Vladimir Putin majorează impozitele pentru cei bogați pentru a-și finanța războiul

Guvernul de la Moscova vrea să acopere cheltuielile militare uriașe cu bani de la cei mai înstăriți cetățeni și de la companiile din sectorul materiilor prime, în timp ce încasările din petrol și gaze scad.

Președintele rus Vladimir Putin/FOTO:Profimedia

Rusia va majora anul viitor impozitele pentru cetățenii cei mai bogați și pentru companiile din sectorul resurselor, pentru a-și putea finanța în continuare războiul din Ucraina. Ministerul rus de Finanțe a anunțat măsura la patru zile după alegerile pentru Duma de Stat, potrivit publicației franceze Les Echos.

Cota de impozitare pentru veniturile din dividende, depozite bancare și vânzări de imobile va crește de la 15% la 22%. Încasările Kremlinului din petrol și gaze se reduc, în parte din cauza loviturilor ucrainene.

Proiectul de buget pentru 2027, prezentat de guvern săptămâna trecută, prevede un deficit de doar 2% din PIB. Ministerul Finanțelor mizează pe noile taxe pentru a atinge această țintă.

Baza principală de calcul a impozitului pe venit va include acum și câștigurile din dividende și alte participații, dobânzile la depozite, tranzacțiile cu valori mobiliare și active digitale, vânzarea de imobile și de părți sociale, precum și contractele de asigurare și de donație.

Potrivit estimărilor ministerului, schimbările vor afecta cel mult 6% din populația cu venituri impozabile, adică aproximativ 4 milioane de oameni. Kremlinul pare să evite astfel clasa de mijloc.

Companiile miniere și metalurgice vor plăti un impozit de 30% pe supraprofitul obținut din recenta creștere a prețurilor mondiale la materii prime. Dividendele încasate de acționarii străini ai companiilor rusești vor fi impozitate cu 35%, iar fondurile de investiții cu 15%.

Cheltuielile militare cresc

În același timp, cheltuielile militare sunt în creștere. Potrivit Reuters, bugetul pe 2027 alocă 17,1 trilioane de ruble pentru „apărare națională”, cu 27% mai mult decât se planificase anul trecut. În total, Rusia intenționează să cheltuiască 50 de trilioane de ruble pe apărare în următorii trei ani.

Banii din vistierie se împuținează. Rusia nu mai are acces la dolar și la euro, deci nu se poate împrumuta de pe piețele occidentale. În primele opt luni ale anului, veniturile din petrol și gaze au scăzut cu 17% față de aceeași perioadă din 2025, arată o analiză a Băncii Finlandei. Atacurile ucrainene au redus volumul exporturilor de petrol, iar guvernul a încasat mai puțin decât ar fi putut din prețurile ridicate.

Agenția Internațională a Energiei estimează că exporturile rusești de petrol au ajuns în august la cel mai scăzut nivel din 2018. Din acest motiv, deficitul bugetar ar putea atinge 3% din PIB încă din acest an. Menținerea lui la 2% în 2027 va fi foarte dificilă, mai ales că, așa cum notează economiștii finlandezi, în ultimii ani cheltuielile și deficitele reale au depășit sistematic prognozele inițiale.

„Climatul de afaceri se înrăutățește”

Și activitatea economică are de suferit. „Climatul de afaceri se înrăutățește cu adevărat, și nu doar din cauza sancțiunilor”, a declarat Andrei Kostin, președintele VTB, a doua bancă din Rusia, la Forumul Bancar Internațional de săptămâna trecută.

Potrivit lui, oamenii de afaceri nu îndrăznesc să investească pentru că se tem că statul le poate confisca oricând activele. „Oamenii își spun: oricum ni le vor lua”, a spus Kostin. Din 2022, de la începutul invaziei la scară largă, Kremlinul a confiscat în masă active ale companiilor locale și a preluat controlul asupra afacerilor internaționale rămase în Rusia.

