Analiză Specula de la pompă? România, campioana scumpirii motorinei, deși are petrol și rafinării. Marți, prețul a ajuns la 10,98 lei

Prețul motorinei a explodat în România după o întrerupere de doar câteva zile a exporturilor de petrol din Kazahstan, însă revenirea livrărilor nu a adus și ieftinirea așteptată. În timp ce cotația petrolului Brent a revenit rapid după șocul inițial, iar unele state europene au menținut sau chiar au redus prețurile, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului motorinei dintre țările analizate. Analiștii consultați de „Adevărul” vorbesc despre o piață în care scumpirile sunt transferate imediat către consumatori, iar ieftinirile ajung cu întârziere la pompă.

România a ajuns să plătească motorina mai scump decât țări dependente aproape integral de importuri

România a ajuns într-un scenariu paradoxal pe piața carburanților: deși are producție internă de țiței, rafinării proprii și o dependență relativ redusă de importurile directe de motorină, prețul la pompă a crescut mai rapid decât în multe state europene care își acoperă aproape integral consumul din import.

Luni, la prânz, prețul motorinei standard în București varia între 10,57 lei și 10,83 lei pe litru. Cel mai mic preț era afișat de Petrom și Socar, de 10,57 lei/litru, urmate de Mol, cu 10,62 lei/litru, Rompetrol și OMV, cu 10,63 lei/litru, iar Lukoil, cu 10,83 lei/litru.

Trendul ascendent a continuat și marți, prețurile motorinei standard apropiindu-se alarmant de 11 lei (10,98 lei/litru la Lukoil), în timp ce OMV și Mol afișau un preț de 10,83 lei/litru, iar Petrom 10,77 lei/litru, cel mai mic preț fiind al Socar - 10,57 lei/litru.

Creșterea vine după un episod de volatilitate provocat de anunțul Kazahstanului din 22 iulie privind oprirea exporturilor de petrol către România. Livrările au fost reluate după cinci zile, pe 27 iulie, însă efectul asupra prețurilor de la pompă a rămas.

În această perioadă, argumentul folosit de companii pentru scumpiri a fost presiunea de pe piața internațională. Datele privind cotațiile arată însă o evoluție care ridică semne de întrebare. La 22 iulie, când Kazahstanul a anunțat oprirea exporturilor, petrolul Brent era cotat la 94,07 dolari pe baril. A doua zi a urcat la puțin peste 100 de dolari pe baril, însă până la 28 iulie revenise la aproximativ 84 de dolari. Luni, 3 august, cotația Brent era de 83,76 dolari pe baril.

Cu alte cuvinte, șocul de piață care a justificat majorările a fost de scurtă durată, însă prețurile la pompă nu au urmat aceeași traiectorie.

„Este speculă în toată regula”. Scumpirile vin rapid, ieftinirile întârzie

Expertul în energie Silviu Gresoi consideră că reacția pieței românești indică un mecanism dezechilibrat, în care motivele de scumpire sunt transferate imediat către consumatori, în timp ce motivele de ieftinire sunt absorbite mult mai lent de distribuitori.

„Invocarea Kazahstanului explică doar parțial situația. În realitate, piața reacționează mult mai rapid când există motive de scumpire decât atunci când există motive de ieftinire. Piața petrolului este globală, iar România își asigură aprovizionarea din mai multe surse. O întrerupere de câteva zile poate influența sentimentul din piață, dar nu justifică, de una singură, o creștere semnificativă a prețurilor la pompă”, a declarat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, prețurile trebuie analizate în funcție de mai mulți factori, precum cotațiile internaționale, stocurile existente și politicile comerciale ale distribuitorilor.

„Evoluția trebuie analizată în contextul cotațiilor internaționale, al stocurilor existente și al politicilor comerciale ale distribuitorilor”, a explicat expertul.

Problema principală, susține acesta, este că piața funcționează asimetric. Atunci când apare un motiv de scumpire, acesta este introdus aproape imediat în prețul final. În schimb, când factorii externi se inversează, consumatorii trebuie să aștepte.

Această situație este rezumată de specialiști printr-o observație devenită frecventă în piață: scumpirea circulă cu viteza internetului, în timp ce ieftinirea vine cu viteza cisternei.

