Bacalaureat 2026, sesiunea de toamnă. Profesoară: „Doar chiulangii pot lua note sub 5” la Matematică. Istoria, mai ușoară decât în vară

Profesorii consideră că subiectele la Matematică și Istorie din sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat au fost accesibile, notând că doar elevii „chiulangii” pot lua sub 5 la Matematică, iar la Istorie examenul a fost mai ușor decât în vară.

Analiza subiectelor probei a doua examenului de Bacalaureat, sesiunea din toamnă. FOTO: Unsplash

Candidații înscriși la sesiunea de toamnă a examenului național de Bacalaureat 2026 au susținut marți, 11 august, proba scrisă obligatorie a profilului, care a constat în Matematică pentru absolvenții de la profilul real, tehnologic și pedagogic, și Istorie pentru cei de la uman și vocațional. Profesorii care au analizat subiectele pentru „Adevărul” apreciază că acestea sunt în general accesibile, menținând însă elemente de dificultate progresivă care permit departajarea candidaților în funcție de nivelul de pregătire.

Atât profesoara de Denisa Tănăsescu (Matematică), cât și profesorul Adrian Stan (Istorie) au precizat că subiectele din această sesiune sunt concepute pentru a testa cunoștințele fundamentale, fără a introduce elemente de dificultate excesivă. 

Bacalaureat 2026: Analiza subiectelor la Matematică

Denisa Tănăsescu, profesoară de Matematică la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București, a analizat structura și gradul de dificultate al subiectelor propuse pentru sesiunea de toamnă. Potrivit acesteia, în cazul subiectelor 2 și 3, punctele finale, notate cu litera C, sunt cele care fac diferența între elevii buni și cei foarte buni.

„Subiectele de la proba de toamnă nu se diferențiază semnificativ față de cele din anii precedenți, ci respectă modelul publicat de minister la începutul fiecărui an școlar. Problemele sunt concepute cu un grad progresiv de dificultate, iar în cazul subiectelor 2 și 3, punctul C face diferența dintre elevii buni și cei foarte buni. În aceste condiții, un elev conștiincios, care participă activ la ore, poate obține fără meditații chiar și nota 9. De asemenea, nota de trecere este relativ ușor de atins, iar cei care obțin note sub 5 sunt, de regulă, cei care nu au depus un efort susținut și, mai degrabă, au lipsit de pe la ore. Se poate spune, așadar, că subiectele sunt accesibile pentru majoritatea candidaților, iar dificultatea reală constă mai degrabă în pregătirea individuală decât în gradul de complexitate al examenului”, a declarat profesoara Denisa Tănăsescu.

Profesoara a subliniat că un elev diligent, care a participat activ la cursuri, poate obține fără pregătire suplimentară o notă de până la 9, iar nota de trecere este relativ ușor de atins. 

„Pe românește, doar chiulangii pot lua note sub 5, pentru că indiferent de profesor, este foarte greu ca un elev care a mers consecvent la ore să nu acumuleze măcar noțiunile de bază. Este cu totul altceva atunci când trebuie să cuprinzi întreaga materie, pentru că aici intervin emoțiile și capacitatea de a reține o cantitate atât de mare de informații teoretice. Este necesar să cunoști formulele perfect și să le poți aplica corect, iar un calcul elementar greșit nu înseamnă neapărat că nu ai știut, ci poate fi vorba despre o simplă eroare de calcul. Din experiența mea practică, nu cred că există elevi care să nu știe să facă operații de bază învățate în școala primară; mai degrabă, intervin alți factori”, a precizat profesoara.

Bacalaureat 2026: Analiza subiectelor la Istorie

Profesorul Adrian Stan a comparat, de asemenea, subiectele de Istorie din sesiunea de toamnă cu cele de vară, concluzionând că varianta actuală este ușor mai accesibilă, în special în cazul celui de-al treilea subiect.

În timp ce în iulie primul subiect a vizat statul român modern în perioada lui Alexandru Ioan Cuza, al doilea a abordat Evul Mediu, iar al treilea s-a referit la România comunistă, în varianta din august structura a fost inversată, ceea ce a creat premisele unui eseu mai ușor de realizat.

La primul subiect, dedicat Evului Mediu și relațiilor internaționale, elevii au avut de analizat surse istorice privind legăturile țărilor române cu Imperiul Otoman, alianțele anti-otomane și domnitori importanți precum Mihai Viteazul sau Constantin Brâncoveanu. Primele cinci cerințe au fost concepute pentru a fi rezolvate în mare măsură pe baza informațiilor din surse, în timp ce cunoștințele proprii au fost necesare la punctele 6 și 7. 

„Primele cinci cerințe sunt destul de simple și se bazează în mare măsură pe informațiile din surse, în timp ce cunoștințele propriu-zise de materie sunt necesare la punctele 6 și 7. La punctul 6, de exemplu, elevii sunt rugați să menționeze două acțiuni militare desfășurate de români în contextul relațiilor internaționale din perioada 1450-1550, ceea ce face ca întrebarea să fie una foarte accesibilă. Printre exemplele care pot fi invocate se numără bătălia de la Vaslui – Podul Înalt din anul 1475, când Ștefan cel Mare a obținut o victorie strălucită împotriva armatei otomane conduse de Soliman Pașa, sau atacul de noapte de la Târgoviște din 1462, când Vlad Țepeș a organizat un asalt surprinzător asupra taberei sultanului Mehmed al II-lea. 

