Analiză Schimbări radicale la Evaluarea Națională: elevii pot da examenul la 6 materii. Toate partidele s-ar fi pus de acord

Senatorul USR Ștefan Pălărie, președintele Comisiei pentru învățământ din Senat, a anunțat că a reușit să obțină acordul tuturor partidelor pentru modificarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a, precizând că această reformă ar putea fi finalizată până în vara anului viitor.

Evaluarea națională din clasa a VIII-a ar putea să cuprindă materii noi Foto: Unsplash

Potrivit lui Pălărie, examenul național de la finalul clasei a VIII-a trebuie reconstruit astfel încât să îndeplinească trei condiții esențiale: să asigure echitate și un tratament corect pentru toți elevii, să nu se mai limiteze la doar două materii, ci să includă o gamă mai largă de discipline, și să permită o mai bună corelare între competențele elevilor și profilul liceal pe care aceștia doresc să îl urmeze. 

De asemenea, foștii miniștri ai educației, Mircea Miclea și Daniel Funeriu, susțin extinderea probelor scrise ale Evaluării Naționale prin adăugarea unor noi materii. Astfel, Mircea Miclea propune introducerea unor discipline precum Științe, Limbi străine, Tehnologii digitale și Competențe civice și sociale, alături de Limba română și Matematică, în timp ce Daniel Funeriu pledează pentru includerea științelor și a disciplinelor umaniste, cu coeficienți stabiliți de fiecare liceu în parte. 

„Sunt idei vechi, ne-am adus aminte de ele pentru că au făcut profesorii zarvă”

Andreia Bodea, profesoară de franceză și directoare a Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din București, a evaluat, pentru „Adevărul”, reforma propusă de senatorul Șefan Pălărie.

„Nu este nimic nou; ceea ce facem acum este să promovăm idei ale unor oameni cu adevărată expertiză în domeniu, idei vehiculate de ani de zile de directorii de licee și de profesori. De altfel, îmi pun și eu întrebarea ce s-a întâmplat între momentul apariției noii Legi a educației (2023) și acum, de abia ne trezim că în 2027 trebuie dat un nou examen și ne întrebăm ce facem?

Nu cred că s-ar fi schimbat ceva dacă nu ar fi fost presiunea din spațiul public, mai ales că nici directorii, nici profesorii nu au vorbit toți, dar și eu am spus-o în mod clar de mult timp: trebuia schimbată Evaluarea Națională, nu neapărat prin introducerea unui examen suplimentar pentru admiterea în clasa a IX-a, ci prin extinderea Evaluării Naționale și corelarea ei cu evaluări realizate în clasele V-VIII. Sunt idei vechi și, după cum rețin, le-am auzit pentru prima dată la foștii miniștri Funeriu și Miclea, idei care, din păcate, au fost abandonate. Acum ne-am adus aminte din nou de ele, pentru că profesorii au făcut zarvă în presă cu privire la acest examen de admitere”, a precizat aceasta.

Reformele fundamentale pe care politicienii le trec cu vederea

Potrivit directoarei Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din București, o serie întreagă de alte reforme ar trebui finalizate pentru ca schimbarea Evaluării Naționale să aibă efectul scontat.

„Faptul că examenul trebuie schimbat a devenit aproape un truism. Vedem copii care obțin medii de 9, 9, sau 10, dar care, ulterior, nu se descurcă în liceele sau în colegiile de top, iar analfabetismul funcțional este în creștere. Notele devin din ce în ce mai mari, iar repetenții sau corigenții au ajuns să fie o excepție, aproape o raritate. Nu mi-aș dori să vedem mai mulți elevi corigenți sau repetați într-un mod abuziv, dar ceea ce încerc să spun este că, mai întâi, trebuie să ne revenim multe alte planuri și să notăm așa cum se cuvine. De exemplu, noi încă nu avem ghiduri pentru standardele de evaluare și procesorii nu știu încă modul exact în care se va face notarea anul acesta. Până la examenul de a VIII-a nu trebuie să rezolvăm cu testele pe care le primesc elevii?

