petrol - ultimele știri

Creșterea prețurilor la petrol, pe fondul războiului din Iran, readuce în atenție șocurile pe piața petrolului din 1973 și 1979, care au declanșat crize economice globale.

Petrol mai puțin, benzină mai scumpă, piețe nervoase. Războiul din Iran trezește amintiri din anii 1970. La acea vreme, economia germană a alunecat într-o stagflație. Cât de gravă este situația astăzi, în realitate?

Războiul din Iran a generat una dintre cele mai paradoxale dinamici ale pieței materiilor prime din ultima perioadă. În timp ce prețul țițeiului rămâne la un nivel extrem de ridicat, aurul și argintul, care erau beneficiarii tradiționali ai instabilității geopolitice, au suferit scăderi masive.

Iranul a avertizat miercuri că ar putea extinde conflictul din Marea Roșie, lansând atacuri asupra unei a doua rute maritime esențiale pentru transportul petrolului, strâmtoarea Bab al-Mandab, ca reacție la o eventuală invazie americană a insulei Kharg, potrivit unei surse militare.

Un raport al Center for the Study of Democracy, oferit în exclusivitate pentru DW, arată că, începând cu 2021, Ungaria și-a sporit dependența de petrolul și gazul din Rusia.

Mi se pare ușor neobișnuit (dar pe măsura științei de guvernare de care a vorbit atât de frumos domnul Ilie Bolojan) că nimeni, din sferele rarefiate ale puterii, câte sunt ele de multe, nu se ostenește să explice publicului plătitor ce înseamnă declararea stării de urgență energetică.

Tranzacții de aproximativ 580 de milioane de dolari pe piața petrolului au fost efectuate cu doar câteva minute înainte de o postare a lui Donald Trump despre Iran, declanșând reacții rapide pe piețele financiare și ridicând întrebări legate de momentul acestor operațiuni.

Ministerul Energiei a pus luni seară în dezbatere publică proiectul de Ordonanță privind instituirea situației de criză pe piața carburanților, care prevede, printre altele, plafonarea adaosului comercial al carburanților și limitarea exporturilor.

Războiul din Golf afectează direct România: carburanţii se scumpesc, antrenând majorări generare de prețuri. Moscova redevine jucător pe piața gazului şi Europa se află într-o criză energetică similară cu cea din 2022.

Guvernul va declara, marți, 24 martie, situație de criză pe piața carburanților. Decizia va fi luată prin Ordonanță de Urgență.

Administrația condusă de Donald Trump a decis să suspende pentru 30 de zile sancțiunile privind achizițiile de petrol iranian transportat pe mare.

În timp ce lumea se teme de perturbări ale aprovizionării cu petrol din cauza războiului din Iran, adevărata confruntare s-ar putea duce în jurul îngrășămintelor chimice. Iar China, nu statele din Golful Persic, deține unele dintre cele mai puternice pârghii.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține că statele din Uniunea Europeană trebuie să renunțe definitiv la gazul rusesc și să se concentreze pe diversificarea surselor de aprovizionare, inclusiv prin dezvoltarea unor noi parteneriate și exploatarea resurselor interne.

Preţul petrolului a continuat să crească luni, traderii analizând următoarele decizii în războiul din Orientul Mijlociu, care afectează pieţele globale ale energiei, scriu agențiile internaționale de presă.

Directorul general al OMV, Alfred Stern, a respins acuzațiile potrivit cărora compania ar profita de pe urma crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu.

Prețurile petrolului au crescut din nou, după ce SUA au lovit centrul petrolier vital al Iranului de pe insula Kharg, iar Donald Trump le-a cerut aliaților să ajute la redeschiderea strâmtorii Ormuz.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că derogarea acordată de Statele Unite pentru sancțiunile asupra petrolului rusesc ar putea întări poziția Moscovei.

Potrivit datelor Centrului pentru Cercetarea Energiei și a Aerului Curat (CREA), Rusia a câștigat aproximativ 6 miliarde de euro din exporturile de combustibili fosili de la izbucnirea războiului dintre SUA, Israel și Iran, relatează The Guardian și Newsweek.

Desigur, trebuie spus asta, fără însă ca asta să reprezinte o anulare totală sau definitivă a tuturor interdicțiilor valabile în acest moment, astfel concepute încât să fie dublate de penalități financiare extrem de importante și chiar de boicot comercial.