La punctul al șaptelea, elevii au fost rugați să identifice o asemănare între două evenimente istorice din a doua jumătate a secolului al XIV-lea la care au participat românii, iar exemplele cele mai potrivite au fost lupta de la Rovine și participarea românilor la cruciada de la Nicopole. Între aceste două acțiuni militare există mai multe asemănări, dintre care cele mai evidente sunt că ambele s-au desfășurat împotriva Imperiului Otoman și că aveau ca scop comun limitarea expansiunii otomane în Europa”, a explicat profesorul.

Al doilea subiect, axat pe perioada comunistă, s-a bazat pe un text despre regimul lui Nicolae Ceaușescu, politica externă și criza economică din anii 1980. Cerințele au fost considerate ușor de rezolvat cu ajutorul sursei, iar la punctele care necesitau cunoștințe proprii, elevii au putut invoca aderarea României la Tratatul de la Varșovia (1955) sau la CAER (1949) ca exemple de implicare internațională.

„Cel de-al doilea subiect s-a concentrat asupra României din perioada comunistă, având ca sursă istorică un text despre regimul lui Nicolae Ceaușescu, politica externă a acestuia, relațiile cu Occidentul, influența vizitelor în China și Coreea de Nord, cultul personalității și criza economică din anii 1980. Cerințele au fost relativ ușor de rezolvat pe baza textului, iar punctele cele mai importante au fost 5 și 6. La punctul 5, se cerea exprimarea unui punct de vedere cu privire la grevele din anii '80, susținut de două informații extrase din sursă, iar un răspuns corect ar fi putut fi, de exemplu: „Din punctul meu de vedere, grevele din anii '80 au reprezentat manifestări ale nemulțumirii populației față de deteriorarea condițiilor de viață și față de politica regimului comunist”, argumentat ulterior cu date concrete din text. 

La punctul al șaselea, elevii trebuiau să ofere o informație despre participarea României la relațiile internaționale în perioada 1949-1967, iar răspunsul trebuia să provină din cunoștințele proprii, nu din sursa dată. Un exemplu concret ar fi că, în anul 1955, România a aderat la Tratatul de la Varșovia, o alianță politico-militară condusă de URSS, ceea ce reprezintă o formă clară de implicare internațională. De asemenea, elevii puteau dezvolta subiectul prin explicarea relațiilor de cauză și efect, iar o altă variantă ar fi fost menționarea aderării României la CAER, încă din anul 1949”, a mai transmis profesorul.

Cel de-al treilea subiect, sub formă de eseu, a vizat evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele două decenii ale secolului XX. 

„Tema statului român este una standard, iar eseul este, în opinia mea, destul de ușor de realizat. Prima cerință vizează perioada 1857-1860, iar un răspuns corect ar putea fi dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, dezvoltând două aspecte legate de acest eveniment. A doua cerință se referă la perioada 1862-1867 și solicită două acțiuni de politică internă; aici se pot menționa reformele lui Cuza, cum ar fi secularizarea averilor mănăstirești din 1863 și reforma agrară din 1864, putându-se adăuga și referiri la reforma învățământului sau la statutul care a dezvoltat Convenția de la Paris. 

Pentru perioada 1875-1882, se poate trata cu ușurință Războiul de Independență al României. Ultima cerință, referitoare la politica externă din 1910-1920, poate fi abordată prin participarea României la Primul Război Mondial, subliniind că statul a urmărit în acea perioadă realizarea obiectivului național, adică unirea teritoriilor locuite de români. Profesorul a concluzionat că, în opinia sa, subiectul din această variantă de august este mai ușor decât cel din iulie”, a mai precizat profesorul.

Calendarul examenului național de Bacalaureat 2026 – sesiunea de toamnă

• 14-21 iulie 2026: Înscrierea candidaților la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaților care au promovat examenele de corigențe
• 3-4 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A
• 4-5 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă — proba B
• 5-6 august 2026: Evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională — proba C
• 6-7 august 2026: Evaluarea competențelor digitale — proba D
• 10 august 2026: Limba și literatura română — proba E.a) — probă scrisă
• 11 august 2026: Proba obligatorie a profilului — proba E.c) — probă scrisă
• 12 august 2026: Proba la alegere a profilului și specializării — proba E.d) — probă scrisă
• 13 august 2026: Limba și literatura maternă — proba E.b) — probă scrisă
• 18 august 2026: Afișarea rezultatelor la probele scrise (până la ora 12:00), vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor (în intervalul orar 14:00-18:00)
• 19-20 august 2026: Vizualizarea lucrărilor scrise și depunerea contestațiilor
• 20-21 august 2026: Soluționarea contestațiilor
• 24 august 2026: Afișarea rezultatelor finale