Cât de vulnerabilă e România la o nouă criză a carburanților? Avertismentul unei experte în energie: „Motorina ar putea depăși 10 lei”

Suspendarea exporturilor de țiței din Kazahstan, după atacurile cu drone asupra infrastructurii din Marea Neagră, a readus în prim-plan temerile privind o nouă undă de șoc pe piața energetică europeană. Cum România depinde în proporție de peste 60% de țițeiul kazah importat, riscul unei perturbări a aprovizionării pare, la prima vedere, major. Totuși, Eugenia Gușilov, fondatoarea Romania Energy Center (ROEC), explică pentru „Adevărul” că adevărata problemă pentru România nu este lipsa țițeiului, ci deficitul tot mai accentuat de motorină de pe piața europeană, fenomen care poate împinge prețurile carburanților în sus chiar dacă aprovizionarea cu petrol brut nu este întreruptă.

Rafinăria Petromidia. FOTO: Rompetrol

Kazahstanul a oprit pomparea petrolului prin conductă către terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk și nu va mai livra prin Marea Neagră, după atacurile asupra unor petroliere.  Companiile se tem să mai trimită petroliere la terminalul CPC. Dacă suspendarea transportului prin conductă va continua până la sfârșitul acestei săptămâni, Kazahstanul va fi nevoit să își reducă producția de petrol, au afirmat sursele.

Aproximativ 80% din exporturile petroliere ale țării trec prin sistemul CPC, care leagă zăcămintele din Kazahstan de terminalul maritim din apropierea orașului Novorossiisk. În 2024, prin acest sistem au fost transportate 63 de milioane de tone de petrol, dintre care 55 de milioane de tone au provenit din Kazahstanm scrie Bloomberg.

Kazahstanul ocupă locul al 12-lea în clasamentul mondial al producătorilor de petrol și extrage aproximativ 1,8-1,9 milioane de barili pe zi. Petrolul kazah care este transportat de petroliere prin Marea Neagră și Marea Azov ajunge și în România. Consumul anual de țiței al României este de aproximativ 10 milioane de tone, dar producția internă acoperă doar un sfert din necesar, ceea ce înseamnă că aproximativ 75% provine din importuri. Principalele surse sunt Kazahstan, Azerbaidjan și Irak. Petrolul de import kazah este esențial pentru România. Peste 80% din țițeiul de import este de origine kazahă. Acesta este vital pentru rafinăriile Petromidia și Petrobrazi. 

În acest context, Ministerul Energiei analizează variante alternative de aprovizionare cu țiței, în contextul perturbărilor din Marea Neagră care afectează transporturile de petrol și produse petroliere către România. Între timp, benzinăriile scumpesc deja carburanții. 

Într-un răspuns transmis pentru TVR, Ministerul Energiei precizează că monitorizează situația și evaluează măsurile necesare pentru menținerea continuității aprovizionării pieței interne.

Reprezentanții Rompetrol, principalul beneficiar din România al petrolului provenit din Kazahstan - care a anunțat că va opri pomparea petrolului prin conductă către terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC) de la Novorossiisk și nu va mai livra prin Marea Neagră după atacurile asupra unor petrolier - au transmis că sunt pregătiți să compenseze eventualele deficite de aprovizionare.

„Au asigurat instituția noastră că vor lua toate măsurile necesare pentru compensarea deficitului și asigurarea continuității aprovizionării”, a precizat ministerul.

Cât de gravă este suspendarea exporturilor din Kazahstan

Eugenia Gușilov avertizează însă că, în acest moment, piața reacționează mai degrabă la incertitudine decât la efecte concrete. În opinia sa, este prea devreme pentru a spune dacă România va resimți consecințe, iar următoarele zile vor fi decisive pentru a vedea dacă este vorba despre o întrerupere temporară sau despre începutul unui blocaj de durată.

„Deocamdată vorbim despre o amenințare, nu despre o afectare propriu-zisă. Exporturile au fost sistate de doar o zi, iar acesta este a doua zi. Nu a trecut suficient timp pentru a vedea efecte pe care să le putem cuantifica. Ar trebui să așteptăm câteva zile pentru a vedea dacă apar noi comunicări oficiale din partea Kazahstanului sau dacă exporturile prin terminalul respectiv sunt reluate. Aceasta ar fi varianta ideală”, a explicat Eugenia Gușilov.

Analista spune însă că perioada de așteptare nu poate dura la nesfârșit. Dacă suspendarea exporturilor se prelungește, autoritățile române vor trebui să ia măsuri.

„Dacă exporturile nu sunt reluate într-un interval rezonabil, atunci România trebuie să înceapă să își pună probleme și să deschidă canale de comunicare cu autoritățile din Kazahstan. Este important să știm cât intenționează partea kazahă să mențină această suspendare, pentru a putea pregăti măsurile necesare”, a subliniat analista.

Ce spun regulile europene despre stocurile strategice de 90 de zile

Eugenia Gușilov amintește că statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a menține astfel de stocuri, însă atrage atenția că existența lor pe hârtie nu elimină necesitatea unei evaluări permanente a situației.

