nato - ultimele știri

NATO riscă să se confrunte cu un viitor „foarte sumbru” dacă aliații americanilor nu îi ajută să elibereze strâmtoarea Ormuz, a avertizat duminică președintele american Donald Trump într-un interviu acordat Financial Times, citat de AFP.

După cel de-al Doilea Război Mondial liderii Europei Occidentale au încercat să construiască propriile mecanisme de apărare colectivă europeană și chiar să constituie o armată comună europeană permanentă. Și asta pentru a nu depinde de mari puteri precum SUA în privința securității.

NATO nu va intra în războiul din Iran, consideră generalul (r) Marius Crăciun, omul care a pus bazele Forțelor pentru Operații Speciale în România la începutul anilor 2000. Nici România nu va fi atacată, dar chiar și așa există alte riscuri, crede acesta.

Finlanda nu va autoriza prezența armelor nucleare pe teritoriul său pe timp de pace, a declarat vineri, 13 martie, președintele țării nordice, Alexander Stubb, după ce guvernul de la Helsinki anunțase anterior că vrea să schimbe legislaţia pentru a permite, „în viitor”, tocmai acest lucru.

Liderul belarus, Aleksandr Lukașenko, a avertizat că Belarus ar putea folosi sistemul de rachete „Oreșnik”, capabil să transporte focoase nucleare, dacă NATO sau Ucraina atacă ținte pe teritoriul belarus.

Statele Unite vor continua să fie liderul categoric al acestei lumi. Alternativa la modelul american este, în prezent, modelul chinezesc (creștere economică într-un stat totalitar) sau chiar cel rusesc (în care nu există creștere și nici libertate).

Republica Moldova continuă drumul european în pofida dificultăților, iar NATO este pregătită să sprijine reformele și consolidarea rezilienței statului.

Forțele NATO au interceptat luni, 9 martie, o rachetă balistică iraniană care a intrat în spațiul aerian al Turciei, a anunțat Ministerul turc al Apărării.

Visul Dianei Panait a fost zborul, dar destinul a așezat-o în fruntea logisticii unei structuri de elită. Într-un interviu pentru „Adevărul”, căpitanul Poliției Militare vorbește despre despre rigoare, misiunea de a fi mamă sub jurământ militar și cum se vede siguranța României.

Ciudat că nu se caută o explicație deciziei Președintelui României de a refuza oferta „umbrelei nucleare europene” propusă de Franța.

Decizia României de a găzdui sistemul antirachetă de la Deveselu s-a dovedit a fi strategic corectă, afirmă ambasadorul României la NATO, Dan Neculaescu, după interceptarea unei rachete balistice iraniene care se îndrepta spre Turcia, stat membru al Alianței.

România beneficiază deja de „umbrela nucleară” a NATO oferită de SUA, a punctat Nicușor Dan la Varșovia, lăsând totodată ușa deschisă pentru noi evoluții strategice. Ce este, concret, umbrela nucleară americană? Ce aduce diferit cea franceză?

Aflat într-o vizită oficială în Polonia, președintele României, Nicușor Dan, a vorbit despre cooperarea dintre cele două state pe plan militar, economic și diplomatic.

NATO își menține afirmația potrivit căreia o rachetă balistică lansată din Iran a vizat Turcia înainte de a fi doborâtă, a declarat joi un purtător de cuvânt al alianței, contrazicând afirmațiile unui oficial turc potrivit cărora aceasta ar fi fost îndreptată către o bază militară din Cip

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că că există un sprijin larg în rândul membrilor alianței pentru campania președintelui Donald Trump care vizează capacitățile nucleare și de rachete ale Iranului.

Rachetă balistică lansată din Iran care se îndrepta estul Mediteranei și care a fost interceptată de sistemele de apărare aeriană ale NATO, ar fi avut o altă țintă decât Turcia, spune un oficial turc, citat de AFP.

NATO a condamnat ferm Iranul după ce o rachetă balistică lansată de Teheran și îndreptată spre spațiul aerian al Turciei a fost interceptată de sistemele de apărare ale Alianței, au transmis oficialii organizației.

Traian Băsescu avertizează că propunerea Franței privind extinderea „umbrelei nucleare” asupra unor state europene reprezintă un risc major și ar putea duce la destrămarea NATO.

Lior Ben Dor, Ambasadorul Israelului la București, afirmă că riscul ca Iranul să lovească un stat membru NATO nu poate fi exclus, în contextul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Fostul președinte Traian Băsescu a declarat la Digi24 că decizia Statelor Unite de a ataca Iranul ar fi trebuit strâns coordonată cu principalii parteneri europeni din NATO.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat recent că statele europene oferă o susținere totală intervențiilor americane direcționate împotriva Iranului.

