Când școala devine un loc de teamă. Semnele bullyingului pe care părinții și profesorii le ignoră

Un elev de 15 ani din Pitești și-a atacat colegii cu o macetă, iar familia susține că adolescentul fusese victima bullyingului. Cazul readuce în atenție agresiunile repetate dintre elevi, de la porecle și umilințe până la violență fizică și fotografii trucate cu inteligența artificială. Psihologul Luminița Tăbăran explică pentru „Adevărul” cum pot fi recunoscute semnele și ce se întâmplă atunci când adulții ignoră conflictele.

Bullyingul poate avea consecințe grave asupra copiilor Foto: Pixabay

Joi, 22 octombrie, un elev de clasa a IX-a de la Colegiul Tehnologic „Armand Călinescu” din Pitești a intrat în școală cu o macetă și a atacat doi colegi în timpul pauzei. Unul dintre adolescenți a fost transportat la spital, iar băiatul de 15 ani a fost reținut pentru 24 de ore.

Familia acestuia susține că era lovit, ironizat și umilit de colegi încă de la începutul anului școlar. Potrivit News.ro, surse judiciare au confirmat că primele verificări indică existența unor acte de bullying. Printre umilințele reclamate se numără și fotografii modificate cu ajutorul inteligenței artificiale. Ancheta trebuie să stabilească toate împrejurările atacului.

În ianuarie, polițiștii desfășuraseră chiar în acest liceu patru activități de prevenire a violenței și bullyingului, la care participaseră 120 de elevi și 16 adulți. 

Când „glumele” ascund agresiuni repetate

Cazul din Pitești nu este izolat. În mai 2026, un elev de clasa a VIII-a din Iași a fost bătut în clasă de doi colegi, în timp ce alți copii filmau și îi încurajau pe agresori. Potrivit TVR, victima a suferit o fractură nazală și multiple contuzii. Tatăl adolescentului a declarat că acesta mai fusese agresat.

În ianuarie, la un liceu din Găești, un tânăr de 19 ani a intrat cu o bâtă și a lovit un elev de 17 ani. Familia agresorului a susținut că acesta încercase să își răzbune fratele mai mic, care se transferase din liceu după presupuse acte repetate de bullying. Tânărul a fost reținut de polițiști.

Luminița Tăbăran, psiholog clinician, explică pentru „Adevărul” ce diferențiază bullyingul de un conflict obișnuit: „Bullyingul nu înseamnă orice conflict, este o agresiune în formă continuată. El este un dezechilibru de putere.”

Potrivit specialistei, consecințele pot afecta atât sănătatea, cât și rezultatele școlare. „Un elev care are parte de acest tratament poate să se teamă să mai meargă la școală, considerând acest mediu ca periculos. Bullyingul poate duce la anxietate, depresie, dar poate somatiza și pot apărea afecțiuni fizice, și toate acestea vor duce la rezultate slabe la învățătură”, spune ea.

Semnele pe care părinții nu trebuie să le ignore

Un copil agresat poate evita să povestească ce i se întâmplă. Schimbările de comportament, retragerea, iritabilitatea, durerile frecvente de burtă sau refuzul de a merge la școală pot reprezenta semnale de alarmă, deși nu demonstrează singure existența bullyingului.

„Părintele, dacă observă un comportament diferit, trebuie să discute cu alți colegi sau cu profesorii și ulterior să aibă o discuție caldă, calmă cu copilul”, recomandă Luminița Tăbăran.

În mediul online, agresiunile pot continua și după terminarea cursurilor. Fotografiile trucate, informațiile false și umilirea publică pot ajunge rapid la numeroși colegi.

„Inteligența artificială adaugă un risc aparte: poate transforma o fotografie obișnuită într-o imagine intimă falsă, dar convingătoare. Elevul poate trăi rușine, teamă, furie, pierderea controlului asupra propriei imagini, izolare și teama că nimeni nu va crede că materialul este trucat”, continuă Luminița Tăbăran.

De ce contează reacția profesorilor și a martorilor

Intervenția adulților nu ar trebui să depindă de gravitatea aparentă a unei jigniri. Psihologul consideră că părinții și profesorii trebuie să verifice situațiile semnalate chiar și atunci când elevii le prezintă drept glume.

„Când adultul nu reacționează, copilul se simte singur, nu mai cere ajutor și se simt abandonați și neputincioși”, adaugă aceasta.

Specialista subliniază importanța regulilor aplicate consecvent, a implicării martorilor și a sprijinului psihologic oferit inclusiv copilului care agresează. „Programele eficiente nu sunt o campanie de o săptămână, ci o practică susținută de întreaga comunitate școlară”, conchide Luminița Tăbăran.