„De ce ar trebui să le plângem de milă?” Profesoară din București, mesaj tranșant după ce unii candidați la șefia școlilor au picat proba de competențe

Rezultatele primei probe a concursului pentru ocuparea funcției de director din școli au stârnit reacții în rândul cadrelor didactice. O profesoară din București critică tendința de a-i compătimi pe candidații care nu au reușit să promoveze examenul și susține că rezultatele ar trebui să determine o reflecție asupra competenței, pregătirii și responsabilității celor care aspiră la funcții de conducere.

Profesoara Adrian Cireș Foto: FB/arhivă personală

„De ce ar trebui să le plângem de milă? Unii candidați la funcția de director au picat prima probă a concursului. Un rezultat care ar trebui să provoace, înainte de orice, o reflecție despre competență, pregătire și responsabilitate”, afirmă Adriana Cireș, de la Școala Gimnazială nr. 117 din București, într-un mesaj pentu site-ul educațional La Tablă.

Profesoara atrage atenția că discuția riscă să se concentreze asupra dificultăților întâmpinate de directorii de școli, a presiunii pe care o suportă și a responsabilităților pe care le au, în loc să analizeze rezultatele evaluării.

„În schimb, există riscul ca discuția să alunece rapid spre compătimire: cât de greu le este directorilor, câtă presiune suportă, câte responsabilități au și cât de nedrept este uneori sistemul cu ei”, susține cadrul didactic.

„Funcția ocupată anterior nu garantează competența”

Profesoara consideră că nereușita la o probă de concurs nu ar trebui să transforme automat un candidat într-o victimă. 

„Dar să ne oprim puțin. Dacă nu reușești să treci o probă de concurs pentru o funcție de conducere, de ce ar trebui să pornim automat de la premisa că ești o victimă? Un examen poate fi dificil, o evaluare poate fi discutabilă, iar un eșec nu definește întreaga valoare a unui om. Însă nici funcția ocupată anterior nu garantează competența și nici vechimea într-un birou nu reprezintă, în sine, o dovadă de leadership”, afirmă profesoara.

În opinia sa, evaluarea candidaților pentru funcțiile de conducere ar trebui să respecte aceleași principii ale meritocrației care se aplică și în cazul profesorilor.

„Un concurs nu este o umilință. Este o formă de evaluare. Iar dacă pretindem că școala trebuie să promoveze meritocrația, trebuie să acceptăm că și cei aflați la conducerea ei sunt supuși acelorași principii”, subliniază aceasta.

Cadrul didactic amintește că profesorilor li se cer calificări, grade didactice, rezultate, evaluări și formare continuă și pune sub semnul întrebării ideea că ocuparea funcției de director ar echivala cu o certificare definitivă a competenței.

„De ce ar trebui ca funcția de director să fie înconjurată de o aură specială, ca și cum simpla ocupare a ei ar constitui o certificare definitivă a competenței? Mai ales că profesorii cunosc, din interior, și o altă realitate: diferența dintre un director care conduce o școală și unul care doar ocupă un scaun de conducere”, afirmă Adriana Cireș.

„O școală nu este proprietatea directorului”

În mesajul său, profesoara face distincția între directorii care își respectă și își sprijină colegii și cei care ajung să considere funcția un privilegiu personal.

„Sunt și directori care își respectă colegii, îi sprijină, își asumă deciziile și înțeleg că autoritatea nu le oferă dreptul de a-i trata pe ceilalți cu superioritate. Sunt oameni care ascultă, mediază conflicte, își recunosc greșelile și nu se tem de profesorii competenți, independenți și capabili să gândească singuri”, afirmă aceasta.

Potrivit profesoarei, directorii care își îndeplinesc responsabilitățile cu respect față de colegi merită susținere, indiferent de rezultatul unui concurs. 

„Dar există și directori pentru care funcția pare să fi devenit o identitate personală, un privilegiu care trebuie apărat cu orice preț. Oameni care, după ce ajung în poziții de conducere, uită că au fost și ei profesori”, susține cadrul didactic.

Mesajul continuă cu o critică la adresa relațiilor de autoritate din școli și a modului în care unii directori își tratează colegii.

„O școală nu este proprietatea directorului, iar profesorii nu sunt servitorii lui”, afirmă profesoara.

Aceasta consideră că responsabilitățile și presiunile asociate funcției nu justifică automat compătimirea celor care nu obțin rezultatul dorit la concurs.

„Un director nu devine lider pentru că a câștigat un concurs”

În finalul mesajului, profesoara susține că persoanele care nu promovează o probă au posibilitatea să se pregătească mai bine și să încerce din nou.

„Un director nu devine lider pentru că a câștigat un concurs. Devine lider prin felul în care își tratează colegii. Iar dacă a picat o probă, are dreptul să se pregătească și să încerce din nou. Nu are dreptul să ceară compasiune în locul evaluării și nici respect necondiționat în locul celui câștigat prin propriul comportament”, afirmă Adriana Cireș.

Profesoara își încheie mesajul cu un apel la aplicarea acelorași criterii de competență și responsabilitate tuturor celor care lucrează în sistemul de învățământ.

„Pentru că, în școală, nimeni nu ar trebui să fie mai presus de criteriile pe care le cere celorlalți. Funcția este temporară, caracterul rămâne”, conchide aceasta.

Cum s-a desfășurat proba concursului pentru directori

Proba de competențe a fost organizată separat de proba scrisă în această sesiune a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct. Candidații au avut la dispoziție 60 de minute pentru a rezolva 20 de itemi, fiind declarați admiși cei care au oferit cel puțin 12 răspunsuri corecte.

La nivel național, rata de promovare a fost de 69%, iar nota medie a candidaților a fost de 6,45. În București, aproximativ două treimi dintre participanți au reușit să promoveze proba și să se califice în etapa următoare.

Timpul insuficient a fost una dintre principalele nemulțumiri exprimate de candidați. Mai mulți participanți au susținut că volumul mare de informații din cerințe și variantele lungi de răspuns nu le-au permis să analizeze fiecare item în mod corespunzător.