Profesorii iau în calcul să nu înceapă anul școlar. Condițiile dascălilor, privitor la Legea salarizării: „Nu putem accepta o astfel de grilă”

Liderul FSLI, Simion Hăncescu, a avertizat că profesorii iau în considerare neînceperea anului școlar, dacă Legea salarizării nu va duce la creșteri salariale pentru toți angajații. Declarația vine după ce premierul interimar Ilie Bolojan a spus că respectarea angajamentelor din 2023 față de profesori ar costa 8 miliarde lei, de trei ori mai mult decât cele 3 miliarde prevăzute în proiectul Legii salarizării. 

Profesorii amenință că vor lua în calcul să nu înceapă noul an școlar. FOTO: Shutterstock

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că respectarea integrală a angajamentelor asumate după greva profesorilor din 2023 ar necesita aproximativ 8 miliarde de lei, sumă mult mai mare decât cele 3 miliarde prevăzute în actualul proiect al legii salarizării. 

Declarația a venit în contextul anunțului făcut de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, potrivit căruia Executivul va continua negocierile cu sindicatele din Sănătate și Educație, estimând că discuțiile vor mai dura aproximativ două săptămâni, astfel încât o formă finală a legii ar putea fi pregătită până la jumătatea lunii august.

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a contestat într-o reacție pentru Adevărul atât suma invocată, cât și modul în care sunt interpretate angajamentele luate de Guvern în 2023. Liderul sindical a avertizat că profesorii iau în calcul neînceperea anului școlar, dacă proiectul Legii salarizării nu va asigura creșterea tuturor veniturilor din învățământ în următorii cinci ani.

„Aceasta este o măsură pe care o vom lua în calcul, dar decizia finală aparține angajaților, după ce aceștia se vor întoarce în cancelarii. Profesorii sunt foarte indignați și așteaptă un deznodământ. Adică speranța noastră este că Legea salarizării nu va trece sau dacă va trece, să treacă în forma propusă de noi, în care să fie fiecare profesor așezat acolo unde este locul lui, unde se vede și evoluția în carieră, și în care debutantul să plece de la salariul mediu brut pe economie”, a declarat Simion Hăncescu, pentru Adevărul.

De asemenea, liderul sindical a subliniat că actele normative adoptate după greva din 2023 nu conțineau promisiuni vagi, ci prevederi pe care Guvernul s-a obligat că le va adopta.

„În ceea ce privește afirmațiile domnului Bolojan, există două aspecte unde nu este cinstit: în 2023 nu au fost promisiuni, ci acte normative. Este vorba despre Ordonanța de urgență nr. 57, care este încă în vigoare, și mai este vorba despre o declarație politică publicată în Monitorul Oficial de către fostul prim-ministru Nicolae Ciucă, fostul coleg al domnului Bolojan, în care acesta susține același principiu. Mai exact, ambele prevăd ca, în legea salarizării, salariul unui debutant să ajungă la nivelul salariului mediu brut pe economie. În mod evident, asta nu înseamnă că doar debutantul trebuie să beneficieze de creștere, așa cum au gândit actualii guvernanți în fantezia lor alături de domnul Bolojan. Practic, acum au oferit ceva debutanților, dar nu chiar salariul mediu brut pe economie, iar pentru ceilalți au înghețat salariile în aceeași grilă comprimată pentru următorii cinci ani”, a explicat sindicalistul.

Hăncescu contestă suma de 8 miliarde de lei invocată de premier

Președintele FSLI a respins și estimarea făcută de Ilie Bolojan, menționând cǎ aplicarea măsurilor propuse de sindicate ar însemna, de fapt, aproximativ 5 miliarde de lei:

„Iar în ceea ce privește suma de 8 miliarde de lei invocată de domnul Bolojan, aceasta nu rezistă verificării, deoarece valoarea reală este mai mică; aplicarea măsurilor propuse de noi ar însemna, de fapt, aproximativ 5 miliarde de lei. Acesta este adevărul și acesta este motivul pentru care, inclusiv la întâlnirea de la Cotroceni, am afirmat foarte clar că nu putem accepta o astfel de grilă, în care marea majoritate a profesorilor să rămână cu salariile înghețate timp de cinci ani”.

Hăncescu a atras atenția asupra crizei de personal din învățământ, pe care a calificat-o drept o mare problemă pentru sistem, agravată de măsurile anunțate:

„Pentru că problema de fond este următoarea, și aici ar trebui să fie chiar decizia guvernanților, nu neapărat cerința noastră, dar, în primul rând, e vorba de un argument foarte important. Învățământul are o mare problemă cu resursa umană. Problema s-a agravat și din cauza măsurilor aberante luate tot de Domnul Bolojan anul trecut. Fără profesori bine pregătiți și motivați, nu poate fi salvat învățământul, pentru că trecem printr-un val de pensionări iar tinerii nu își mai doresc o carieră în acest domeniu. 