Iranul susține că a lansat atacuri cu drone asupra unei baze NATO din Irak și asupra unei baze a Forțelor Aeriene Britanice din Cipru.

Sistemul de apărare antirachetă al NATO este în stare de alertă, pe măsură ce atacurile Iranului, vizând un număr fără precedent de locații militare americane și alte obiective din Orientul Mijlociu, testează capacitatea de reacție a apărării aeriene americane și a partenerilor din regiune.

Ministerul Apărării și NATO au oferit explicații, la solicitarea „Adevărul”, în cazul Automecanica Mediaș, companie controlată de doi afaceriști cu conexiuni în Federația Rusă, care ar fi trebuit să producă o parte din blindatele COBRA II destinate Armatei Române.

Ambasada SUA la București a publicat vineri, 27 februarie, un mesaj transmis de secretarul de stat Marco Rubio, potrivit căruia NATO trebuie să fie „atât de puternică”, încât „nimeni să nu îndrăznească, vreodată, să o provoace”.

Un adolescent de 17 ani a fost arestat vineri, 27 februarie, fiind suspectat că plănuia să comită un atentat cu ajutorul unor explozivi împotriva unei structuri NATO din sud-vestul Norvegiei.

Cehia „cu siguranţă nu” urmăreşte să atingă noile niveluri mai ridicate de cheltuieli pentru apărare propuse în cadrul NATO, a declarat premierul Andrej Babis, marcând astfel o schimbare clară faţă de politica administraţiei precedente.

România trebuie să pledeze pentru stabilirea unei misiuni de patrulare maritimă, sub comandă NATO, în Marea Neagră, constituită în jurul unui grup naval regional, pentru securitatea maritimă în Marea Neagră.

La aproximativ 1.300 de kilometri de Polul Nord, într-un oraș minier izolat, salariile sunt plătite în ruble, televizoarele difuzează canale de stat rusești, iar cartelele SIM provin din Rusia. Cu toate acestea, localitatea face parte din Norvegia, stat fondator al NATO.

Forțele ruse retrase din Arctica pentru a lupta în Ucraina au suferit pierderi semnificative pe câmpul de luptă.

Statele Unite fac presiuni pentru o reconfigurare semnificativă a rolului NATO, inclusiv pentru încheierea unei misiuni-cheie a Alianței în Irak, potrivit mai multor diplomați citați de publicația POLITICO.

Într-un nou episod al confruntării geopolitice dintre Moscova și Occident, Rusia își înăsprește discursul și cere, nici mai mult, nici mai puțin, decât consfințirea juridică a refuzului NATO de a se mai extinde spre Est.

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina nu doar că a testat capacitățile militare ale Kremlinului, dar le-a și rafinat. Iar una dintre cele mai serioase probleme pentru NATO, în eventualitatea unui conflict direct în Europa, ar putea fi tocmai scutul antiaerian al Moscovei.

Șeful Ministerului de Externe al Estoniei, Margus Tsahkna, a respins ideea că țara sa ar fi „cea mai vulnerabilă din Europa” în fața unui posibil atac rusesc, catalogând astfel de afirmații drept fake news, potrivit relatărilor DW.

Securitatea în Marea Neagră și în Marea Mediterană va fi coordonată de Italia, după ce SUA au renunțat la șefia Comandamentului NATO din Napoli, în contextul reducerii implicării americane pe continentul european. Trei generali români cu experiență NATO ne explică efectele acestei decizii.

Ministrul Apărării spune că România este un „punct central de stabilitate” al Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră, într-un context de securitate aflat în continuă schimbare.

„Trebuie să exersăm unde și cum vom lupta”, le-a spus Generalul Carsten Breuer, cel mai înalt ofițer militar al Germaniei, soldaților adunați în jurul lui la un post de comandă improvizat din orașul port Klapeida, Lituania, în timpul unui exercițiu.

Premierul Ilie Bolojan a respins vineri afirmațiile potrivit cărora România ar finanța Ucraina cu sume foarte mari în contextul dificultăților bugetare interne.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că a fost vizibilă „o schimbare de mentalitate” în rândul liderilor occidentali.

Un exercițiu militar desfășurat recent de NATO a scos la iveală vulnerabilități majore ale trupelor occidentale în fața războiului modern dominat de drone, arată o analiză internațională.

