boris! After Brexit, Flamexit! Din 2035 exit automobilelor cu
motoare cu ardere internă de pe străzile Regatului Unit al Marii
Britanii şi Irlandei de Nord: nici motoare cu benzină, nici cu motorină,
nici măcar hibrizi sau plug-ins.
Sociologii,
antropologii, filosofii, dar nu mai puţin şi teologii au mult de lucru în
aceste zile: observarea reacţiilor în faţa unui prezumat/real pericol, modul
cum îşi pun oamenii şi guvernele problema, soluţiile pe care le găsesc. Sau nu.
Am
scris în palme adevăruri. Zeci. Sute. Ca să nu le uit, ca să le am
aproape. Apoi am descoperit iubirea şi am vrut să le împart, să înşir pe
masă tot ce am. Adevărurile din palme le-am imprimat pe feţe în
mângâieri, pe umeri în momente de frustrare şi pe obraji când ştergeam
lacrimi.
Sub titlul „În cercul marelui balans”, Nicolae Croitoru
se înfăţisează la editura Niculescu în condiţii grafice de excepţie cu
cea de-a treia carte, cu adevărat rară, şi fermecătoare metaforic, o
exigentă selecţie de poezie filosofică, ilustrată fericit de Done Stan,
coperta aparţinându-i lui Mircia Dumitrescu, membru corespondent al
Academiei Române.
Klaus Iohannis a venit cu o soluţie din care PNL oricum va avea de
câştigat: l-a desemnat premier pe Florin Cîţu, unul dintre miniştrii criticaţi
puternic de PSD. În mod normal, social-democraţii ar trebui să-l trântească în
Parlament, prin urmare se va face pasul decisiv spre anticipate, scenariul dorit
de Iohannis. Totuşi, dacă PSD îl votează pe Cîţu, liberalii rămân la putere cu un premier din partid, dar care nu-l va eclipsa pe Ludovic Orban
Începând cu 24 ianuarie, Administraţia Trump a instituit noi reguli în ceea ce priveşte acordarea vizelor de turist femeilor însărcinate care doresc să călătorească în SUA cu unicul scop de a da naştere. Prin aceste noi reguli se urmăreşte limitarea “turismului de naştere” practicat destul de des pentru a obţine cetăţenia americană pentru copiii astfel născuţi.
România e fără doar şi poate ţara paradoxurilor, în România s-ar putea să se mănânce cărţi, deoarece altfel nu-mi explic cum se face că oameni (şi cunosc destui), care, din 1990, vând alimente, ţigări, băuturi de tot soiul, în lanţuri (mici, mari?!) formate din 5, 10, chiar 20 ”puncte de lucru”.
România ocupă locul 60 din 195 de ţări ale lumii, în Indexul Global al Siguranţei Medicale, care sintetizează capacitatea statelor de a face faţă epidemiilor şi pandemiilor. Punctajul ţării noastre, obţinut pe baza a 34 de indicatori, este de 45,8 din 100 de puncte posibile - peste media globală de 40,2. Acest scor plasează România în categoria ţărilor pregătite pentru a răspunde unei provocări sanitare grave.
Autorităţile anunţă măsuri după măsuri, declară că fac pregătiri şi sunt gata să înfrunte periculosul coronavirus, dau asigurări că au situaţia sub control şi acţionează pompieristic în stilul caracteristic al conducătorilor noştri! Şi e doar începutul! La atâtea asigurări, ne amintim de cazul Colectiv, când autorităţile aveau de toate, dădeau asigurări, pentru ca ulterior să moară oameni nevinovaţi!
Alimente: Douăzeci de kile de cartofi
albi. (20 x 4 lei = 80 lei) Poate găsesc mai ieftin la supermarket. Am grijă să
nu fie vreunul mucegăit. Zece kile de ceapă galbenă. Atenţie să nu fie una
putrezită!
Se ştie că trebuie să existe conflicte, ca să creezi o intrigă, dar nu e neapărat să se lase cu ţipete, scene groteşti, râsete nelalocul lor, plus o violenţă de limbaj şi gesturi exagerate!
Instituţiile europene luptă ferm împotriva rasismului cu care se confruntă persoanele de etnie romă din Europa. Începând cu 23 şi până la 26 martie 2020, Parlamentul European va găzdui Săptămâna Europeană a Romilor, la Bruxelles.
În cel de-al douăzeci şi doilea discurs despre starea naţiunii, al
zecelea la rând, Viktor Orban vorbeşte despre funeraliile inamicilor care au
îngropat Ungaria acum 100 de ani, Uniunea Europeană, Dumnezeu şi, bineînţeles,
cât de bine merg lucrurile sub conducerea sa providenţială şi a partidului său,
Fidesz.