Cred că în cinci ani, la tot ce înseamnă științe exacte, va fi dezastru, iar la Matematică deficitul va ajunge la fel de rău cum este acum la Fizică și Chimie. Pentru că până anul acesta, Matematica era pe muchie. Studiile arată că, în următorii cinci ani, și Matematica va intra în aceeași zonă a deficitului uriaș de personal”.

„Solicităm renunţarea la această mizerie de proiect al Legii salarizării”

Federațiile sindicale din învățământ au transmis un mesaj de susținere pentru colegii din sistemul sanitar, aflați în grevă generală, și au cerut autorităților să renunțe la proiectul legii salarizării în forma actuală. Sindicaliștii din Educație acuză Executivul că a promovat un act normativ respins de majoritatea angajaților din sectorul bugetar și subliniază că forma extremă de protest la care au recurs medicii și asistenții este pe deplin legitimă, având în vedere contextul creat de ceea ce ei consideră a fi iresponsabilitatea Guvernului demis. 

„Forma extremă a luptei sindicale la care aţi recurs este legitimă, cauza principală fiind iresponsabilitatea Guvernului demis de a implementa, cu tot dinadinsul, proiectul legii salarizării contestat vehement de majoritatea salariaţilor din sectorul bugetar, inclusiv de către cei din sănătate şi din educaţie. Solicităm, la fel ca şi Federaţia Sanitas, renunţarea la această mizerie de proiect al legii salarizării”, au transmis sindicatele din Educaţie, într-un comunicat de presă.

Reprezentanții profesorilor au criticat dur metodologia prin care a fost construit proiectul legislativ, acuzând că modificările coeficienților de ierarhizare și tăierile de sporuri au fost făcute arbitrar.

„O lege a salarizării nu se face din pix, modificând în mod artificial coeficienţii de ierarhizare şi tăind haotic sporuri, pentru încadrarea în bugetul alocat! Stimaţi colegi de la Sanitas, sperăm că greva generală declanşată va fi un semnal de alarmă pentru întreg spectrul politic şi că cei care încă visează să fie transpus în practică acest proiect al legii salarizării vor conştientiza în al doisprezecelea ceas că este perdant ceea ce vor să facă”, se mai arată în comunicat. 

Potrivit sindicaliştilor, „o lege a salarizării «serioasă», în care fiecare salariat să-şi găsească locul meritat în grila de salarizare, trebuie făcută după instalarea unui Guvern legitim şi obligatoriu împreună cu partenerii de dialog social.”

Ilie Bolojan: Profesorii sunt nemulțumiți pe bună dreptate

Premierul interimar Ilie Bolojan a invocat situația profesorilor pentru a justifica poziția Guvernului în contextul grevei generale din sănătate, explicând că statul nu își poate permite să onoreze integral toate revendicările salariale din sectorul public:

„În învățământ, unde, pe bună dreptate, sunt niște nemulțumiri, dar legate de așteptările pe care le au din 2023. Vă aduceți aminte când a fost greva din educație, atunci când s-a trecut de la Guvernul Ciucă la Guvernul Ciolacu, s-a dat o lege care a creat niște așteptări privind dinamica, adică creșterea salariilor în educație, că o să le crească salariul în educație aproape de nivelul medicilor. (..) Ceea ce, dacă am traduce astăzi în cifre, ar însemna că, la această lege, doar ca să crești salariile în educație pe baza promisiunilor făcute în lege în 2023, ar fi nevoie nu de 3 miliarde, cât sunt propuși astăzi în plus la educație, ci de 8 miliarde. Or nu există acești bani. Și atunci, pe bună dreptate, cei din educație, din moment ce li s-a promis, s-a dat și o lege că vor primi banii, așteaptă acum respectarea acestor angajamente.” 

În ceea ce privește urgența adoptării legii, premierul a revenit asupra argumentului că aceasta este un jalon asumat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

„Această lege nu este perfectă, pentru că nu mulțumește toate categoriile de bugetari. Cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine. Dacă nu adoptăm și nu avem legea publicată până la 1 august, în primul rând pierdem cele 770 de milioane de euro pe care le-am luat în calcul când am format bugetul. Deci ar fi bine să nu pierdem acești bani”, a transmis Ilie Bolojan.

Reamintim că, pentru educație, proiectul Legii salarizării stabilește salariile de bază prin aplicarea unor coeficienți la valoarea de referință de 4.100 de lei prevăzută pentru anul 2027, înlocuiește gradația de merit cu un premiu de performanță și modifică mai multe componente ale sistemului actual de salarizare, printre care indemnizația de dirigenție.