Tensiuni energetice la nivel înalt: Norvegia acuză UE de ipocrizie în privința petrolului și gazelor din Arctica

Ministrul norvegian al Energiei a acuzat Comisia Europeană de ipocrizie pentru că încearcă să limiteze forajele de petrol și gaze în zona arctică, în timp ce statele membre ale UE se îndreaptă tot mai mult către această regiune pentru a-și asigura necesarul de energie.

Norvegia acuză UE de ipocrizie în privința petrolului și gazelor din Arctica Foto: Shutterstock

Comisia Europeană susține din 2021 instituirea unei interdicții globale asupra noilor foraje în regiunea arctică, în ciuda criticilor venite din partea exportatorilor din zona arctică - în special a Norvegiei, care a devenit cel mai mare furnizor de gaze al UE și al doilea cel mai mare furnizor de petrol, în contextul în care blocul comunitar și-a redus comerțul cu Rusia.

Vorbind pentru POLITICO în marja conferinței Offshore Northern Seas, desfășurată la Stavanger, în Norvegia, ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, a declarat că poziția UE este în contradicție evidentă cu acțiunile unor state membre precum Polonia și Germania, care încheie acorduri cu țara nordică.

„În timp ce Europa vorbește despre interzicerea forajelor, vedem acțiuni diferite din partea diferitelor țări cu care vrem să discutăm”, a spus el.

Aasland a indicat investiția recentă a companiei energetice de stat poloneze Orlen în zăcăminte petroliere offshore din apele din jurul Norvegiei, precum și acordul pe 15 ani încheiat de compania energetică germană de stat Uniper cu gigantul petrolier norvegian Equinor pentru achiziția de gaze.

„Când vorbim cu Germania, ei vor acel gaz. Iar când vorbim cu Polonia, ei vor acel gaz”, a adăugat Aasland în cadrul unei sesiuni organizate mai devreme în aceeași zi.

Norvegia acuză UE de politici energetice contradictorii

Comisia Europeană, brațul executiv al UE, nu achiziționează direct resurse energetice, însă poate reglementa sursele din care provin importurile. Și acest lucru contribuie însă la o abordare fragmentată, în condițiile în care statele membre urmăresc strategii și priorități diferite, ceea ce duce la politici neclare, a explicat Aasland în cadrul panelului.

„Problema Europei... este că avem 27 de piețe de energie. Ele nu comunică între ele. Au documente foarte bune în cadrul Comisiei Europene. Dar când vorbim despre o abordare realistă și discutăm despre direcția pe care o va urma energia în viitor, există 27 de tipuri diferite de strategii și cred că aceasta este o problemă”, a spus ministrul norvegian.

El a afirmat că investițiile se îndreaptă în prezent către SUA și Asia.

„Ce susține Europa? Nimic”, a spus Aasland.

Norvegia se teme de declinul producției de petrol și gaze

Declarațiile lui Aasland evidențiază și îngrijorarea existentă în Norvegia, care vrea să își extindă și să își îmbunătățească operațiunile de foraj pentru a încetini declinul producției prognozat de mult timp și care ar putea determina o scădere semnificativă a producției.

Torgeir Stordal, directorul general al Direcției Norvegiene pentru Offshore, agenția responsabilă de reglementarea resurselor energetice ale țării, a declarat luni, în cadrul unui panel, că până și în cel mai favorabil scenariu producția norvegiană de petrol va încetini, de la aproximativ 230 de milioane de metri cubi standard echivalent petrol (scm) în 2026 la aproximativ 150 de milioane de scm în 2050.

În cel mai pesimist scenariu, producția ar putea scădea până la 30 de milioane de scm. Chiar și atingerea scenariului optim ar presupune costuri ridicate, a precizat el.

La conferința de la Stavanger, oficialii și reprezentanții companiilor norvegiene au subliniat necesitatea unor noi explorări și tehnologii pentru exploatarea mai eficientă a rezervelor aflate în declin, susținând că sectorul petrolier al Norvegiei este esențial pentru securitatea energetică a UE.

Miza pe Marea Barents

Mulți își pun speranțele în Marea Barents, o mare marginală situată la nord de Norvegia, unde activitățile de explorare sunt în creștere.

Aasland a declarat că această zonă reprezintă un „domeniu important pentru securitatea energetică viitoare a Europei” și i-a îndemnat pe oficialii europeni să viziteze regiunea pentru a „vedea despre ce este vorba”.

„Când opinia publică se întoarce împotriva politicilor [verzi], acest lucru poate sublinia nevoia de investiții în locuri de muncă sigure, în dezvoltarea industriilor și a companiilor”, a afirmat ei.

Activiștii de mediu avertizează însă că extinderea forajelor în regiune implică riscuri de deversări de petrol și de afectare a vieții marine vulnerabile.