Preşedintele Iohannis
spune că PNL nu a greşit cu nimic în tentativa de a atinge cele două obiective
politice anunţate la preluarea mandatului de către Ludovic Orban: anticipatele
şi scrutin în două tururi pentru alegerea primarilor. De vină este PSD, afirmă
preşedintele Iohannis. Dar erori sunt.
De curând, faimosul eseist şi prozator francez, Pascal Bruckner, a
vizitat din nou ţara noastră. De data aceasta pentru a lansa un roman în
care viaţa este privită ca o vizită cu implicaţii imprevizibile la un
hotel. Cartea, de o rară simplitate şi frumuseţe, se intitulează „Un an
şi o zi” şi a apărut în româneşte la Editura Trei.
Alegerile prezidenţiale din acest an din Statele Unite se află în zodia unui nou scandal monstru care confruntă deopotrivă ingerinţele Rusiei lui Putin în alegeri, susţinerea extremelor de către publicul american şi confruntarea între serviciile de intelligence americane şi Preşedinte.
Paranoicul care a ucis nouă străini, între care un tânăr
român, şi pe propria mamă în Germania este un produs al discursului urii
şi al teoriilor conspiraţioniste pe care le promovează gânditorii extremei
drepte şi intelectualii inadaptaţi la secolul XXI, precum Traian Răzvan
Ungureanu.
Evenimentul desfăşurat weekend-ul trecut la Turda s-a adresat unui număr de 19 profesori de istorie, selectaţi din mediul preuniversitar românesc. Rolul de gazdă a noastră a fost îndeplinit de Centrul Raţiu pentru Democraţie, organizaţie care duce mai departe valorile promovate de familia Raţiu în România ultimelor trei decenii.
Aproape toate procedurile preventive instituite de autorităţi sunt pur şi simplu decorative, situaţie în care carantina este practic imposibilă. Guvernul este în continuare preocupat mai ales de alegerile anticipate şi de branşarea acoliţilor la banul public decât de faptul că românii sunt sub ameninţarea unui virus mortal.
România îşi stabileşte în aceste zile direcţia de dezvoltare şi merge cu
paşi repezi spre adoptarea unei legislaţii care să permită să ne
comportăm aşa cum ar trebui: ca un adevărat stat al Uniunii Europene,
beneficiar al condiţiilor optime pentru dezvoltarea oraşelor sale, gata
să recupereze anii pierduţi fără un plan bine stabilit.
Pe vremea când scriam Omuleţul roşu, romanul meu de debut, am intrat la Palatul Suţu, întâmplare care avea să devină parte din roman.
Epidemia de coronavirus a ajuns în Europa, mai exact într-o regiune din Italia unde sunt stabiliţi aproximativ 200.000 de români. Acesta a fost şi momentul în care subiectul a explodat în România. Dincolo de precauţia şi seriozitatea cu care trebuie să tratăm acest subiect, trebuie să ne păstrăm calmul şi să separăm adevărul de manipulare. Cu orice preţ.
„...în frumosul Palat din centrul Capitalei, începând cu luna februarie a
anului 2020, publicul bucureştean poate admira, în cadrul expoziţiei Elite şi
blazoane în vechiul Bucureşti, obiecte armoriate cu blazoane, care au aparţinut
elitei aristocratice româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi
primului sfert de secol XX.”
Suntem la începutul lui 2020, dar pentru proiectul capitalei europene a
culturii pregătirea pentru anul în care deţinem titlul a intrat în linie
dreaptă. Putem spune că 2021 este acum, în ciuda evidenţei strict
calendaristice.
Isterie mare în ceea ce priveşte Legea 129/2019 pentru
prevenirea şi combaterea spălării banilor, în rândul celor implicaţi în
activitatea asociaţiilor de proprietari.
Pe 21 februarie iranienii au participat la două serii de alegeri, votând pentru viitoarea componenţă a două organe: Parlamentul (Majlis) şi Adunarea Experţilor.
Este impas mare privind bugetul UE pentru exerciţiul 2021-2027. A-l pune
numai pe seama Brexit-ului este, în largă măsură, o pistă înşelătoare.
Am făcut parte din Grupul Monti, care, cu mandat din partea
Parlamentului European, a Consiliului şi Comisiei, a prezentat un raport
în 2017 privind reforma finanţării bugetului UE.
