Iranul transmite că este pregătit să escaladeze confruntarea cu SUA pe fondul presiunilor tot mai mari | adevarul.ro

Iranul transmite că este pregătit să escaladeze confruntarea cu SUA pe fondul presiunilor tot mai mari

Război în Orientul Mijlociu
Publicat:
0
1 live

Liderii iranieni adoptă un ton tot mai dur în fața presiunilor economice americane și a temerilor că Teheranul pierde controlul asupra traficului maritim din Strâmtoarea Oormuz. Analiștii avertizează că noile confruntări ar putea duce la reizbucnirea unui război de amploare.

Războiul dintre SUA și Iran escaladeaza
Războiul dintre SUA și Iran escaladeaza Foto: X@IranObserver0

Iranul transmite că este pregătit să intensifice confruntarea cu Statele Unite, după ce liderii săi au lansat în ultimele zile avertismente tot mai dure și au încercat, pentru prima dată, să lovească nave militare americane.

Schimbarea de ton vine într-un moment în care Teheranul se confruntă cu o presiune economică tot mai puternică și este îngrijorat că își pierde capacitatea de a controla traficul prin Strâmtoarea Ormuz, scrie The New York Times.

Blocada navală americană îngreunează drastic exporturile de petrol ale Iranului, principala sursă de venituri a țării. În aceste condiții, escaladarea confruntării pare să fie una dintre puținele pârghii pe care Teheranul le mai are la dispoziție pentru a exercita presiuni asupra Washingtonului, spun analiștii.

Ei avertizează însă că intensificarea atacurilor ar putea declanșa din nou un război deschis între cele două țări.

Atacuri asupra navelor și bazelor americane

Armata americană a anunțat marți că a distrus cinci petroliere iraniene, într-o acțiune prezentată drept represalii pentru tentativele de atac asupra unei nave a Marinei SUA.

Iranul a afirmat, la rândul său, că a lansat atacuri asupra unei baze utilizate de forțele americane în Iordania.

Schimburile de lovituri au avut loc la trei zile după prima tentativă cunoscută a Iranului de a lovi o navă militară americană.

Duminică, Mohammad Bagher Ghalibaf, principalul negociator iranian și președintele Parlamentului, le-a spus deputaților că perioada în care Iranul oferea „răspunsuri proporționale” la atacurile americane s-a încheiat.

La rândul său, șeful securității iraniene, Mohsen Rezaei, a anunțat intenția de a institui o „zonă restricționată” pentru navigație în Golful Persic, măsură care ar merge dincolo de încercările Teheranului de a controla Strâmtoarea Ormuz.

Presiunea economică se intensifică

Iranul a reușit în mare măsură să reziste campaniei militare de amploare lansate de Statele Unite și Israel în februarie.

Războiul de uzură din ultimele luni a creat însă o amenințare economică tot mai serioasă, care determină guvernul de la Teheran să își intensifice atât retorica, cât și atacurile.

Blocada navală americană a împiedicat Iranul să exporte o mare parte din petrolul său, principala sursă de venituri a țării, agravând o criză economică mai veche.

Marți, guvernul a majorat prețurile unor tipuri de combustibil, pe fondul penuriei de carburant. Măsura riscă să amplifice tensiunile într-o țară afectată deja de inflație ridicată, șomaj și deprecierea rapidă a monedei naționale.

În același timp, navele americane care escortează petroliere au permis unor cantități limitate de petrol să traverseze Strâmtoarea Hormuz.

Acest lucru slăbește efectul încercării Iranului de a închide principala rută maritimă pentru exporturile de petrol din regiune.

Numărul navelor care reușesc să treacă rămâne redus, iar operațiunea este costisitoare pentru Statele Unite. Totuși, ea a împiedicat o creștere și mai mare a prețului petrolului și a redus capacitatea Teheranului de a provoca pierderi economice Washingtonului.

„Cum îți recâștigi inițiativa? Escaladezi”, spune Farzan Sabet, analist specializat în Iran la Geneva Graduate Institute.

Potrivit acestuia, Iranul va încerca probabil să intensifice confruntarea militară, dar va evita, pe cât posibil, revenirea la un război total.

„Este extrem de costisitor, dar, în același timp, ei speră să crească prețurile globale ale petrolului sau să închidă complet din nou Strâmtoarea Ormuz”, afirmă Sabet, citat de NYT.

Iranul încearcă să își impună propriile „linii roșii”

Președintele Donald Trump a declarat că nu este interesat de negocieri și preferă să continue strategia de uzură, menită să sufoce economic Iranul.

Liderii iranieni consideră însă că momentul actual ar putea fi unul favorabil pentru creșterea presiunii asupra Statelor Unite, înaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie.

Un război nepopular ar putea afecta poziția lui Trump și a Partidului Republican.

„Toate semnele indică un moment decisiv”, spune Mohammad Ali Shabani, analist specializat în Iran și editor al publicației regionale Amwaj.media.

„Nu sunt sigur că iranienii vor aștepta până după alegeri pentru a fi atacați dacă diplomația eșuează”, adaugă el.

Hamidreza Azizi, analist principal pentru Iran la International Crisis Group, consideră că decizia Teheranului de a ataca două nave militare americane cu rachete balistice reprezintă o escaladare importantă.

Anterior, forțele iraniene nu făcuseră încercări serioase de a lovi nave americane și păreau să evite acțiunile care ar fi putut provoca un număr mare de victime în rândul militarilor americani.

„Aceste calcule s-au schimbat în mod evident”, spune Azizi.

