profesori - ultimele știri

Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, susține că profesorii care prestează mai mult de 40 de ore de muncă pe săptămână trebuie recompensați financiar suplimentar — indiferent dacă activitatea se desfășoară la școală sau de acasă.

Cadrele didactice din județul Brăila au început să primească sumele restante rezultate din procesele câștigate împotriva statului în perioada 2017–2021.

Adicția pentru telefoane mobile a elevilor și educația precară primită acasă sunt adesea reclamate de profesori. Unii se plâng de haosul din școli, adăugând că le este tot mai dificil să își desfășoare activitatea normal.

O școală din nordul extrem al României oferă o lecție de umanitate și empatie în societate. De aproape două decenii, Școala „Sfânta Maria” din municipiul Botoșani, o unitate de învățământ de masă, integrează cu succes numeroși copii cu cerințe educaționale speciale.

Elevii internați nu mai pierd orele de școală. Începând cu 2026, dascălii pot aplica pentru „Școala din spital”, program prin care școala vine la ei, acolo unde au cea mai mare nevoie.

Premiile acordate la final de an școlar, în funcție de medie, sunt parte integrată a sistemului românesc de învățământ. Dar în utlimii ani au început să apară întrebări despre utilitatea acestora. Ajută în vreun clasificarea?

Învățământul profesional/tehnologic se reorganizează în țară, începând din anul școlar 2026 – 2027. Clasele de profesională dispar, în schimb elevii care vor se integreze în câmpul muncii o pot face în continuare după trei ani, când dobândesc nivelul 3 de calificare.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a explicat că președinții și vicepreședinții ANRE, ASF și parlamentarii sunt exceptați de la interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru că aceste funcții „sunt alese de cetățeni”.

O problemă de matematică pentru clasa a IV-a a stârnit confuzie în rândul adulților din cauza enunțului ambiguu și greu de înțeles.

Momente de panică, marți, la Liceul Teoretic „Theodor Pallady” din Sectorul 3 al Capitalei, după ce profesorii au simțit un miros puternic de gaz în incinta unității de învățământ. Toate persoanele din clădire au fost evacuate. Distrigaz Sud Reţele nu a depistat scurgeri de gaze.

Pe măsură ce prețurile cresc de la o zi la alta, pretențiile meseriașilor și a menajerelor cresc și ele, iar sumele cerute ajung tot mai mari. Asta în timp ce, salariile rămân în mare parte înghețate, mai ales în sectorul privat.

Guvernul nu este de acord cu creșterea salariului minim pe economie din 2026, măsură solicitată imperios de sindicate, iar coaliția pare dispusă să-și asume riscuri politice și sociale semnificative odată cu această decizie.

Ne e tot mai greu să respectăm o profesie care refuză să se privească în oglindă, dar încă îi admirăm pe cei care o țin vie cu demnitate.

Sute de cadre ale federațiilor „Spiru Haret” și FSLI au protestat miercuri la sediul Ministerului Educației. Profesorii cer abrogarea Legii nr. 141/2025 și acuză lipsa de dialog și tăierile salariale. „Domnule ministru, când plecați?”, au afișat sindicaliștii.

Când scoți bucuria din învățare, nu produci excelență. Produci conformism. Și o lume care nu mai știe să zâmbească.

Sindicatele din educație anunță un nou protest la Ministerul Educației. Federațiile „Spiru Haret” și FSLI pichetează instituția miercuri, între orele 13.00 și 14.30, în semn de nemulțumire față de măsurile luate în sistemul de învățământ.

În 2025, Ministerul Educației a introdus modificări semnificative în organizarea orelor remediale, pentru a răspunde nevoilor variate ale elevilor și pentru a preveni abandonul școlar.

Dragoș Dolănescu, fiul regretatului interpret de muzică populară Ion Dolănescu, a dezvăluit ce salariu au, în Costa Rica, profesorii universitari și politicienii.

România se confruntă cu un deficit tot mai mare de profesori și cu o îmbătrânire vizibilă a personalului didactic, arată cel mai recent raport OCDE.

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat că noul an școlar a început în condiții bune, majoritatea unităților de învățământ funcționând normal. Doar 1,8% dintre școli au semnalat forme de boicot din partea profesorilor.

Profesorii din România se bucură de salarii relativ mari în comparație cu colegii lor din alte țări membre și partenere OECD. Cu toate astea, tensiunile din sistem sunt în creștere, iar sindicatele avertizează asupra unei posibile greve generale.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat ediția 2025 a raportului „Educația pe scurt”, care include date detaliate despre România.

Protestul a mii de profesori care au boicotat, astăzi, începutul anului școlar și au manifestat în centrul Bucureștiului împotriva măsurilor de austeritate nu este văzut cu ochi buni de părinți. Ce le reproșează aceștia din urmă cadrelor didactice în cadrul unei dezbateri online.

Noul an școlar a început într-un climat tensionat: profesorii anunță proteste de amploare, părinții sunt nemulțumiți, iar copiii au întâmpinat prima zi cu tristețe.

Educația românească intră în toamna lui 2025 cu școli comasate, profesori în stradă și sate întregi lăsate fără acces real la învățământ, semn al unui sistem care alunecă tot mai rapid spre colaps.

Profesorii ies în stradă pe 8 septembrie: miting și marș de protest în București, cu blocaje pe principalele artere. Iată locațiile, traseul și programul complet al manifestațiilor.

Federaţiile sindicale din învăţământ transmit un mesaj ferm către directorii de şcoli şi inspectorii şcolari, în contextul protestelor anunţate pentru începutul săptămânii viitoare la Bucureşti.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația „Spiru Haret” și Federația „Alma Mater” vor organiza, pe 8 septembrie 2025, o amplă acțiune de protest împotriva Legii nr. 141/2025.

Deficitul de cadre didactice la matematică, fizică și chimie a devenit una dintre gravele vulnerabilități ale școlii românești. Fenomenul nu este unul conjunctural, avertizează expertul în educație Marian Staș, ci rezultatul a zeci de ani de erodare a calității învățământului și a lipsei de reforme.

Inspectoratul Școlar al Municipiului București Sector 3 a anunțat că, pentru anul școlar 2025-2026, nu vor mai fi organizate concursuri sau testări pentru suplinitori la nivelul Capitalei.

Profesorii din învățământul preuniversitar care doresc să predea ore suplimentare în regim de plată cu ora (PCO) își pot depune dosarele la școală pe 28 și 29 august 2025, perioadă în care vor avea loc și interviurile pentru încadrare, conform metodologiei de mobilitate pentru anul școlar 2025-2026.

Reforma fiscală lovește în veniturile suplimentare ale cadrelor didactice. Daniel David admite că, per ansamblu, încasările profesorilor scad, dar dă asigurări că salariile de bază ale titularilor nu vor fi atinse.

Președintele Federației Spiru Haret, Marius Nistor, a anunțat luni că profesorii nu vor declanșa o grevă generală, ci intenționează să boicoteze festivitățile de început de an școlar din 8 septembrie. Acțiunea va fi însoțită de un miting de amploare în fața Palatului Victoria.

Câteva zeci de cadre didactice din învățământul preuniversitar pichetează, luni, sediul Ministerului Educaţiei și Cercetării.

Ministerul Educației a stabilit procedura pentru completarea normelor didactice de predare pentru anul școlar 2025-2026, menită să vină în sprijinul cadrelor didactice afectate de diminuarea normei sau de restrângeri de activitate.

Un nou ghid pentru profesorii din Rusia îi obligă pe aceștia să monitorizeze elevii străini pentru posibile „tendințe criminale”. Se urmărește: ceea ce spun în clasă, temele politice și religioase discutate, atitudinile față de valorile și simbolurile rusești și site-urile pe care le vizitează.

„Legea Bolojan" a intrat în vigoare ca o furtună care a lovit sistemul educațional fără avertisment.

În perioada 11-14 august 2025, școlile din toată țara vor demara procesul de constituire a posturilor didactice și încadrare a personalului didactic pentru anul școlar 2025-2026.

Începând cu anul școlar 2025-2026, toți învățătorii, institutorii și profesorii pentru învățământul primar vor avea în fișa postului două ore pe săptămână dedicate pregătirii remediale, conform unei proceduri oficiale publicate în Monitorul Oficial.

Și ultimele speranțe ale profesorilor că măsurile anunțate în educație vor fi amânate s-au spulberat. Actele normative care pun în aplicare măsurile de reformă au fost publicate vineri. În școli se reface încadrarea, fiind extrem de puțini titularii care pot sta liniștiți.

Ministerul Educației a decis o reducere masivă a burselor pentru studenți în anul universitar 2024-2025, în urma aplicării Legii 141/2025 („Legea Bolojan”). Bugetul alocat burselor scade cu 40%, iar bursele de excelență dispar complet.

Tensiunile din sistemul de educație continuă să crească. Vineri dimineață, profesorii s-au adunat din nou în fața Ministerului Educației și Cercetării, marcând a treia zi consecutivă de proteste față de măsurile impuse de legea austerității.

Reducerea burselor pentru studenți, în paralel cu menținerea salariilor mari pentru funcționari administrativi din învățământul superior, stârnește reacții dure din partea cadrelor universitare. Specialiștii vorbesc despre o decizie dezechilibrată moral și incoerentă economic.

Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a anunțat marți, 8 iulie, că pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar include și scăderea valorii pentru plata cu ora, pe lângă creșterea normei didactice pentru profesori.

Marți, 8 iulie, are loc proba scrisă din cadrul examenului naţional pentru definitivare în învăţământ. Sesiunea 2025 se desfășoară în 42 de centre, din tot atâtea județe, potrivit Ministerului Educației și Cercetării. Examenul a început la ora 9.00.

Învățătoarea atrage atenția că măsura, deși „sună bine în ședințe”, ar putea avea efecte negative asupra calității actului educațional și a demnității cadrelor didactice.

Principalele priorități ale lui Ilie Bolojan, premierul nou desemnat de către preşedintele Nicuşor Dan, sunt negocierile cu partidele politice pentru asigurarea unei majorități parlamentare, dar și o posibilă majorare a TVA-ului, de la 19 la 21%.

Sistemul educațional se află într-un mare impas, dat fiind că peste 50% dintre profesori vor ieși la pensie în următorii 10-15 ani, ceea ce agravează problemele deja existente în învățământ, atrag atenția specialiștii.

România pare gata să-și taie singure craca și să compromită reforma încă înainte de a o începe. Profesorul român decorat de statul francez cu o înaltă distincție academică avertizeaz că în loc să asupăm găurile negre și să stârpim corupția, ne pregătim să dăm în învățământ și cercetare.

Ministrul Educației, Daniel David, avertizează că există o problemă reală cu personalul angajat, explicând că „începem să nu mai avem profesori”.

În România, reformele în educație succesive au deja o tradiție. Cel mai recent experiment se desfășoară la Colegiul „Mihai Eminescu” din Oradea, unde elevii de clasa a XII-a au un program de 4 zile pe săptămână, dedicat materiilor de bacalaureat. Restul disciplinelor sunt studiate de acasă.

Un reportaj The Guardian, bazat pe mărturii ale părinților și profesorilor din întreaga lume, evidențiază modul în care adulții aleg să introducă inteligența artificială în viața copiilor – fie ca instrument educațional, fie cu prudență, sau chiar cu reticență.

Există un interes din ce în ce mai crescut pentru cariera de profesor. Cele mai multe persoane care doresc să intre în sistem nu sunt însă absolvenții de facultate, așa cum ne-am aștepta, ci românii care au optat pentru reconversie.

„Profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii, toate gestionate digital. Iar aceste evaluări vor influenţa direct salariul dascălilor”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România organizează proiectul Gala Profesorului Bologna prin care sunt premiați profesorii apreciați de studenți pentru sprijinul și deschiderea pe care le arată acestora și pentru activitățile didactice inedite pe care le desfășoară.

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința persoanelor care citesc cărți, iar această tendință de deculturalizare se observă în societatea de astăzi mai mult ca oricând.

Profesorii de Limba română trag un mare semnal de alarmă: încă din gimnaziu elevii, mulți dintre ei, par a cunoaște mai bine Limba engleză decât Limba română. „Dacă în engleză vorbesc foarte bine, aproape fluent, în română fac dezacorduri, își găsesc cu greu cuvintele”.

În mai puțin de două săptămâni are loc simularea Evaluării Naționale pentru elevii de clasa a VIII-a, iar profesorii se află deja în toiul organizării acestui examen. Unii vor fi supraveghetori, alții vor corecta lucrările. Însă și unii și alții, spun ei, vor face muncă voluntară, ca în fiecare an.

Asociația profesorilor de Limba și literatura română Ioana Em. Petrescu a transmis ministrului Educației, Daniel David, o scrisoare deschisă prin care solicită minimum trei ore pe săptămână, obligatorii pentru toate clasele de liceu, indiferent de profil, filieră sau specializare.

Profesorii suplinitori calificați au semnat o petiție Declic prin care cer ministrului Educației, Daniel David, soluții prin care să se reglementeze examenul de Titularizare. În prima zi de la lansare, petiția a adunat peste 500 de semnături.