România, campioana europeană la scumpirea motorinei

Pe de altă parte, expertul în energie Dumitru Chisăliță arată că România a avut cea mai mare creștere a prețului mediu al motorinei dintre statele europene analizate în ultima săptămână.

Potrivit acestuia, prețul motorinei la pompă a crescut în România cu 7,5% în șapte zile. Majorarea este peste cea din Croația, unde creșterea a fost de 7,4%, peste Spania, cu 4,7%, Polonia, cu 3,9%, sau Bulgaria, cu numai 2,3%.

Situația este cu atât mai dificil de explicat cu cât România nu este printre statele cele mai dependente de importuri.

„România are țiței românesc, rafinării românești și totuși prețuri ca și cum totul ar veni din import”, susține Chisăliță, precizând că aproximativ 19% din motorina consumată în România provine din țiței extras intern, 22% din import direct de motorină, iar 59% din motorină produsă din țiței importat.

Prin comparație, Ungaria, o țară cu o structură de aprovizionare apropiată, are o pondere de 12% țiței intern, 22% import direct de motorină și 66% motorină produsă din țiței importat. Cu toate acestea, prețul motorinei în Ungaria nu a crescut în perioada analizată.

În Germania, unde dependența externă este mult mai mare, creșterea a fost de numai 1%. Estonia și Letonia, care importă aproape integral motorina consumată, au avut majorări de aproximativ 2,5%, respectiv 2,1%. Irlanda, dependentă în proporție de aproximativ 91% de importurile directe de motorină, a înregistrat chiar o scădere de 0,2%.

„Dacă toate statele europene cumpără produse petroliere de pe aceeași piață regională, de ce România a transferat creșterea la pompă mai repede și mai puternic decât aproape toate celelalte țări?”, susține expertul, încercând să găsească un răspuns.

Când crește cotația, motorina din rezervoare devine imediat „motorină scumpă”

Unul dintre argumentele folosite frecvent de companiile petroliere este că prețul carburanților nu este calculat după costul istoric al țițeiului cumpărat în trecut, ci după costul de înlocuire al produsului. Cu alte cuvinte, prețul actual reflectă cât ar costa astăzi compania să cumpere aceeași cantitate de motorină.

Această regulă poate avea o justificare economică, însă devine discutabilă atunci când este aplicată doar într-un singur sens, punctează Chisăliță.

Motorina aflată în acest moment în rafinării, depozite și stații de alimentare nu a fost produsă exclusiv din țiței cumpărat la cotațiile actuale. O parte importantă provine din achiziții făcute cu săptămâni înainte, la alte prețuri.

În momentul în care cotațiile internaționale cresc, această diferență este transferată rapid în prețul final. Atunci când cotațiile scad, explicațiile se schimbă: apar stocurile cumpărate mai scump, întârzierile logistice sau timpul necesar pentru rotația produselor.

Dumitru Chisăliță susține că această asimetrie este una dintre problemele pieței românești.

Creșterea cu 11,86% a cotației motorinei mediteraneene într-o săptămână explică existența unei presiuni asupra prețurilor, însă nu explică integral de ce România a avut o majorare de 7,5%, în timp ce alte state cu o dependență mai mare de importuri au avut creșteri mult mai mici.

„Nu dependența de import explică recordul României”, arată expertul.

Potrivit acestuia, diferența trebuie căutată în modul în care companiile transferă variațiile pieței internaționale în prețurile finale.

Motorina ar fi trebuit să fie mai ieftină cu 45 de bani pe litru 

Potrivit Asociației Energia Inteligentă, ținând cont de evoluția cotațiilor internaționale, cursul valutar, taxe și costuri logistice, un nivel maxim justificabil al motorinei ar fi în jurul valorii de 10,20 lei pe litru.

La un preț de aproximativ 10,65 lei pe litru, diferența este de circa 45 de bani pe litru.

Această diferență poate avea mai multe explicații: transmiterea mai rapidă a scumpirilor decât a ieftinirilor, anticiparea unor modificări fiscale sau menținerea prețului într-o zonă care avantajează companiile petroliere.