Nimic nu instruieşte mai adînc mintea omenească decît apariţia problemelor care promit o temeinică meditaţie postumă. Aşa, de pildă, înţelesul real şi nu recreativ al globalizării. Lecţia a plecat spre noi, purtată de virusul născut, acum 3 luni, într-o umilă piaţă chineză. Pînă la Coronavirus, globalizarea părea un cadou inevitabil, o zînă disponibilă şi infinit gonflabilă.
Fine Gael avea toate datele pentru a câştiga
alegerile din Irlanda organizate pe data de 9 februarie. Liderul său, Leo
Varadkar, a devenit cel mai tânăr prim - ministru al Irlandei, la 38 de ani, cu
trei ani în urmă. Negocierile UE cu Marea Britanie legate de Brexit au marcat
un succes pentru Irlanda. PIB a crescut în 2019 cu aproximativ 5%, media UE
fiind 1,8%.
Ultimul volum al Oanei Camelia Şerban, Scrisorile singurătăţii, a apărut în 2019 la editura Cartea Românească Educaţional.
- Ce faci, dragule? Te-am sunat să-ţi aud gura. - Vocea, mamă, vrei să îmi auzi vocea. Ce să fac, pe acasă... - Eh, vocea, cum zici. La noi, la ţară nu mai ştim cum să vorbim...
Preşedintele Klaus Iohannis a numit procurori şefi fără avizul CSM, dar de bună reputaţie: reputaţia că fac ce li se cere. Ideea de procedură transparentă de numire, despre care îi scriam scrisori deschise ministrului Toader acum doi ani, a căzut în şanţ şi acolo a rămas.
Se apropie alegerile locale. Luptele interne au început demult. Fotoliile sunt prea multe dar, în acelaşi timp, insuficiente. Partidele mari, PSD şi PNL, atacă vehement partidele mici, încă de la europarlamentare. E greu să simţi că-ţi bate careva pe umăr, nu-i aşa? Le place ăstora bătălia cu „piticii curajoşi“ mai ceva decât disputa cu dinozaurii „fricoşi“.
Sigur, este o coincidenţă faptul că Ludwig van Beethoven şi Georg Wilhelm Friedrich Hegel sunt născuţi în acelaşi an, cu două secole si jumătate în urmă; unul la Bonn, celălalt la Stuttgart.
Ce poţi face cu o singură replică auzită chiar înainte să te dai jos din pat? Mai întâi nu ştii că este replică. Dar ce e de fapt, un gând? Este oricum prea dimineaţă şi trebuie să îţi laşi visele în culise până când orele devin din nou plastice, minutele curg altfel, eşti iar în pat aproape să treci dincolo, în vis.
A trecut ceva timp de când chestiunea pieselor arheologice din componenţa
Parthenonului, simbolul Atenei antice, piese arheologice duse în Marea Britanie
de către Thomas Bruce, al VII-lea Conte de Elgin, fost ambasador britanic în
Imperiul Otoman a revenit în atenţia publicului, ca obiect de dispută între
Grecia şi Marea Britanie.
Jocul este atât de important pentru dezvoltarea optimă a copilului, încât a fost recunoscut de Înalta Comisie a Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului ca fiind un drept al fiecărui copil. Însă chiar şi copiii care au norocul să aibă resurse disponibile nu pot primi beneficiile depline ale jocului.
Motto: „Este greu să-i
dai inteligenţă cui n-are voinţă, dar şi mai greu să-i dai voinţă cui n-are
inteligenţă”(Sebastian Gracián)/ „Libertatea pierdută se poate
recuceri, dar naţinea distrusă nu se mai poate reface”(Nicolae Bălcescu).
Cum a fost posibilă dictatura comunistă şi, mai ales, cum a
fost posibilă „viaţa cotidiană“
în acel regim, în anii ’80, ai „comunismului
târziu“? Este una dintre întrebările pe care (şi) le pune – să nu spun, preţios,
„încearcă să răspundă“ – cel
mai recent film al titratului regizor român Radu Jude, „Tipografic Majuscul“. Rezultă astfel un
extraordinar „documentar de
montaj“, similar demersului executat deja de regizor în „Ţara moartă“.
Disciplinele umaniste sunt Cenuşăreasa noii cunoaşteri, o cunoaştere dominată de ştiinţele exacte şi de ştiinţele naturii. Cele mai mari finanţări sunt acordate proiectelor de cercetare din aceste domenii, artele şi ştiinţele umaniste fiind sortite unei consecvente discrimări.
Astăzi se sărbătoresc 164 de ani de la ziua în care „sclavia ţiganilor a fost desfiinţată”. Pentru a nu da apă la moara degrabă vărsătorilor de ură care populează acest spaţiu virtual, aleg să nu comentez în niciun fel aceste texte. Aceste texte sunt pentru cine are ochi să citească şi creier să gândească.