„Teoretic, România trebuie să dispună de stocuri strategice suficiente pentru a acoperi 90 de zile în cazul unei perturbări a importurilor. Aceste rezerve există tocmai pentru situații de acest tip și ar trebui să ofere un tampon de siguranță”, a explicat Eugenia Gușilov.

Cât de dependentă este România de țițeiul din Kazahstan

Petrolul adus din Kazahstan este procesat în rafinăriile românești și transformat în carburanți și alte produse petroliere. Datele prezentate de Eugenia Gușilov arată însă cât de mare este dependența României de această sursă de aprovizionare. În lipsa petrolului kazah, alternativele nu pot fi găsite rapid, iar înlocuirea unor volume atât de mari ar presupune costuri suplimentare și un context internațional favorabil.

„România nu importă gaze din Kazahstan, ci doar țiței. Acesta este rafinat la Petromidia și în alte rafinării din țară, de unde rezultă benzina, motorina și combustibilul pentru aviație. Anul trecut, România a procesat aproximativ 11,4 milioane de tone de țiței. Doar 2,5 milioane de tone au provenit din producția internă, iar aproape 8 milioane de tone au fost importate. Dintre acestea, 63% au venit din Kazahstan. Așadar, mai mult de jumătate din importurile de țiței depind de această sursă”, a explicat Eugenia Gușilov.

Ce se întâmplă cu rafinăriile românești dacă blocajul se prelungește

Dacă exporturile din Kazahstan nu vor fi reluate într-un interval rezonabil, impactul se va resimți inevitabil și în activitatea rafinăriilor din România. Totuși, amploarea efectelor depinde de existența și nivelul real al rezervelor strategice, care ar trebui să ofere un răgaz până la identificarea unor soluții alternative.

„Dacă suspendarea exporturilor se prelungește, rafinăriile din România vor fi afectate. Sigur, plecând de la premisa că stocurile strategice există și sunt la nivelul prevăzut. Teoria spune că trebuie să existe rezerve pentru 90 de zile, însă practica trebuie verificată întotdeauna”, a subliniat analista.

Într-un astfel de scenariu, România ar trebui să își diversifice rapid sursele de aprovizionare. Nici această variantă nu este însă lipsită de dificultăți, deoarece una dintre principalele regiuni exportatoare, Orientul Mijlociu, traversează la rândul ei o perioadă de instabilitate.

„Dacă va fi nevoie, România va trebui să găsească surse alternative de aprovizionare. Problema este că Orientul Mijlociu nu mai reprezintă astăzi o alternativă stabilă, din cauza tensiunilor din zona Strâmtorii Hormuz. Într-o situație de urgență se poate recurge și la importul direct de produse rafinate, precum motorina, din țări precum Turcia sau India”, a explicat Eugenia Gușilov.

Motorina ar putea trece din nou de 10 lei/litru

Chiar și în aceste condiții, avertizează Eugenia Gușilov, cea mai mare problemă o reprezintă aprovizionarea cu motorină, al cărei preț la pompă ar putea depăși din nou 10 lei/litru, în condițiile în care prețul pentru un baril de petrol a atins joi 100 de dolari.

„Astăzi nu mai vorbim despre o singură criză, ci despre o policriză pe piața petrolului. Există probleme atât pe piața țițeiului, cât și pe piața produselor rafinate”, a subliniat analista.

Potrivit specialistei, volume de țiței continuă să existe pe piața internațională. Problema apare după rafinare, acolo unde oferta de motorină nu mai reușește să țină pasul cu cererea.

„Paradoxal, problema cea mai mare nu este lipsa țițeiului. Volume există pe piața internațională. Deficitul se manifestă pe piața motorinei din Europa. Rusia și-a redus exporturile de produse rafinate după ce atacurile ucrainene cu drone au afectat mai multe rafinării. Au fost lovite exact instalațiile care produc benzină, motorină și combustibil pentru aviație. Din acest motiv, Moscova a limitat exporturile pentru a-și acoperi propriul consum intern”, a explicat Eugenia Gușilov.

De ce carburanții sunt mai ieftini în Bulgaria

Întrebată de ce carburanții sunt semnificativ mai ieftini în Bulgaria decât în România, Eugenia Gușilov explică faptul că principala cauză este diferența de accizare dintre cele două state. 

„Bulgaria are carburanți mai ieftini în principal pentru că nu și-a majorat accizele la fel ca România. Până în 2023, cele două state practicau accize apropiate de nivelul minim european. Din 2024 însă, România le-a crescut treptat, iar astăzi acciza este aproape dublă față de cea din Bulgaria. Această diferență de acciză explică aproape integral diferența de aproximativ un leu pe litru dintre prețurile din Bulgaria și cele din România”, a explicat experta în energie.

La aceasta se adaugă, spune specialista, modul în care companiile petroliere din România transferă către consumatori scăderile cotațiilor internaționale ale petrolului, proces care are loc mai lent decât în alte piețe europene.

„Există însă și o altă problemă. Când cotațiile internaționale scad, ieftinirile se transmit mult mai lent în România decât în alte state. Datele Eurostat arată că, într-o perioadă în care prețurile internaționale au scăzut, carburanții s-au ieftinit în România cu aproximativ 4%, în timp ce în țări precum Bulgaria, Polonia sau Cehia reducerea a fost de aproape 10%”, a subliniat Eugenia Gușilov.