Dumitru Chisăliță atrage atenția că există inclusiv o coincidență de interese între stat și companiile petroliere.

„Este un interes comun al statului și benzinarilor ca aceste prețuri mari să existe în România”, a declarat expertul în energie pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, situația este vizibilă prin comparația cu state precum Ungaria sau Slovenia, unde prețurile motorinei au scăzut sau au rămas constante în aceeași perioadă.

„Alte state, precum Ungaria și Slovenia, care cumpără motorină în proporții importante din import, au înregistrat deja scăderi ale prețurilor sau nu au fost majorate deloc”, a spus el pentru „Adevărul”.

Expertul precizează însă că nu poate fi demonstrat un acord direct între stat și companii pentru menținerea unor prețuri ridicate, ci mai degrabă o coincidență de interese pe termen scurt.

Statul câștigă mai mult din TVA și accize, iar companiile obțin venituri suplimentare prin marje mai mari.

Statul câștigă mai mult la fiecare litru vândut

Un preț mai mare al carburanților înseamnă automat venituri fiscale mai mari pentru buget.

La actuala cotă de TVA de 21%, fiecare creștere de preț generează venituri suplimentare pentru stat fără ca Guvernul să adopte o taxă nouă.

Potrivit calculelor Asociației Energia Inteligentă, diferența de aproximativ 45 de bani pe litru generează un plus de aproximativ 7,8 bani TVA pentru fiecare litru de motorină vândut.

La consumurile actuale, acest mecanism poate aduce aproximativ 186 de milioane de lei lunar suplimentar la buget dacă nivelul de preț se menține.

Pe termen scurt, un astfel de context poate părea convenabil pentru stat: veniturile cresc automat, fără o decizie politică explicită de majorare a taxelor.

Pe termen mediu însă, efectele pot fi inverse, pentru că motorina mai scumpă înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, scumpiri în lanț pentru alimente și bunuri, presiune suplimentară asupra inflației, cheltuieli mai mari pentru instituțiile publice și reducerea competitivității companiilor.

Cu alte cuvinte, statul poate câștiga mai mult din TVA-ul carburanților, dar poate pierde prin încetinirea economiei și reducerea altor venituri fiscale.

Transportatorii cer verificarea prețurilor și acuză marje nejustificate

Creșterea prețului motorinei a determinat reacții și din partea transportatorilor. Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a cerut intervenția Guvernului și a Consiliului Concurenței pentru verificarea modului în care s-au format prețurile în ultimele săptămâni.

Transportatorii susțin că există marje de profit care nu mai pot fi justificate prin evoluțiile reale ale pieței internaționale.

„Cât timp vom mai accepta această situație? Transportatorii spun, la unison: Ajunge! Deja este mult prea mult”, a transmis FORT.

Organizația atrage atenția că reducerea costurilor internaționale nu se reflectă în prețurile de la pompă, iar nota de plată este suportată de firme și consumatori.

FORT solicită autorităților să analizeze modul de formare a prețurilor la carburanți și să asigure mai multă transparență pe piața distribuției.

„Un preț corect al motorinei nu reprezintă doar o revendicare a transportatorilor, ci o condiție esențială pentru protejarea economiei românești, limitarea inflației și menținerea competitivității companiilor autohtone”, susține organizația.

Reducerea accizei nu poate fi activată în actualele condiții

Parlamentul a adoptat recent un mecanism care permite reducerea temporară a accizei la motorină cu procente cuprinse între 5% și 25% în situații de criză pe piața carburanților.

Măsura poate fi aplicată în cazul unor perturbări majore generate de conflicte, sancțiuni internaționale, întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare sau alte evenimente excepționale.

În prezent însă, mecanismul nu poate fi activat deoarece unul dintre criteriile prevăzute de lege este o creștere de cel puțin 20% a cotației petrolului Brent sau a prețului mediu la pompă.

În condițiile actuale, prețul petrolului nu a crescut, ci a revenit sub nivelurile înregistrate în momentul tensiunilor de pe piață. Astfel, România are prețuri ridicate la pompă, dar fără ca situația să fie încadrată juridic drept o criză care să permită reducerea taxelor.