Decizia Statelor Unite de a riposta prin atacarea a trei petroliere iraniene, dintre care unul a fost scufundat, arată cât de serios a privit Washingtonul atacul iranian.

„Ambele părți încearcă să își stabilească propriile linii roșii și să împingă cât mai departe posibil limitele celeilalte”, explică Azizi.

Capacitățile militare iraniene s-au schimbat

Atacurile recente au evidențiat și evoluția capacităților militare ale Iranului.

Înainte de începerea războiului, Statele Unite nu considerau că Iranul ar putea lovi cu precizie bazele militare americane din regiune, spune Azizi.

În ultimele luni însă, Teheranul a demonstrat că poate face acest lucru. Printre exemple se numără atacul asupra unei baze americane din Iordania, în iulie, în urma căruia au murit doi militari americani.

Escaladare în Orientul Mijlociu: SUA au lovit cinci petroliere iraniene. Iranul a atacat Iordania

Azizi consideră că Iranul ar putea dobândi o capacitate similară și în ceea ce privește flotele navale americane.

Teheranul a făcut publice, de asemenea, eforturile sale de a captura și studia armele adversarilor.

Marți, agenția de stat IRNA a anunțat că forțele navale ale Gardienilor Revoluției au capturat o dronă submarină americană de tip Dive-LD.

Iranul a reușit în trecut să analizeze și să reproducă tehnologia unor arme primite de la aliați sau capturate de la adversari.

Comandamentul Central al SUA a afirmat însă că drona era un model mai vechi, care funcționase defectuos și „nu a colectat date sensibile și nu avea echipamente sonar sau radar clasificate”.

O nouă amenințare pentru navele din Golf

Anunțul lui Rezaei privind instituirea unei noi „zone interzise” în Golful Persic reprezintă o altă încercare de intensificare a presiunii.

Șeful securității iraniene nu a oferit multe detalii despre plan.

Mohamed Ghaderi, expert în politică externă cu sediul la Teheran, spune însă că obiectivul este creșterea costurilor pentru navele care traversează Strâmtoarea Hormuz sub escortă americană și transmiterea mesajului că acestea nu sunt neapărat în siguranță nici după ce intră sub protecția Marinei SUA.

„Respectarea noilor reguli iraniene poate deveni o condiție pentru o traversare sigură și fără consecințe”, afirmă Ghaderi.

Măsurile vin într-un moment de noi tensiuni în regiune.

Aliații houthi ai Iranului din Yemen au lansat marți atacuri care au rănit zeci de persoane în sudul Arabiei Saudite. Riadul a promis că va riposta.

Nu este clar dacă atacurile au fost coordonate direct cu Teheranul. O reluare a conflictului din Yemen ar putea însă servi obiectivului Iranului de a exercita o presiune suplimentară asupra prețurilor globale la energie.

Criza economică devine o problemă de securitate internă

Pentru liderii iranieni, ceea ce ei numesc „războiul economic” american a devenit și o problemă de securitate internă.

Creșterea sentimentului de disperare economică în rândul populației ar putea declanșa un nou val de proteste antiguvernamentale.

În decembrie anul trecut, o criză valutară a provocat manifestații la nivel național, reprimate violent de forțele de securitate.

Oficialii iranieni se tem că Israelul ar putea exploata nemulțumirile interne pentru a sprijini disidenți sau grupări insurgente, afirmă Hadi Borhani, profesor de studii israeliene și de Orientul Mijlociu la Universitatea din Teheran.

Prețul petrolului Brent depășește 100 de dolari pe baril, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu

El indică declarațiile recente ale ministrului israelian al Apărării, Israel Katz, și ale premierului Benjamin Netanyahu.

Netanyahu a afirmat în această săptămână că „mai sunt lucruri de finalizat” și că unul dintre obiectivele principale este înlăturarea regimului iranian, al cărui sfârșit, în opinia sa, „se apropie”.

Guvernul iranian nu vrea să aștepte ca Israelul să acționeze.

„Ei cred că Iranul trebuie să schimbe situația, posibil printr-o acțiune mai agresivă sau mai distrugătoare, care să crească tensiunile regionale”, spune Borhani.

Presiunea asupra petrolului poate forța negocieri

Unii lideri iranieni consideră, de asemenea, că acesta este un moment potrivit pentru a acționa deoarece Trump ar putea reveni la război după alegerile de la jumătatea mandatului.

Potrivit mai multor analiști, președintele american fie s-ar putea simți îndreptățit să își continue politica în urma unei victorii electorale neașteptate, fie ar putea considera că nu mai are nimic de pierdut dacă își intensifică strategia.

Farzan Sabet are însă o altă perspectivă.

El consideră că deteriorarea condițiilor economice globale ar putea determina în cele din urmă administrația Trump să reducă tensiunile.

Chiar dacă escortele navale americane permit unor petroliere să traverseze Strâmtoarea Hormuz, rezervele globale de țiței nu sunt refăcute suficient de rapid, iar gazele naturale și alte produse petroliere esențiale nu circulă normal.

Aceste penurii ar putea începe să provoace costuri tot mai mari economiei mondiale.

„Atunci văd posibilitatea ca ei să se îndrepte, pas cu pas, către un anumit tip de acord limitat sau de facto”, spune Sabet.

El descrie eventualul compromis drept un acord mai degrabă redus decât extins: „Nu vă gândiți la un memorandum de înțelegere plus — gândiți-vă la un memorandum minus.”

Pentru moment, însă, Iranul și Statele Unite par să își testeze reciproc limitele, iar Strâmtoarea Ormuz rămâne una dintre principalele pârghii prin care Teheranul poate influența atât conflictul, cât și economia globală, conchide NYT.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite