conflict în orientul mijlociu - ultimele știri

Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a denunţat sâmbătă acordul‑cadru semnat cu o zi înainte între Liban și Israel, sub medierea Statelor Unite, calificându‑l drept „o greşeală gravă” și declarându‑l „nul şi neavenit”.

Noi imagini din satelit analizate de publicația Wall Street Journal arată pentru prima dată amploarea pagubelor provocate de atacurile iraniene asupra bazei Navale Support Activity (NSA) Bahrain, centrul operațiunilor navale ale SUA în Orientul Mijlociu.

Economistul‑șef al Fondului Monetar Internațional (FMI), Pierre‑Olivier Gourinchas, care părăsește instituția pentru a reveni la Universitatea California, Berkeley, avertizează că perspectivele economiei mondiale rămân marcate de incertitudine, tensiuni geopolitice și riscuri semnificative.

Președintele Nicușor Dan participă sâmbătă la Jurata, în Polonia, la o reuniune de nivel înalt găzduită de președintele Republicii Polone, Karol Nawrocki.

Ministerul Afacerilor Externe a respins ferm joi, 25 iunie, acuzațiilor făcute de Teheran privind așa‑zisa implicare a României în conflictul dintre Statele Unite și Iran.

Cota de încredere în Statele Unite a scăzut abrupt la nivel mondial, potrivit unui amplu sondaj realizat de Pew Research Center. În 26 dintre cele 36 de ţări analizate, sub o treime dintre persoanele intervievate afirmă că au încredere în preşedintele american Donald Trump.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au reizbucnit marți după ce președintele american Donald Trump a declarat că Teheranul ar fi acceptat inspecții nucleare „la infinit”, afirmație respinsă categoric de autoritățile iraniene.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis joi că Israelul trebuie să își mențină „relația vitală” cu Statele Unite în contextul noului acord încheiat între Washington și Teheran.

JD Vance, vicepreședintele Statelor Unite, a anunțat joi, în cadrul unui briefing la Casa Albă, că perioada de 60 de zile stabilită în memorandumului de înțelegere semnat între administrația președintelui Donald Trump și liderii iranieni a început oficial.

Documentul semnat între SUA și Iran NU este un protocol de acord (sau memorandum privind o înțelegere, sau MOU) și nu un tratat de pace definitiv.

Trei petroliere iraniene au traversat perimetrul blocadei impuse de SUA asupra porturilor iraniene cu doar două zile înainte de semnarea unui acord între Teheran și Washington, după aproximativ două luni de restricții.

Blocarea în războaie fără un final clar și presiunea care face problematică admiterea unor greșeli definesc tot mai mult acțiunile lui Donald Trump și Vladimir Putin, care se confruntă cu dificultăți în gestionarea propriilor strategii.

Donald Trump a anunțat că „a anulat” loviturile și bombardamentele programate joi seară împotriva Iranului, după ce negocierile purtate în ultimele zile au ajuns la un punct pe care îl consideră acceptabil pentru toate părțile implicate.

22 de state, inclusiv Statele Unite, Australia și mai multe țări europene, au cerut Iranului să pună capăt acțiunilor considerate ostile desfășurate pe teritoriile lor, potrivit unui comunicat comun publicat joi.

Statele Unite consideră că noul lider suprem al Iranului, ayatolahul Mojtaba Khamenei, e activ în structurile de putere de la Teheran, în ciuda faptului că nu a apărut în public de la preluarea funcției.

Reem Alabali Radovan și Åsmund Aukrust, miniștrii Dezvoltării din Germania și Norvegia, au fost nevoiți să își întrerupă luni, 1 iunie, deplasarea către Beirut, în contextul deteriorării rapide a situației de securitate din Liban.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat luni că a discutat telefonic cu președintele american Donald Trump, căruia i-a recunoscut „eforturile hotărâte” de a ajunge „rapid” la un acord cu Iranul pentru a pune capăt conflictului din regiune.

Președintele american Donald Trump a încercat luni să calmeze temerile privind escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran, transmițând un mesaj optimist populației, în contextul în care cele două state au continuat schimbul de atacuri militare.

Poate fi asta o lecție de învățat și pentru diplomația noastră? Să ne uităm la ce se petrece acum în Bulgaria căci decizia de la Sofia are o valoare deloc simbolică pe plan diplomatic, militar și strategic.

...și, din acest moment, fapt aproape de neînchipuit și deschizând posibile încă necunoscute urmări diplomatice și juridice.

Guvernul condus de Giorgia Meloni pare să își fi ajustat tonul în relațiile cu Statele Unite și Israel, pe fondul unor episoade recente care au tensionat raporturile cu doi dintre cei mai importanți aliați ai Italiei.

Se numește Yildirimhan „Fulgerul”, are o rază de acțiune de 6000 Km, zboară cu o viteză de Mach 25 și poate transporta o încărcătură de 3000 kg, permițând Turciei o „proiecție de forță” pe zone vaste, modificând astfel echilibrul de putere până departe în Europa și Asia.

În negocierile menite să pună capăt războiului, Iranul pare să fi câștigat poziția de forță, în timp ce administrația Trump se confruntă cu presiuni economice și politice tot mai mari.

Sub umbrela fragilă a armistițiului, Statele Unite și Iranul negociază pacea la Doha în timp ce continuă să se atace reciproc în jurul Strâmtorii Hormuz, transformând diplomația într-un război purtat simultan la masa tratativelor și pe câmpul de luptă.

Bursele europene au închis luni la cele mai ridicate niveluri din ultimele aproape trei luni, impulsionate de optimismul legat de negocierile dintre Statele Unite și Iran.

Președintele Donald Trump a anunțat că uraniul îmbogățit al Iranului va fi distrus fie în Statele Unite, fie direct pe teritoriul iranian, fie într-o „altă locație acceptabilă”, în cadrul unui proces supravegheat internațional.

Benjamin Netanyahu anunță intensificarea operațiunilor militare împotriva Hezbollah, în timp ce armata israeliană confirmă o nouă serie de atacuri pe teritoriul Libanului, inclusiv în estul țării, în Valea Bekaa.

Marco Rubio susține că un acord cu Iranul rămâne realizabil în câteva zile, în pofida tensiunilor reaprinse de recentele lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene.

Statele Unite au lovit luni mai multe platforme de lansare a rachetelor şi ambarcaţiuni iraniene în apropierea Strâmtorii Ormuz, în ceea ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) descrie drept „atacuri de autoapărare”, desfăşurate în timpul armistiţiului aflat în vigoare între Washington şi Teheran.

Donald Trump le-a cerut negociatorilor americani să nu se grăbească în discuțiile cu Iranul, deși anterior sugerase că aproape s-a ajuns la un compromis, ceea menține incertitudinea privind un posibil acord.

Secretarul de stat american Marco Rubio afirmă că SUA analizează un „plan B” militar pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, în cazul în care negocierile cu Iranul eșuează.

Conflictul dintre Trump și Netanyahu dezvăluie ruptura strategică dintre logica negocierii și logica războiului total în confruntarea cu Iranul

Donald Trump a lansat o nouă ameniţare, avertizând că riscă „să nu mai rămână nimic” din Iran dacă nu ajunge rapid la un acord cu Statele Unite.

Iranul acuză Statele Unite că au respins principalele solicitări formulate de Teheran și că nu au făcut „nicio concesie concretă” în negocierile privind programul nuclear. În paralel, oficialii iranieni avertizează că un nou atac american ar declanșa reacții „fără precedent”.

Mohammad Baqer Saad Dawood al-Saadi, comandantul grupării pro-iraniene din Irak Kataib Hezbollah, a orchestrat cel puțin 20 de atacuri asupra unor obiective ale comunității evreiești din Europa și SUA, începând din februarie, în contextul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu.

Iranul a amenințat direct primele două puteri militare ale Europei, Franța și Marea Britaniei, ceea ce ar putea implica și NATO. Generalul (r) Alexandru Grumaz explică, într-o analiză pentru „Adevărul”, în ce măsură există riscul unui război și cât de expusă ar fi și România.

O navă ancorată în largul Emiratelor Arabe Unite a fost capturată și dusă spre Iran, iar o altă navă cargo s-a scufundat în apropiere de Oman, după ce a fost atacată, au anunțat joi autoritățile, într-o nouă escaladare a tensiunilor în jurul acestei rute maritime, relatează AP.

Un armistițiu fragil a devenit paravanul unei reconfigurări geopolitice majore, în care Iranul transformă Strâmtoarea Hormuz într-o armă strategică globală, iar competiția dintre SUA, China și Europa redefinește echilibrul de putere al lumii post-americane.

Un petrolier aparținând companiei ADNOC Logistics & Services, divizie a grupului petrolier de stat din Emiratele Arabe Unite, a suferit o scurgere de combustibil în largul coastelor Omanului după ce a fost lovit de drone iraniene, potrivit unui anunț făcut miercuri de companie, relatează Reuters.

Marea Britanie va participa cu forțe aeriene, navale și tehnologii autonome la misiunea internațională de securizare a Strâmtorii Ormuz, a anunțat marți guvernul de la Londra.

