Analiză „Mai bine pierdem banii din PNRR”. Profesorii avertizează că școlile ar putea rămâne fără diriginți

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a explicat într-un interviu pentru Adevărul motivele pentru care sindicatele din educație contestă vehement proiectul noii legi a salarizării, publicat recent de Ministerul Muncii. Liderul sindical a readus în discuție angajamentele asumate de Guvern în urma grevei generale din 2023, a criticat dur varianta actuală a grilei de salarizare și a avertizat că adoptarea legii în forma propusă ar putea declanșa proteste ample în sistemul educațional.

Sindicatele din învățământ critică Legea salarizării. FOTO: Arhiva Adevărul

Conform proiectului legii salarizării, profesorii care îndeplinesc și funcția de diriginte ar urma să primească un spor de aproximativ 240 de lei net, reprezentând 10% din valoarea de referință de 4.100 de lei.

Proiectul legii salarizării stabilește coeficienți diferențiați pentru profesori, în funcție de gradul didactic, vechimea în muncă și studiile absolvite. Astfel, pentru cadrele didactice cu studii superioare de lungă durată, coeficientul variază între 1,97 și 2,38 în cazul gradului didactic I, în funcție de vechime, astfel încât un profesor cu peste 25 de ani vechime beneficiază de coeficientul maxim de 2,38, în timp ce debutanții au un coeficient de 1,90, iar profesorii cu grad didactic II au coeficienți cuprinși între 1,94 și 2,19, cei cu grad definitiv între 1,91 și 2,06, iar debutanții, indiferent de grad, beneficiază de coeficientul de 1,90 pentru studii de lungă durată.

Sindicatele afirmă că proiectul de lege încalcă promisiunile făcute anterior de guvern și trece cu vederea obligații clare din legislația actuală.

Cronologia proiectului Legii salarizării, prin ochii profesorilor

Simion Hăncescu a reamintit că, în anul 2023, sistemul educațional a fost scena unui conflict major, cu aproximativ 100.000 de persoane ieșite în stradă și o grevă de trei săptămâni.

„În anul 2023, sistemul educațional a fost scena unui conflict major, cu aproximativ 100.000 de persoane ieșite în stradă și o grevă de trei săptămâni, desfășurată la sfârșitul anului școlar, care a fost suspendată doar după ce guvernul de atunci s-a angajat, prin Ordonanța de Urgență nr. 57, ca în noua lege a salarizării să fie stabilite grile astfel încât salariul unui profesor debutant să pornească de la nivelul salariului mediu brut pe economie, care în prezent este de 8.600 de lei brut.”

De asemenea, liderul sindical a mai explicat și că, în anul 2024, s-a negociat cu Ministerul Muncii și cu Banca Mondială o grilă de salarizare care prevedea ca salariul debutantului să fie egal cu salariul mediu brut pe economie.

„În luna aprilie, când ministrul Muncii era domnul Manole, a apărut un draft al legii salarizării, însă acesta a ieșit public și a declarat că grila nu este cea corectă, catalogând-o drept un fake news, iar ulterior, după schimbarea conducerii ministerului și venirea domnului Pîslaru, în luna mai a fost trimis oficial un nou draft, care este aproape identic cu varianta actuală, ceea ce înseamnă că diferențele salariale au fost modificate arbitrar, prin simple ajustări ale coeficienților”, a mai explicat sindicalistul.

Activitatea de dirigenție ar putea fi refuzată în toamnă

Hăncescu a criticat dur nivelul salariilor propuse, subliniind în special tăierea indemnizației de dirigenție.

„Profesorii diriginți vor primi doar puțin peste 200 de lei net, aceasta fiind o activitate extrem de complexă și care necesită mult timp. Situația este dramatică, pentru că mulți directori s-au rugat de profesori să preia această responsabilitate chiar și atunci când era plătită la 10% din salariu, adică un profesor cu 25 de ani vechime primea peste 1.000 de lei brut, dar acum guvernanții propun doar 410 lei brut, adică aproximativ 200 de lei net, ceea ce este o batjocură totală.

Dacă această lege va rămâne în vigoare, activitatea de dirigenție va fi refuzată în toamnă, întrucât nu poate fi impusă în fișa postului, dar trebuie să fie plătită în mod corespunzător", arată sindicalistul.

Sociolog: „Situația este catastrofală”

Sociologul și antropologul Ștefan Guga, cercetător în cadrul Syndex România, a comentat la rândul său proiectul legii.