De la începutul loviturilor militare împotriva Iranului, discuția despre resursele petroliere ale țării a fost aproape absentă din declarațiile publice ale președintelui american Donald Trump.

Președintele Donald Trump a afirmat miercuri că Statele Unite au lovit 28 de nave iraniene de plasare a minelor „până în acest moment”, în apropierea strâmtorii Ormuz.

În timp ce administrația Donald Trump intensifică operațiunile militare împotriva Iranului, la Washington cresc criticile privind lipsa unei strategii clare.

Compania națională de petrol a Arabiei Saudite, Aramco, a avertizat asupra „consecințelor catastrofale” pentru piețele mondiale de petrol dacă războiul dintre SUA și Israel cu Iranul va continua să blocheze transporturile prin strâmtoarea Ormuz.

Guvernul de la Bucureşti vrea să redeschidă rafinăria Petrotel Lukoil, în vreme ce Casa Albă ia în calcul relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei pentru a relaxa prețul petrolului pe fondul războiului din Golf.

Războiul din Iran a aruncat în haos fluxurile globale de petrol și gaze, iar perspectiva ca Donald Trump să relaxeze sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc pentru a acoperi golul creează un coșmar pentru UE, scrie The Guardian.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat luni că Moscova ar putea relua livrările de petrol și gaze către statele europene, în contextul creșterii accelerate a prețurilor la energie provocate de războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat luni că va lovi Iranul „de douăzeci de ori mai puternic” dacă acesta va încerca să oprească fluxul de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante puncte strategice energetice din lume.

O coliziune continentală a prins petrolul în ceea ce astăzi este Iranul. Aceeași coliziune explică și de ce aceste resurse sunt acum concentrate în spatele Strâmtorii Ormuz.

În trei luni de război în Orientul Mijlociu prețul motorinei va ajunge în România în cel mai optimist scenariu la 11,5 lei, iar în cel mai pesimist scenariu la 16,8 lei/litru, potrivit calculelor efectuate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Statele membre UE au suficiente stocuri de petrol şi gaze, în pofida perturbării lanţurilor de aprovizionare în urma războiului din Orientul Mijlociu, a anunţat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Scumpirea barilului de petrol la aproape 110 dolari, cu circa 20 de dolari mai mult decât vineri, crează un tsunami economic la nivel mondial, impunându-se luarea unor măsuri urgente, inclusiv convocarea CSAT, atrage atenția un cunoscut economist.

Președintele Donald Trump a transmis luni, 9 martie, că o creștere „pe termen scurt” a prețurilor petrolului reprezintă „un preț foarte mic de plătit pentru siguranța și pacea Statelor Unite și a lumii”.

Pentru noi, confruntarea din Ucraina, acum deja trecută în planul doi de noul spectacol de lumini și explozii din Orientul atât de Apropiat, este totuși mult mai aproape și mult mai importantă decât ceea ce se întâmpla la granița dintre deșert și mare, undeva lângă un golf.

Războiul din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și perturbări în aprovizionarea cu energie, efectele fiind resimțite din Asia până în Europa și Australia.

Prin strâmtoarea Ormuz tranzitează aproximativ o cincime din gazul natural lichefiat mondial și aproape întreg volumul de export al Qatar-ului. Cel mai mare complex industrial pentru exportul de gaz natural lichefiat (GNL) este Ras Laffan, în Qatar.

Un petrolier ancorat în largul coastelor Kuweitului a suferit o „explozie puternică” şi pierde hidrocarburi după ce unul dintre tancurile sale a fost avariat, a indicat joi, 5 martie, agenţia britanică pentru siguranţă maritimă UKTMO.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a existat o ofertă din partea Croației de a furniza petrol Ungariei, însă Guvernul de la Budapesta a refuzat propunerea.

Războiul dintre SUA și Iran amenință să blocheze strâmtoarea Ormuz, prin care trec peste 20% din gazele lichefiate destinate Europei. Efectele acestei situații sunt analizate de experții consultați de „Adevărul”

Tensiunile din Orientul Mijlociu escaladează după ce Gărzile Revoluționare iraniene au anunțat închiderea Strâmtorii Ormuz.

Traian Băsescu spune că blocarea Strâmtorii Ormuz și închiderea unor facilități petroliere majore din Arabia Saudită pot provoca scumpiri semnificative la petrol și combustibili.

