Pretențiile Moscovei depășesc granițele Ucrainei. Ce vrea Rusia de la Finlanda și Republica Moldova

Rusia ar fi solicitat retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor militare ale Alianței Nord-Atlantice din Estonia, Letonia și Lituania, ca parte a unui set de condiții pentru încheierea războiului din Ucraina. Kremlinul a negat însă că Moscova ar fi formulat o astfel de cerere în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Foto: Profimedia

Propunerile Rusiei ar fi fost transmise în cadrul unor contacte informale cu reprezentanți europeni, desfășurate în paralel cu negocierile trilaterale dintre Ucraina, SUA și Rusia, care au avut loc în această săptămână în capitala Emiratelor Arabe Unite. Discuțiile s-au desfășurat prin intermediul unor mediatori civili și militari, potrivit publicației germane Bild, citate de Agerpres.

Printre condițiile avansate de Moscova s-ar număra păstrarea teritoriilor ocupate în Ucraina, precum și cedarea părții din Donbas pe care armata rusă nu a reușit să o cucerească. De asemenea, Rusia ar solicita demilitarizarea porturilor ucrainene din Odesa și Nikolaev.

Planul ar prevedea și excluderea posibilității ca Ucraina să adere la NATO, fără a-i bloca însă aderarea la Uniunea Europeană. În plus, Moscova ar dori ca Finlanda să renunțe la statutul de membru al Alianței Nord-Atlantice și să revină la neutralitatea militară, iar NATO să își închidă bazele din statele baltice.

O altă propunere ar viza Republica Moldova, care ar urma să fie reorganizată ca stat federal, în componența căruia să intre oficial Transnistria și Găgăuzia. Cele două regiuni ar putea organiza referendumuri privind independența în cazul aderării Republicii Moldova la UE. În schimbul acestor concesii, Rusia ar renunța la amplasarea armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus.

Kremlinul neagă că ar fi cerut retragerea Finlandei din NATO

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins joi informațiile privind solicitarea retragerii Finlandei din NATO. Potrivit declarațiilor sale, citate de agenția Interfax, subiectul nu a fost discutat în cadrul negocierilor de la Abu Dhabi.

Reacția Moscovei vine după ce ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, a calificat drept „scandaloase” presupusele cerințe rusești. Oficialul a afirmat că Rusia încearcă să determine statele NATO să își impună singure restricții în materie de securitate, în beneficiul Kremlinului.

„Acest gen de lucruri nu sunt negociabile, iar Rusia știe asta. Este absolut revoltător chiar și numai să sugerezi așa ceva”, a declarat ministrul finlandez.

Häkkänen a avertizat că, în opinia sa, cu cât Occidentul va manifesta mai multă disponibilitate de a accepta ambițiile militare ale Rusiei, cu atât Moscova va încerca să își extindă pretențiile. El a susținut că strategia Kremlinului este de a formula cerințe maximaliste înaintea negocierilor, pentru ca ulterior să prezinte eventualele concesii drept compromisuri.

Finlanda a devenit oficial membră NATO la 4 aprilie 2023, la mai puțin de un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Decizia a marcat abandonarea politicii istorice de nealiniere militară, după aproape trei decenii de cooperare strânsă cu Alianța.