NATO anulează summitul liderilor din Albania, programat pentru 2027, și reduce numărul reuniunilor la nivel înalt
Alianța Nord-Atlantică își reorganizează calendarul reuniunilor, pe fondul divergențelor dintre aliați privind cheltuielile pentru apărare, Iranul și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Miniștrii de externe ai statelor membre se vor întâlni o singură dată în 2027, în loc de două ori, cum se întâmpla în mod obișnuit.

NATO a renunțat la organizarea unui summit al liderilor în Albania în 2027, iar statele membre nu au stabilit încă data următoarei reuniuni la nivel de șefi de stat și de guvern. Decizia face parte dintr-o reorganizare mai amplă a calendarului Alianței, într-un context marcat de tensiuni politice și strategice între aliați, relatează Associated Press.
Premierul Albaniei, Edi Rama, a declarat joi că membrii NATO nu au ajuns la un acord privind data următorului summit. Potrivit acestuia, reuniunea nu va avea loc în 2027. Dacă aliații vor decide să organizeze un summit în 2028, acesta ar urma să fie găzduit de Tirana.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Alianța adoptă o abordare flexibilă în privința calendarului și că liderii se vor reuni atunci când situația o va impune.
Schimbarea marchează o îndepărtare de practica din urmă cu aproximativ un deceniu, când summit-urile NATO erau organizate, de regulă, o dată la doi ani.
Mai puține reuniuni ale miniștrilor și oficialilor NATO
Reorganizarea vizează atât întâlnirile liderilor Alianței, inclusiv reuniunile la care participă președintele american Donald Trump, cât și consultările ministeriale.
Miniștrii apărării din statele membre se întâlneau, în mod tradițional, în luna octombrie. Totuși, o astfel de reuniune nu a mai avut loc în octombrie 2026, iar pentru aceeași perioadă din 2027 nu este programată nicio întâlnire.
În plus, miniștrii de externe ai statelor NATO vor avea anul viitor o singură reuniune, față de cele două organizate în mod obișnuit.
De la preluarea funcțiilor în administrația americană, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și secretarul de Stat, Marco Rubio, au lipsit uneori de la reuniunile NATO sau au plecat înainte de încheierea acestora.
În cadrul întâlnirilor miniștrilor apărării, Hegseth a criticat în repetate rânduri aliații europeni și Canada pentru contribuțiile lor la apărarea comună și a încercat să îi determine să își schimbe pozițiile.
Albania, în centrul disputelor privind cheltuielile militare
Albania fusese desemnată încă din 2025 drept gazdă a summitului NATO din 2027. Cu toate acestea, referirea la organizarea reuniunii la Tirana a fost eliminată din declarația summitului desfășurat în luna iulie.
Potrivit unor informații, mai mulți aliați consideră că Albania alocă prea puține resurse apărării și s-au opus ideii ca țara să găzduiască principala reuniune politică a Alianței.
Conform estimărilor, Tirana va aloca în 2026 aproximativ 2,15% din produsul intern brut pentru apărare.
În cadrul angajamentelor asumate de statele NATO, până în 2035, cele 32 de țări membre ar urma să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuielile militare de bază și încă 1,5% pentru infrastructură și alte investiții asociate securității.
Spania, Belgia și Slovenia se află și mai departe de atingerea acestor obiective decât Albania.
Organizarea unui summit NATO presupune însă costuri financiare considerabile și provocări logistice și politice importante.
Olanda, de exemplu, a pregătit timp de aproximativ un an summitul de la Haga din 2025, cheltuind în jur de 100 de milioane de dolari.
Potrivit unor oficiali, NATO trebuia să ia o decizie privind organizarea summitului în Albania înainte de luna octombrie, pentru a permite autorităților de la Tirana să pregătească evenimentul din 2027.
Premierul Canadei: Rusia nu va decide arhitectura de securitate a EuropeiCosturi de securitate și tensiuni politice la summitul de la Ankara
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a găzduit summitul din acest an în complexul prezidențial de la Ankara.
Înaintea sosirii liderilor, autoritățile turce au dispus modernizarea unui aerodrom militar și mobilizarea a zeci de mii de angajați ai structurilor de securitate.
Pregătirile au presupus restricții importante de circulație și acces în mai multe zone ale capitalei. Angajații instituțiilor publice a căror prezență nu era considerată indispensabilă au primit o săptămână liberă.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că organizarea unor asemenea evenimente implică măsuri de securitate complexe și cheltuieli ridicate.
„Astfel de reuniuni necesită întotdeauna măsuri importante de securitate. Organizarea unei întâlniri la care participă 32 de aliați și țări partenere, inclusiv Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, este costisitoare”, a declarat Rutte.
Disputele dintre membrii Alianței au complicat și desfășurarea summitului de la Ankara. Divergențele au devenit evidente înainte ca Donald Trump și ceilalți lideri să înceapă discuțiile oficiale.
Președintele american a readus în discuție posibilitatea preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat în cadrul Regatului Danemarcei. Declarațiile au pus sub presiune principiul apărării colective, unul dintre fundamentele NATO încă de la înființarea organizației, în 1949.
Trump le-a cerut, de asemenea, aliaților să sprijine Statele Unite și i-a criticat pentru că nu s-au alăturat Washingtonului în războiul împotriva Iranului.
NATO încearcă să transmită un mesaj de unitate
Summiturile Alianței au, în mod tradițional, rolul de a demonstra solidaritatea și capacitatea de reacție a statelor membre în fața unor potențiale amenințări la adresa securității colective.
În special, aliații europeni se tem că Rusia ar putea încerca să testeze disponibilitatea NATO de a-și apăra membrii în cazul unei confruntări.
La reuniunea de la Ankara, Mark Rutte a organizat și o prezentare a industriei de apărare, cu scopul de a-i arăta lui Donald Trump amploarea investițiilor și a eforturilor militare depuse de statele membre.
Amenințare fără precedent de la Kremlin. Putin vrea ca Marea Britanie să renunțe la protecția nucleară a EuropeiDincolo de costurile financiare, liderii europeni trebuie să depună eforturi diplomatice și politice pentru a menține sprijinul administrației americane pentru Alianță.
Cu toate acestea, unii experți consideră că NATO a adoptat deja principalele decizii strategice necesare pentru perioada următoare.
Alianța a stabilit noi obiective privind cheltuielile militare și capacitățile de apărare, iar la summitul de la Ankara statele membre au discutat și planificarea forțelor militare.
NATO, implicată în discuțiile privind securitatea europeană după războiul din Ucraina
Între timp, reprezentanți ai NATO au participat la negocierile desfășurate la Abu Dhabi, unde a fost discutată securitatea Europei în eventualitatea încheierii războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
La reuniunea convocată de Statele Unite a participat și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich.
Acesta a reprezentat Comandamentul European al Forțelor Armate ale SUA și a avut rolul de a oferi consultanță conducerii americane în cadrul discuțiilor privind viitorul securității europene.
Implicarea reprezentanților NATO în aceste negocieri reflectă preocuparea aliaților pentru definirea unui nou cadru de securitate europeană, în special în perspectiva unei eventuale încetări a ostilităților din Ucraina.




















