Traficul de petroliere prin Strâmtoarea Hormuz este în prezent parțial suspendat, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran.

Cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în luna aprilie a crescut cu 14% la deschiderea burselor asiatice, ajungând la 82,37 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel începând din ianuarie 2025, iar ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat şi el o creştere de două cifre.

Piețele energetice globale se confruntă cu unul dintre cele mai serioase șocuri din ultimele decenii, după atacurile comune ale Statelor Unite și Israelului asupra Iranului și riposta cu rachete a Teheranului în statele din Golf.

Ungaria continuă să cumpere petrol rusesc, în pofida existenței unor rute alternative de aprovizionare, potrivit unei analize realizate de Center for the Study of Democracy (CSD).

Industria petrolieră a Rusiei traversează o perioadă dificilă, pe fondul sancţiunilor impuse de Statele Unite şi al reducerii accesului la pieţele internaţionale.

Un sat idilic, cu case elegante din piatră, acoperișuri din țiglă și străduțe liniștite, ascunde o poveste stranie în sudul Țării Galilor. Deși arată ca un loc desprins dintr-o broșură turistică, în acest sat nu a locuit niciodată nimeni.

Rafinăriile americane nu sunt încă pregătite să gestioneze fluxurile crescute de țiței venezuelean, iar mai multe petroliere au rămas blocate în porturile din Statele Unite, în așteptarea descărcării, relatează Reuters.

Administrația de la Washington deschide din nou piața petrolieră a Venezuelei pentru marile puteri economice, pe fondul unei schimbări radicale de politică energetică la Caracas.

Donald Trump a semnat, joi, un decret care permite Statelor Unite să impună taxe vamale, într-un cuantum nespecificat, țărilor care vând petrol Cubei.

Lukoil, al doilea producător de petrol din Rusia, a anunțat joi că a convenit să vândă cea mai mare parte a activelor internaționale, în valoare totală de aproximativ 22 de miliarde de dolari, către firma americană de investiții private Carlyle Group.

Rusia va intensifica vânzările de valută și aur din Rezerva Națională pentru a compensa prăbușirea veniturilor din petrol și gaze, care au atins anul trecut cel mai scăzut nivel de după pandemie.

Administrația președintelui Donald Trump ia în calcul folosirea contractorilor militari privați pentru protejarea infrastructurii petroliere și energetice din Venezuela, în locul desfășurării de trupe americane, potrivit unor surse familiarizate cu planurile discutate la Washington.

Armata Statelor Unite a capturat joi, 15 ianuarie, un nou petrolier vizat de sancţiuni în Marea Caraibilor, în cadrul campaniei președintelui american Donald Trump menită să pună presiune asupra Venezuelei și exporturilor sale de petrol.

Planurile SUA de a exploata rezervele de petrol ale Venezuelei ar putea consuma până în 2050 mai mult de o zecime din bugetul global de carbon rămas pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, potrivit unei analize exclusive realizată de ClimatePartner.

Intervenția militară a SUA în Venezuela reprezintă mult mai mult decât o operațiune de securitate regională, marcând o accentuare a eforturilor Washingtonului de a-și reafirma dominația strategică în emisfera vestică, de a remodela fluxurile energetice globale.

Prețurile globale ale petrolului au scăzut cu peste 1% după ce Donald Trump a declarat că Venezuela va ceda Statelor Unite între 30 și 50 de milioane de barili de țiței din producția țării, aflată în prezent sub blocadă.

Planurile președintelui american Donald Trump de a relansa sectorul energetic al Venezuelei cu ajutorul companiilor americane ridică semne de întrebare, în condițiile în care marile grupuri petroliere par reticente să își asume riscuri financiare majore, relatează Bloomberg.

Oligarhul rus Oleg Deripaska, apropiat al președintelui Vladimir Putin, a atras atenția asupra consecințelor grave pe care intrarea Statelor Unite în Venezuela le-ar putea avea asupra economiei ruse.

O secțiune a conductei petroliere Drujba, prin care petrolul rusesc ajunge în Europa Centrală, a fost distrusă într-o explozie în sud-vestul Rusiei.

Kazahstanul a criticat duminică, 30 noiembrie, Ucraina pentru un atac cu dronă asupra terminalului de la Marea Neagră al Caspian Pipeline Consortium (CPC).