Situație tragică în școlile din România: profesorilor le e greu să predea, din cauza gradului de analfabetism funcțional al elevilor

Expertul în educație Marian Staș, cadru didactic asociat la Universitatea București și Harvard Kennedy School, a examinat pentru „Adevărul” concluziile unei analize a organizației Friedrich Ebert Stiftung România privind ultimul val PISA 2025.

Rata de analfabetism funcțional a crescut cu 14% în ultimii 10 ani Foto: Arhiva Adevărul

Analiza indică o creștere de 14%, în ultimul deceniu, a proporției elevilor români care se situează sub pragul competențelor de bază, adică în zona analfabetismului funcțional. Marian Staș apreciază că măsurile României, din ultimii 10 ani, pentru îmbunătățirea actului educațional au rămas, în esență, forme fără fond.

„În ultimul deceniu, România a avut mai mulți miniștri ai educației, mai multe legi, mai multe strategii și miliarde de euro din fonduri europene. Cu toate acestea, analfabetismul funcțional a crescut cu 14 puncte procentuale. În opinia mea, toată această colecție de componente de politici publice legate de PISA reprezintă, în esență, forme fără fond. Ceea ce face învățământul preuniversitar din România și ceea ce se cere pentru a avea succes la PISA sunt două lumi paralele. Prin urmare, dacă alocăm resurse doar pentru a cosmetiza aceeași stare de fapt, rezultatele nu au cum să fie bune.

Mă refer aici la planurile-cadru, la programele școlare și la întreaga arhitectură a sistemului preuniversitar. Toate acestea, împreună cu decalajele socio-economice profunde dintre rural și urban, au dus la situația actuală, pentru că, de fapt, ne-am făcut că facem. Nu am atacat cauzele profunde, care țin de un model educațional depășit de vreme, extrem de puternic ancorat în memorare. Nu am ținut cont de nevoile comunităților locale. Evident, rezultatele au fost cele care au fost, iar la fiecare trei ani ne-am lamentat”, a declarat expertul în educație.

Analfabetismul funcțional este atât de crescut încât profesorilor le este dificil să predea

Gradul de analfabetism funcțional a crescut atât de vertiginos încât profesorilor le este dificil să predea, sugerează Marian Staș, oferind și un exemplu.

„Vreau să dau și un exemplu negativ, pe care l-am întâlnit direct. Am discutat cu o doamnă profesoară despre o problemă de fizică formulată astfel: „Poziționați muchiile teșite ale celor două rigle astfel încât să formeze un șgheab.” Discuția a continuat cu întrebările: „Doamnă profesoară, ce înseamnă muchie?”, „Ce înseamnă teșite?” și „Ce înseamnă șgheab?” Aici s-a încheiat discuția despre alfabetizare sau analfabetism. Copii întrebau sensul unor cuvinte, într-adevăr, poate mai puțin obișnuite, dar nu mi-aș fi închipuit vreodată că, la clasa a șasea sau a șaptea, un copil nu înțelege ce înseamnă șgheab”, a mai precizat expertul în educație.

De asemenea, Marian Staș le-a oferit și o serie de sfaturi părinților îngrijorați de cifrele alarmante privind analfabetismul funcțional, care vor să se asigură că cei mici nu se află în aceeași situație.

„Cel mai bun lucru pe care îl pot face părinții este să acționeze cu blândețe și să nu îi intimideze pe copii. Îi pot lua deoparte și pot citi împreună cu ei ceva ce îi pasionează. Apoi, este important să îi întrebe cum a gândit personajul principal sau ce lucruri le-au reținut atenția. Cu alte cuvinte, acolo unde există interes pentru lectură, o modalitate directă este ca părintele să stea împreună cu copilul, să se uite cu el pe un text, să comenteze și să discute despre ce este vorba în textul respectiv. Astfel, ne putem da seama imediat cum stau lucrurile. Nu știu în ce măsură obiceiul de a citi este prezent în familii, dar aceasta este o metodă directă”, a mai transmis expertul în educație.

Expertul în educație susține că unul dintre motivele acestei scăderi în ultimii 10 ani poate fi strâns legat de modul în care învățământul din România s-a adaptat la pandemie.

„Este limpede că sistemul a dovedit o conduită constant contraproductivă. Atunci când, de atâta timp, fără excepție, rezultatele devin tot mai slabe, este clar că măsurile gândite și resursele alocate au fost, cum spuneam, forme fără fond. Uneori a lipsit până și fondul. Efectul cumulativ negativ s-a văzut, coroborat, aș spune, și cu o reziliență extrem de scăzută a societății și a sistemelor noastre publice, pusă la încercare de pandemie. Din punctul meu de vedere, acesta a fost un factor agravant”, susține expertul în educație.

Datele analizei FES privind creșterea analfabetismului funcțional din ultimii 10 ani

O analiză a organizației guvernamentale Friedrich Ebert Stiftung (FES) România semnalează o creștere de 14% a procentului de elevi români care se situează sub pragul competențelor de bază în ultimul deceniu, în cadrul evaluării internaționale PISA. Situația este descrisă în analiză drept zona analfabetismului funcțional. Analiza compară situația României și media OCDE în 2025 cu valorile raportate cu 10 ani înainte, în 2015. 

Infografic privind analfabetismul funcțional Foto: FES România

Potrivit analizei, deși atât România, cât și media OCDE au înregistrat scăderi similare în rezultatele elevilor la competențele de Matematică, Citire și Științe în perioada dată, rezultatele României sunt sistematic sub cele medii din OCDE. 

Analiza FES România prezintă, în datele citate, următoarea situație: „Testele PISA din 2025 arată că aproximativ 38,5% dintre elevii de 15 ani din România se situează sub nivelul 2 în toate cele 3 discipline. Cu alte cuvinte, aproape 4 din 10 elevi nu ating pragul asociat competențelor de bază nici la matematică, nici la lectură, nici la științe.

Comparativ, în anul 2015, aproximativ 24,3% se situau sub nivelul 2 la toate cele trei discipline, creșterea fiind de aproximativ 14 puncte procentuale. Prin comparație, media OCDE este de 19,7%, creșterea față de 2015 fiind de aproximativ 7 puncte procentuale. În UE27, doar Cipru și Bulgaria înregistrează o pondere mai mare în anul 2025, de 43,5% și 41,9%, respectiv.”

Aceeași analiză notează că, la polul opus, ponderea elevilor de 15 ani cu rezultate foarte bune la oricare dintre cele trei discipline, respectiv nivelul 5 sau 6 de competență PISA, a crescut foarte puțin în ultimul deceniu, de la 4,1% în 2015 la 4,8%. Valoarea este de peste două ori mai mică decât cea atinsă de țările OCDE, în medie, în 2025, după o scădere de câteva puncte procentuale față de 2015. 

„În ceea ce privește ponderea elevilor cu rezultate bune la oricare dintre cele trei discipline (nivelul 5 sau 6 de competență pe scala PISA), numai 4,8% dintre elevii de 15 ani din România s-au aflat în această situație, în ușoară creștere față de 2015, când procentul era de 4,1%. În rândul statelor UE27, România se află printre țările cu cele mai mici ponderi, alături de Bulgaria și Grecia. Media țărilor OCDE este de 11,9% în anul 2025, în scădere față de 15,3% cât se înregistra în 2015”, arată FES România.