„La educație e foarte clar că situația este catastrofală, chiar dacă era ea oricum. Mă îndoiesc că noua lege va aduce îmbunătățirile de care avem nevoie la educație, pentru că scopul ei este acela de a limita cheltuielile”, a transmis acesta.

Simion Hăncescu a ridicat inclusiv problema unei posibile inadecvări a legii propuse de ministerul Muncii față de cerințele Comisiei Europene pentru obținerea banilor din PNRR.

„Se creează un paradox: PNRR-ul cere eliminarea inechităților din actuala lege, dar noua lege este chiar mai inechitabilă decât cea veche, am solicitat și domnului Bolojan o discuție pe această temă”, a relatat sindicalistul.

Întrebat dacă Guvernul ar putea încălca jalonul PNRR pentru că Legea salarizării nu este echitabilă, Ștefan Guga a relatat:

„Criteriul acesta de echitate este destul de alunecos, din câte țin minte acesta se raporta doar la diferența dintre salariul cel mai mare și cel mai mic salariu, chestiune despre care s-a și vorbit mult în spațiul public. Întrebarea adesea se pune de câte ori câștigă mai mult persoana cu cel mai mare salariu, care poate fi sau nu președintele, decât persoana cu cel mai mic salariu. Cu cât raportul acesta este mai mic, cu atât se consideră, cel puțin teoretic, că legea e mai echitabilă.”

Sindicatele preferă pierderea fondurilor europene în locul unei legi inechitabile

Simion Hăncescu a declarat ferm că sindicatele din Educație consideră că este preferabil ca România să piardă fondurile europene din PNRR decât să se adopte o lege care va distruge sistemul. 

„În opinia noastră, este de preferat să pierdem cei 760 de milioane de euro, echivalentul a 4 miliarde de lei, decât să adoptăm o lege a salarizării care va genera haos, nemulțumire profundă și va scoate oamenii în stradă, mai ales că după începerea școlii ne putem aștepta la proteste ample și la o grevă generală de proporții, ceea ce ar distruge și mai mult sectorul bugetar și Educația.

Este evident că principalul promotor al acestor măsuri este Ilie Bolojan, care, încă din 2002, a luat măsuri cinice și iresponsabile ce au afectat Educația, anul trecut a continuat în aceeași direcție, iar acum pare să urmărească același scop, dând impresia că urăște educația și, prin extensie, copiii din România, pentru că, în cele din urmă, batjocorirea profesorilor se reflectă asupra copiilor”, a precizat Simion Hăncescu.

Lista tuturor salariilor din învățământ, potrivit proiectului de lege

Salariile sunt stabilite prin înmulțirea coeficientului aferent fiecărei categorii profesionale cu valoarea de referință de 4.100 de lei, însă această sumă de referință va deveni efectivă abia în anul 2027.

• Profesori cu studii superioare de lungă durată (grad didactic I): între 8.077 lei (coef. 1,97) și 9.758 lei (coef. 2,38 pentru vechime peste 25 de ani).

• Profesori cu studii superioare de lungă durată (grad didactic II): între 7.954 lei (coef. 1,94) și 8.979 lei (coef. 2,19).

• Profesori cu studii superioare de lungă durată (grad didactic definitiv): între 7.831 lei (coef. 1,91) și 8.446 lei (coef. 2,06).

• Profesori debutanți cu studii superioare de lungă durată (indiferent de grad): 7.790 lei (coef. 1,90).

• Cadre didactice cu studii superioare de scurtă durată (grad I, peste 25 de ani vechime): 8.856 lei (coef. 2,16).

• Cadre didactice debutante cu studii superioare de scurtă durată: 7.626 lei (coef. 1,86).

• Instituteori și maiștri instructori cu studii de lungă durată (coeficient maxim menționat): 8.856 lei (coef. 2,16).

• Instituteori și maiștri instructori cu studii de scurtă durată (coeficient maxim menționat): 8.528 lei (coef. 2,08).

• Învățători, educatoare și educatori-puericultori (studii de nivel liceal): între 7.462 lei (coef. 1,82) și 8.446 lei (coef. 2,06 pentru grad I și peste 25 de ani).

• Antrenori cu studii superioare de lungă durată: între 7.421 lei (coef. 1,81 pentru debutanți) și 8.815 lei (coef. 2,15 pentru categoria I – titlul de maestru).

• Antrenori cu studii de nivel liceal: între 6.929 lei (coef. 1,69 pentru debutanți) și 8.036 lei (coef. 1,96 pentru titlul de maestru).

• Spor pentru profesorii diriginți: aproximativ 240 de lei net (reprezentând 10% din valoarea de referință de 4.100 lei).