Cu aproape o lună înainte de ziua mondială a teatrului Uniunea teatrală din România sărbătoreşte 30 de ani de la înfiinţare. Cei care am fost contemporani cu evenimentul ne amintim ziua şi locul unde plini de speranţe şi entuziasm ne-am adunat să punem temelie unei structuri de breaslă care să ne recomande în conclavul creatorilor , ANUC-ul de mai târziu, adică Alianaţa Naţională a Uniunii de Creatorilor.
Discuţiile
din această perioadă privind viitorul buget al Uniunii Europene (Cadrul
Financiar Multianual 2021-2027) sunt esenţiale pentru dezvoltarea proiectului
european şi a României în anii care urmează.
A chiuli. Verbul preferat al liceanului care am fost. Cârciuma întunecoasă de lângă liceu. Cu ness ieftin şi unde se fuma înăuntru. Cu discutiuni importante, după mintea de atunci. Penta, iată numele de neşters din memoria unui adevărat lemevist.
Cea mai
inteligentă decizie politică luată de PNL în ultimii ani a fost aceea de a
prelua de la USR+, aproape intactă, retorica vehementă pro-Justiţie şi de bună
guvernare. Vocile strident USL-iste au fost împinse uşor în plan secund (i-aţi
mai văzut în prim-plan pe alde Buşoi, Voicu sau Ben Oni?), USL-iştii mai moderaţi
(gen Gorghiu) şi-au mai revizuit discursul, iar în partid au fost aduşi câţiva oameni noi şi competenţi (gen Ciprian
Ciucu).
Autorul Ionel Buşe, filosof al imaginarului şi profesor
universitar, este laureat
al Marelui Premiu al Concursului internaţional de Dramaturgie – Drama, Craiova,
2015-2016 cu piesa Bătrânul şi
eutanasierul. El pune, astfel, câteva cărămizi la temelia teatrului
contemporan de idei
Conf. univ. dr. Laura Gorghiu este noul Rector ales de comunitatea didactică, de cercetare şi de studenţii Universităţii „Valahia” din Târgovişte pentru un mandat de patru ani (2020-2024).
Recunoscută pentru bugetul său foarte generos, Primăria Sectorului 1 a fost mai tot timpul râvnită de către politicieni. Şi nu neapărat pentru matrapazlâcurile care s-au tot făcut în interiorul primăriilor din 90 încoace, ci pentru faptul că reprezintă un loc în care visul poate deveni realitate.
Suntem în cea de-a patra revoluţie industrială. Facem loc roboţilor, conectării permanente, inteligenţei artificiale în muncă şi în viaţa noastră, uneori fără să ştim. Acestea sunt aici.
Judecata. E ceva normal? E ceva ce le facem doar altora sau şi nouă? Avem în mod real un motiv de a ne fi frică de judecată sau totul e în mintea noastră? Îi judecăm pe copiii din viaţa noastră, fie că e vorba de cei cărora le predăm, dacă suntem profesori, sau de propriii noştri copii, dacă suntem (şi) părinţi? Învaţă ei mai apoi să judece, la rândul lor, sau se nasc cu abilitatea de a judeca?
„Să fii maliţios e ceva, dar să fii onest e mult mai mult“ este unul dintre citatele celebre ale lui Constantin Brâncuşi (spre deosebire de fake-ul cu „românii proşti“). Având această frază în gând, vă invit la o opinie nepopulară.
Ai patru ani. Lumea ce te-nconjoară pare atât de mare în timp ce-ţi întinzi braţele slabe încercând s-o cuprinzi. Vrei să îmbrăţişezi lumea, s-o faci a ta, să nu-i mai dai drumul, s-o transformi în jucăria ce-ţi păzeşte somnul de prânz.
La începutul acestui an, societatea românească, ce nu duce lipsă de zilnice controverse acute, era zguduită de încă un conflict ce a inflamat spiritele: într-o comună din Harghita, locuitorii s-au revoltat, pentru că la brutărie lucrau doi muncitori din Sri Lanka. “Mâinile negre alungate de pe fehér kenyér” [pâine albă, în limba maghiară], titra site-ul Deutsche Welle, pe 2.02.20202, sub semnătura lui Cristian Ştefănescu.
Dialogurile care produc un
impact major asupra oamenilor sunt cele pe care nu le-am gândit sau pe care nu le-am imaginat vreodată că ar putea să existe. Când se întâmplă, totuşi, ele sunt un prilej de bucurie şi împărtăşire, în
acest caz, despre ce înseamnă Libanul pentru români şi ce activităţi culturale
semnificative se desfăşoară la Beirut.
