Putin vrea ca NATO să-și retragă trupele din Polonia și țările baltice. Condițiile Rusiei pentru încheierea războiului

Rusia a readus în negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina o serie de solicitări formulate înaintea invaziei din 2022, printre care retragerea trupelor NATO la pozițiile pe care Alianța le ocupa în 1997. Planul Moscovei vizează inclusiv reducerea prezenței militare occidentale în Polonia și țările baltice, oprirea livrărilor de arme către Kiev și limitarea protecției nucleare oferite statelor europene.

Vladimir Putin, liderul rus Foto: Profimedia

 Pretențiile Kremlinului au fost prezentate într-un document distribuit la negocierile desfășurate în această săptămână la Abu Dhabi, potrivit unei informații publicate de The New York Times.

Documentul arată că președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la principalele sale obiective privind reorganizarea securității europene, în pofida eforturilor diplomatice ale administrației Donald Trump de a pune capăt conflictului.

Rusia vrea retragerea trupelor NATO la granițele din 1997

Cu două luni înainte de invadarea Ucrainei, la începutul anului 2022, Rusia a prezentat Occidentului o serie de solicitări prin care cerea, printre altele, retragerea trupelor NATO la pozițiile pe care Alianța le ocupa în 1997, înainte de extinderea către Europa Centrală și de Est.

Moscova a readus acum această cerere în discuțiile cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, potrivit unui document obținut de The New York Times de la o persoană implicată în negocieri. Autenticitatea materialului a fost confirmată de o altă persoană familiarizată cu discuțiile.

Documentul este datat 10 noiembrie și nu poartă antet sau semnătură. În limbaj diplomatic, este un așa-numit „non-paper”, un material informal prin care o parte își prezintă poziția în cadrul negocierilor.

Potrivit publicației americane, Rusia cere ca statele NATO să excludă orice extindere suplimentară a Alianței și „orice activitate militară” în Ucraina, Europa de Est, Caucazul de Sud și Asia Centrală.

De asemenea, Moscova vrea retragerea trupelor și bazelor militare NATO la configurația din 1997. O asemenea măsură ar afecta direct capacitatea de apărare a statelor de pe flancul estic, în special Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, care au aderat la Alianță după acel an.

Solicitările arată că Rusia urmărește să obțină concesii care depășesc cu mult problema teritoriilor ucrainene și vizează întreaga arhitectură de securitate a Europei.

Putin vrea oprirea livrărilor de arme către Ucraina

Documentul prezentat de oficialii ruși prevede și încetarea sprijinului militar occidental pentru Kiev. Mai exact, Moscova cere oprirea „furnizării oricărui tip de arme, echipamente și produse militare occidentale către Ucraina”.

În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, Rusia ar accepta acest parcurs numai dacă statul ucrainean nu ar participa la politica de apărare comună a blocului comunitar.

Astfel, pretențiile Kremlinului nu se limitează la împiedicarea aderării Ucrainei la NATO, ci urmăresc și restrângerea cooperării sale militare cu statele europene.

Rusia vrea limitarea protecției nucleare pentru statele europene

Unele dintre solicitările Moscovei sunt chiar mai dure decât cele formulate înaintea invaziei.

În 2021, Rusia cerea NATO să renunțe la acordurile de „partajare nucleară”, prin care aliații europeni ai Statelor Unite beneficiază de protecția armelor nucleare americane.

Acum, documentul arată că Moscova vrea și ca Franța și Marea Britanie să excludă posibilitatea de a-și folosi propriile arme nucleare pentru protejarea altor state europene.

Subiectul protecției nucleare europene a fost discutat intens în ultimul an, în contextul preocupărilor legate de disponibilitatea administrației Trump de a interveni în apărarea aliaților NATO.

La negocierile de la Abu Dhabi, oficialii ruși au invocat inclusiv modelul din timpul Războiului Rece, când Europa era împărțită în sfere de influență americană și sovietică, iar alianța condusă de URSS era cunoscută sub numele de Pactul de la Varșovia.