Aleksandra Prokopenko, expertă la think tank-ul american Carnegie, consideră că epuizarea rezervelor financiare și îngustarea bazei fiscale fac imposibilă îmbinarea cheltuielilor militare mari cu stabilitatea prețurilor și creșterea economică. „Asistăm la sfârșitul perioadei în care deciziile dificile puteau fi amânate”, scrie ea într-o notă analitică.

Redistribuirea proprietăților continuă

Luni, 28 septembrie, președintele Vladimir Putin a transferat în administrare temporară activele rusești ale rețelei germane Metro. Acestea vor fi conduse de compania „UK Torg Rus”, înregistrată la Moscova cu doar trei săptămâni înainte de decret. Pe 17 septembrie, filialele Auchan și Nestlé, precum și ce mai rămăsese din participațiile fostei rețele Leroy Merlin, au trecut sub același regim de administrare.

Nu sunt vizați doar străinii: Kremlinul a accelerat confiscarea activelor chiar și în cazul oamenilor de afaceri loiali.

Între timp, gaura din buget se adâncește. În primele șapte luni, deficitul bugetului federal a ajuns la 6,5 trilioane de ruble, adică 2,8% din PIB.

Putin a semnat un decret prin care mărește efectivele armatei ruse

Putin are nevoie de mai mulți bani pentru că a ordonat majorarea numărului de militari. Preșeșintele Zelenski a avertizat că Moscova a început deja o mobilizare suplimentară și își extinde recrutările, inclusiv din Coreea de Nord.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat luni, 28 septembrie, un decret prin care efectivele forțelor armate ale Rusiei cresc la 2,4 milioane de persoane, dintre care 1,5 milioane de militari activi.

Decretul nr. 700, publicat pe portalul oficial de informare juridică, este al patrulea de acest fel semnat în acest an, potrivit agenției de stat TASS. Documentul cere și guvernului să aloce din bugetul federal fondurile necesare Ministerului Apărării pentru această majorare.

Noul plafon este cu 15.500 de persoane mai mare decât cel stabilit prin decretul intrat în vigoare la 1 august, când efectivele erau de 2.426.130 de persoane, dintre care 1.535.000 de militari. În martie, un decret prezidențial stabilise un total de 2.391.770, iar în iunie plafonul a fost ridicat la 2.399.130. Din martie, efectivele autorizate ale armatei ruse au crescut astfel cu 49.860 de persoane, potrivit TASS.

Zelenski: mobilizarea a început deja

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat, tot luni, că Rusia a început deja o mobilizare suplimentară. Invocând date noi ale serviciilor ucrainene de informații militare (GUR), el a spus că în Rusia se află peste 8.000 de militari nord-coreeni, iar alți 10.000 sunt pregătiți pentru desfășurare. Potrivit lui, Moscova plănuiește să aducă în total până la 50.000 de soldați nord-coreeni.

„Au crescut numărul celor recrutați prin diverse metode. Plănuiesc să-l mărească și să atragă străini”, a spus Zelenski.

Unul din zece prizonieri de război ruși aflați în Ucraina este cetățean străin. Proiectul ucrainean „Vreau să trăiesc”, care ajută soldații ruși să se predea, a înregistrat cel puțin 55 de cetățeni străini, în mare parte din țări din lumea a treia.

De câteva luni, oficialii ucraineni avertizează că Moscova ar putea declanșa o mobilizare în toamna lui 2026, după alegerile parlamentare pentru Duma de Stat, primele organizate de la începutul războiului. În iulie, serviciile ucrainene de informații militare și externe estimau că Statul Major rus elaborase un plan de mobilizare a încă 600.000 de oameni: 300.000 în 2026 și alți 300.000 în 2027.

Printre semnele unei posibile mobilizări au fost citate mai multe măsuri pregătitoare, între care controale mai stricte ale evidenței militare și sancțiuni suplimentare pentru ignorarea citațiilor electronice. Kremlinul neagă constant că ar pregăti o nouă mobilizare.

Între timp, cooperarea militară dintre Moscova și Phenian pare să se aprofundeze. Coreea de Nord a devenit unul dintre cei mai importanți parteneri ai Rusiei în război, furnizând trupe, armament și forță de muncă în schimbul unui sprijin financiar și tehnologic.