Arabia Saudită a lansat mai multe atacuri asupra Iranului, drept represalii la loviturile iraniene asupra regatului în timpul războiului din Orientul Mijlociu, au declarat doi oficiali occidentali familiarizați cu situația, precum și doi oficiali iranieni, pentru Reuters.

Un oficial iranian a avertizat că Teheranul ar putea îmbogăți uraniul la nivel militar dacă este atacat din nou, în timp ce Israelul insistă că programul nuclear iranian trebuie oprit complet.

Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice, punctează viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu.

Președintele american Donald Trump a declarat luni că negocierile pentru menținerea armistițiului dintre Statele Unite și Iran sunt aproape de colaps, după ce Washingtonul a respins cea mai recentă propunere venită de la Teheran.

Prețul petrolului a crescut din nou după ce președintele Donald Trump a declarat că răspunsul Iranului la propunerile SUA pentru încheierea războiului este „total inacceptabil”.

A 70-a ediție a concursului care începe azi la Viena este pusă sub semnul unui boicot anti-Israel care a generat nu numai discuții aprins în mediile artistice și politice, dar a generat și o certă neliniște motivată de amenințări credibile de securitate.

Aproximativ 20.000 de navigatori sunt blocați în Strâmtoarea Ormuz, într-o zonă transformată de două luni într-un teatru de tensiuni militare.

Pe măsură ce negocierile dintre Statele Unite și Iran intră într-o etapă decisivă, o facțiune mică, dar influentă din interiorul taberei dure de la Teheran și-a intensificat eforturile de a bloca un posibil acord cu Washingtonul.

Tensiunile din Orientul Mijlociu au crescut din nou după ce Comandamentul Central al SUA (Centcom) a anunțat că a lovit două petroliere sub pavilion iranian, despre care afirmă că încercau să pătrundă într-un port iranian din Golful Oman.

Preşedintele american Donald Trump a declarat joi că armistiţiul cu Iran rămâne în vigoare, în pofida schimburilor de focuri din zona Strâmtorii Ormuz, unde nave militare americane au fost vizate de atacuri cu rachete, drone şi ambarcaţiuni mici, relatează AFP și The Guardian.

Forțele americane au lansat joi atacuri asupra unor facilități militare iraniene despre care Washingtonul afirmă că au fost implicate în atacuri cu rachete, drone și ambarcațiuni rapide împotriva navelor de război americane din Strâmtoarea Ormuz.

Televiziunea de stat iraniană IRIB a anunţat joi seară că Iranul a deschis focul „ca represalii”, după ce un petrolier iranian a fost atacat de armata americană. Informaţia a fost transmisă la scurt timp după ce au fost raportate explozii pe insula Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz.

Situația este extrem de volatilă: suntem în mijlocul unui război activ SUA–Iran, cu negocieri de pace fragile mediate de Pakistan, în care ambele părți oscilează între optimism diplomatic și amenințări cu reluarea bombardamentelor.

Lovituri aeriene atribuite Iranului au avariat sau distrus cel puțin 228 de structuri și echipamente la bazele militare ale Statelor Unite din Orientul Mijlociu de la începutul războiului, potrivit unei analize realizate de The Washington Post pe baza imaginilor din satelit.

Președintele american Donald Trump a lansat miercuri un nou ultimatum la adresa Iranului, afirmând că Teheranul trebuie să accepte propunerea de încetare a războiului sau va fi lovit de o nouă serie de bombardamente „la un nivel și o intensitate mult mai mare decât înainte”, potrivit The Guardian.

Oficiali iranieni au exprimat scepticism față de relatări din presa americană potrivit cărora Statele Unite și Iranul s-ar apropia de un acord pentru încheierea războiului, aceștia catalogând propunerea de pace a Washingtonului drept nerealistă.

Casa Albă consideră că se apropie de un acord cu Iranul privind un memorandum de înțelegere, de o singură pagină, menit să pună capăt războiului și să stabilească un cadru pentru negocieri nucleare mai detaliate, au declarat doi oficiali americani și alte două surse.

Locuitorii insulei Ormuz, una dintre zonele turistice și pescărești din sudul Iranului, se confruntă cu o criză economică severă, după blocarea rutelor comerciale și a activităților care susțineau comunitatea de aproximativ 10.000 de persoane.

Perspectivele economice ale Europei s-au deteriorat semnificativ, pe fondul perturbărilor energetice cauzate de război, care sunt așteptate să ducă la înăsprirea condițiilor financiare, potrivit celui mai recent raport al Fondului Monetar Internațional.

Prețurile petrolului au scăzut marți, după ce secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat că armistițiul dintre Statele Unite și Iran rămâne în vigoare, reducând temerile că regiunea ar putea reveni la un război de amploare după atacurile asupra Emiratelor Arabe Unite