Potrivit persoanelor prezente la discuții, reprezentanții Moscovei au susținut că existența unor sfere de influență distincte, precum și mecanismele de comunicare dintre cele două blocuri au contribuit la reducerea riscului unui conflict.

Rămâne de văzut în ce măsură Moscova va reuși să convingă Occidentul să accepte această abordare.

Polonia respinge solicitările Moscovei

Pretențiile Rusiei au fost respinse de mai mulți lideri europeni. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat că acceptarea condițiilor Kremlinului ar pune direct în pericol securitatea țării sale.

„Acceptarea condițiilor Rusiei ar însemna o amenințare directă la adresa securității Poloniei”, a declarat Tusk joi, la Dublin.

„Este clar că acestea sunt inacceptabile nu numai pentru Ucraina, ci, mai presus de toate, pentru Europa și, cu siguranță, pentru țări precum Polonia”, a adăugat premierul polonez.

La negocierile de la Abu Dhabi a participat și generalul Alexus G. Grynkewich, comandantul Comandamentului European al SUA și comandantul suprem al forțelor NATO din Europa.

Acesta a avut un schimb de replici cu oficialii ruși, încercând să obțină explicații privind preocupările Moscovei referitoare la securitatea europeană, potrivit unor persoane prezente la discuții.

Ce le-au transmis emisarii lui Trump lui Putin și oficialilor ruși

După întâlnirea de la Abu Dhabi, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au mers la Moscova, unde s-au întâlnit joi cu Vladimir Putin.

În timpul secvenței filmate a întrevederii, Kushner i-a transmis liderului rus că Rusia, Ucraina, Europa și Statele Unite au făcut progrese în privința problemelor legate de securitatea pe termen lung.

Ulterior, Putin a reafirmat că propunerea Rusiei din 2021 privind retragerea NATO reflectă în continuare viziunea Kremlinului.

„Viziunea noastră asupra pilonilor unei arhitecturi de securitate indivizibile”, a fost formularea folosită de liderul rus, potrivit lui Yuri Ushakov, consilierul prezidențial pentru politică externă, care a prezentat jurnaliștilor concluziile întâlnirii.

Un oficial american a declarat pentru The New York Times că Witkoff și Kushner le-au transmis rușilor că situația s-a schimbat considerabil față de decembrie 2021, când Moscova a cerut un nou tratat care ar fi pus capăt majorității activităților militare ale NATO în Europa Centrală și de Est.

Americanii i-au îndemnat pe reprezentanții Kremlinului să privească spre viitor și au transmis că sunt deschiși unor noi propuneri din partea Moscovei, cu condiția ca acestea să includă măsuri concrete de reducere a tensiunilor.

Potrivit celor două persoane familiarizate cu negocierile, documentul prezentat la Abu Dhabi reprezintă poziția inițială a Rusiei, iar oficialii ruși au lăsat să se înțeleagă că Putin ar putea manifesta totuși flexibilitate.

Emisarii americani: „Nu putem încheia acest acord fără europeni”

De la Moscova, Witkoff și Kushner au plecat spre Dublin, unde au discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și l-au informat despre rezultatele întrevederii cu Putin.

După discuții, Jared Kushner a subliniat că un eventual acord nu poate fi negociat fără participarea statelor europene.

„Nu putem încheia acest acord fără ca europenii să fie la masa negocierilor”, a declarat emisarul american.

La rândul său, premierul Luxemburgului, Luc Frieden, a afirmat că este firesc ca Statele Unite să discute atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, însă a atras atenția că securitatea continentului nu poate fi negociată fără implicarea statelor europene.

„Este firesc ca americanii să discute împreună cu rușii și ucrainenii. Dar ei discută și despre viitorul Europei. Noi spunem: «Nu puteți discuta despre viitorul Europei fără ca noi să fim la masa negocierilor»”, a declarat Luc Frieden.