Haideți să discutăm, înainte de toate, despre subfinanțarea vreme de decenii a învățământului, care face ca, în multe școli, elevii și profesorii să nu aibă încălzire iarna, să meargă la toaletă în fundul curții, să nu poată susține examenele naționale din cauza lipsei de aparate de climatizare, să nu aibă clasele echipate cu tot ceea ce este necesar pentru predare și tot așa. Cum putem vorbi de materii în plus la Evaluarea Națională, procente și reforme, când nu avem încă manuale la clasa a IX-a și nu există o masă de prânz pentru toți elevii? Ce rost are să discutăm despre toate acestea atunci când aspectele fundamentale lipsesc?”, a precizat Andreia Bodea.

Propunerea părinților: Mai multe materii de examen să fie opționale

Președintele Federației Naționale a Părinților Edupart, Cătălin Nan, susține că introducerea unor materii suplimentare la Evaluarea Națională este necesară, însă unele dintre acestea ar trebui să fie opționale, pentru a-i oferi elevului ocazia să își aleagă materii care îl pasionează. 

„Și noi ne dorim o reformă a Evaluării Naționale, însă ne dorim să ținem cont și de faptul că nu putem evalua toți copiii după aceleași criterii. Așa cum spune vorba aceea celebră, nu putem judeca un pește după abilitatea de a se cățăra în copac. La fel se întâmplă și în cazul Evaluării Naționale, care se concentrează doar pe Limba Română și Matematică, lăsând în urmă copiii care excelează la Chimie, Fizică, Geografie sau Istorie, ceea ce nu este de dorit. 

Din informațiile pe care le am, în perioada următoare va fi înființat un grup de lucru din care vom face și noi parte, iar acolo vom analiza mai multe propuneri. Noi am sugerat ca elevii să poată susține examene la patru sau cinci materii, dintre care unele să fie opționale, astfel încât fiecare copil să își poată alege disciplinele în funcție de pasiunile și abilitățile sale. Există elevi care încă din clasa a VIII-a știu că vor să devină medici, avocați, ingineri sau arhitecți, iar aceștia au dezvoltat competențe solide în anumite domenii. Este esențial să îi încurajăm să își urmeze vocația și să le oferim posibilitatea de a se îndrepta spre ceea ce li se potrivește cel mai bine”, a precizat Cătălin Nan.

Profesorii nu vor o dezbatere realizată în grabă

Întrebată dacă introducerea unor materii opționale la Evaluarea Națională ar fi o idee bună, Andreia Bodea a fost sceptică cu privire la graba politicienilor de a reforma Evaluarea Națională, în condițiile în care, înainte de asta, ar trebui urgentată introducerea unei serii ample de investiții și măsuri, despre care nu se vorbește suficient.

„Îl respect și îl apreciez pe domnul Nan, pe care îl cunosc personal, iar ceea ce urmează să spun acum nu are legătură cu el sau cu organizația pe care o conduce. Mă îngrijorează, însă, modul în care toată lumea își dă cu părerea privind examenul de trecere în clasa a IX-a, mai ales cei care nu vin din sistem. Nici măcar eu, ca profesor cu experiență, nu pot răspunde pe loc la o întrebare atât de complexă; am nevoie de timp pentru a analiza avantajele și dezavantajele unei eventuale reforme. Ceea ce observ este graba cu care anumite persoane, care nu sunt direct implicate în învățământ, vin cu soluții. Mai ales pentru că, înainte de a schimba Evaluarea Națională, ar trebui să eliminăm alte aspecte care nu funcționează, precum modulele, și să reintroducem tezele; „Săptămâna altfel” sau „Săptămâna verde” ar trebui, de asemenea, abandonate. 

Acestea sunt măsuri care s-ar putea aplica mult mai repede. Orice om de școală știe că elevii nu sunt obiecte pe care să le mutăm pe o tablă de șah, iar trecerea spre clasa a IX-a este un prag important. Înainte de a face o afirmație din poziția pe care o am, cu privire la Evaluarea Națională, trebuie să reflectez temeinic la ce ar fi mai potrivit pentru România și pentru elevii români, ținând cont și de realitățile dinaintea clasei a VIII-a: copii fără profesori, profesori slab pregătiți sau puși să predea alte discipline, note acordate aleatoriu”, a mai precizat directoarea Colegiului Național „Ion Luca Caragiale” din București.