China depășește economic Statele Unite. Războiul Rusiei din Ucraina se transformă într-un conflict înghețat prelungit. Tensiunile din jurul Taiwanului escaladează și riscă să declanșeze un război mondial.

Europa nu își mai poate permite să se bazeze „din inerție” pe Statele Unite pentru propria securitate. Este avertismentul lansat de fostul șef al Statului Major al armatei britanice, generalul Sir Nick Carter, care cere creșterea rapidă a bugetelor pentru apărare și o regândire profundă a

Secretarul american de război, Pete Hegseth, nu participă la reuniunea miniștrilor apărării din statele NATO din 12 februarie, trimițând în locul său responsabilul pentru politică din cadrul Pentagonului, Elbridge Colby.

Secretarul general al NATO a declarat joi că administrația americană, inclusiv președintele Donald Trump, este informată în detaliu despre atacurile rusești asupra Ucrainei.

NATO a anunţat miercuri lansarea unei noi misiuni de consolidare a securităţii în Arctica, într-un context geopolitic tensionat, marcat de interesul tot mai mare al marilor puteri pentru regiune şi de declaraţiile preşedintelui american Donald Trump privind Groenlanda.

Raportul Conferinței de Securitate de la Munchen descrie o lume în care ordinea globală se clatină, iar politica de forță revine în prim-plan. În acest peisaj sumbru, dominat de realism politic, România se află într-o poziție vulnerabilă.

Japonia intenționează să se alăture inițiativei PURL un fond multinaţional administrat de SUA ce permite ţărilor europene din NATO să finanţeze transferurile de arme și alte echipamente americane către Ucraina, potrivit NHK, citat de presa ucraineană.

Rusia nu intenționează să atace un stat NATO în acest an sau anul viitor, însă își reconstruiește rapid capacitățile militare, pe fondul reînarmării accelerate a Europei.

SUA vor renunţa la două comandamente în cadrul NATO, dar vor recupera comandamentul maritim aliat (Marcom), cu baza la Northwood, în Marea Britanie.

Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a răspuns luni concluziilor raportului premergător al Conferinţei de Securitate de la Munchen (MSC), ale cărei lucrări se vor deschide vineri.

Într-o analiză pentru „Adevărul”, generalul (r) Alexandru Grumaz explică, pe înțelesul tuturor, de ce UE și România nu pot sta singure pe propriile picioare în plan militar. De la intelligence și logistică strategică, până la comandă, control și tehnologie critică, Europa depinde de SUA.

NATO, așa cum a fost cunoscut timp de decenii, nu mai există. Este verdictul dur al politologului american Robert Kagan, care avertizează că Europa nu se mai poate baza pe Statele Unite și că Donald Trump reprezintă mai degrabă un potențial agresor decât un garant al securității europene.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România trebuie să fie capabilă să își apere teritoriul și să contribuie la securitatea NATO.

La 5 februarie 2004, România a devenit membră de facto a NATO, după ce toate cele 19 state ale Alianței au ratificat protocolul de aderare, finalizând procesul de integrare în structurile de securitate euro-atlantice.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat, printr-o postare pe Facebook, că România își reconfirmă rolul strategic în regiune și sprijinul Statelor Unite, în urma unei întâlniri oficiale cu președintele Camerei Reprezentanților a SUA, Mike Johnson.

Miniștrii apărării din Lituania, Letonia și Estonia au agreat să creeze o zonă baltică de mobilitate militară, menit să simplifice birocrația și să permită deplasarea liberă a trupelor, consolidând simultan flancul estic al NATO.

Rusia își extinde infrastructura militară în apropierea frontierei cu Finlanda, acțiuni care ar putea indica pregătiri pentru un potențial conflict cu NATO, potrivit unui raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în Statele Unite.

Rusia a început refacerea și extinderea infrastructurii militare din nord-vestul țării, în special în Republica Karelia, în apropierea graniței cu Finlanda și cu statele NATO, potrivit imaginilor din satelit și informațiilor publicate de televiziunea publică finlandeză Yle.

Baloanele cu țigări care au intrat în spațiul aerian al Lituaniei și Poloniei sunt privite ca un test de război hibrid împotriva NATO și UE. Incursiunile ridică întrebări de securitate și evidențiază rolul Belarusului ca aliat strategic al Rusiei.

Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a explicat, într-un interviu TVR, cum ar reacționa România în scenariul în care una dintre Țările Baltice ar fi atacată. Mesajul său a fost ferm: activarea articolului 5 al NATO ar fi automată și fără echivoc.