război ucraina - ultimele știri

Nicușor Dan a efectuat prima sa vizită în Republica Moldova. Contextul și semnificațiile acestei călătorii sunt multiple subliniază analiștii. La baza legăturii dintre cele două state nu stă doar istoria, ci și interesul de ambele părți.

Președintele Nicușor Dan și Maia Sandu, șefa statului Republicii Moldova, vor merge, miercuri, împreună la Summitul de la Odesa, în Ucraina. Orașul este bombardat de forțele ruse.

Campionul mondial la categoria grea Oleksandr Usîk i-a propus duminică lui Donald Trump să vină să locuiască o săptămână în casa sa din Ucraina.

Rusia a adus la granița cu Ucraina primul lot de 1.212 trupuri ale soldaților ucraineni căzuți în luptă, în cadrul unei operațiuni de repatriere, a anunțat generalul-locotenent Alexander Zorin, reprezentant al echipei ruse de negociere.

Opoziția exilată din Rusia discută în spatele ușilor închise cu oficialii ucraineni, a declarat joi, pentru Politico, Vladimir Kara-Murza, jurnalist ruso-britanic, câștigător al premiului Pulitzer și critic important al Kremlinului.

Rusia vede puține șanse de a salva ultimul său acord nuclear cu Statele Unite, care urmează să expire în opt luni, având în vedere starea „ruinată” a relațiilor cu Washingtonul, a declarat principalul său oficial pentru controlul armelor.

Papa Leon a îndemnat Rusia să ia măsuri pentru a pune capăt conflictului din Ucraina într-o convorbire telefonică pe care a avut-o, pentru prima dată, cu președintele Vladimir Putin, a anunțat Vaticanul.

Marea Britanie s-a angajat, miercuri, să furnizeze 100.000 de drone Ucrainei, până la sfârşitul actualului exerciţiu financiar, în aprilie 2026, marcând o creştere de zece ori, după ce a declarat că vehiculele aeriene fără pilot au transformat modul în care se poartă războaiele.

La câteva zile după ce Ucraina a executat una dintre cele mai ambițioase operațiuni militare ale războiului – lovind în adâncul teritoriului rus și scoțând din uz o parte considerabilă a aviației strategice ruse – întrebarea care planează asupra întregii Europe este: cum va reacționa Kremlinul?

În zorii unei zile de duminică pe care Moscova o va ține minte mult timp, Ucraina a declanșat una dintre cele mai ambițioase operațiuni aeriene ale serviciilor sale speciale.

Este o veste foarte proastă. În timp ce europenii trebuie să se mobilizeze în fața retragerii americane și a revanșismului rus, victoria candidatului naționalist la alegerile prezidențiale din Polonia va frâna afirmarea politică a Uniunii.

Președintele României, Nicușor Dan, efectuează luni prima sa deplasare externă în calitate de șef al statului, participând la Summitul Formatului București 9 (B9) și la reuniunea cu Țările Nordice, desfășurate la Vilnius, Lituania. El a mers la Vilnius cu un avion de transport militar.

Presiunea tot mai mare exercitată de dronele ucrainene asupra infrastructurii și pozițiilor militare ruse a determinat Moscova să caute soluții alternative de apărare.

Pe 1 iunie, la orele amiezii, mai multe baze aeriene din Federația Rusă au fost ținta unei operațiuni de amploare derulate de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).

Un atac cu rachetă lansat de armata rusă a vizat un centru de instruire al Forțelor Terestre ale Ucrainei, soldându-se, potrivit datelor preliminare, cu cel puțin 12 militari uciși și alți peste 60 răniți.

Într-un moment delicat pentru statul ucrainean, marcat de incertitudini militare și presiuni internaționale, primarul Kievului, Vitali Kliciko, lansează cel mai dur atac public la adresa președintelui Volodimir Zelenski.

Într-un război care a redesenat granițele Europei și a reconfigurat strategia de securitate continentală, puține figuri din aparatul militar ucrainean au atras atenția și au influențat direcția conflictului precum generalul Kirilo Budanov.

Deciziile militare nu sunt întotdeauna dictate de performanță tehnică, ci mai degrabă de ceea ce vrea — sau nu vrea — un stat să sacrifice.

Rusia a lansat în noaptea de vineri spre sâmbătă un atac masiv asupra Ucrainei, utilizând 114 drone și rachete, cu doar câteva zile înaintea unor discuții de pace anunțate de Moscova pentru luni, la Istanbul – discuții la care Kievul nu a confirmat încă participarea, scrie Kyiv Post.

Când Vladimir Putin afirmă că e „gata de dialog”, de regulă înseamnă că urmează o nouă rundă de șantaj diplomatic sau, în cel mai bun caz, o pauză în bombardamente — strategică, nu umanitară.

În fața unui conflict prelungit în Ucraina și a pierderilor grele suferite de ambele părți, întrebarea care domină cercurile strategice occidentale nu mai este dacă Rusia ar putea ataca un stat membru NATO, ci unde și când.

O declarație oficială a Serviciului de Informații Externe (SVR) al Rusiei, conform căreia „Industria militară sârbă înjunghie Rusia pe la spate”, reprezintă cel mai direct și crud atac al Moscovei asupra Belgradului din istoria modernă.

Într-un discurs tranșant rostit la Londra, David Petraeus, fost director al CIA și general american cu o carieră impresionantă în teatrele de război din Irak și Afganistan, a avertizat că Vladimir Putin nu se va opri în Ucraina.

Uniunea Europeană a prezentat în această săptămână o nouă strategie pentru Marea Neagră, grație căreia vor fi investite 75 de miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii regionale, fapt ce va duce și la un transport mai rapid al echipamentelor militare grele.

Un raport recent al Centrului pentru Analiză Macroeconomică și Prognoză pe Termen Scurt (CMASF), o instituție cu legături directe cu aparatul economic al statului rus, atrage atenția asupra unei acumulări periculoase de vulnerabilități în sistemul bancar al Federației Ruse.

Într-un gest cu puternice conotații simbolice și strategice, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a acuzat joi Serbia că, în ciuda neutralității declarate în războiul din Ucraina, ar furniza armament Kievului prin intermediul unor state terțe.

Rusia a anunțat că, în noaptea de marți spre miercuri, a interceptat aproape 50 de drone ucrainene, în contextul unui nou val de atacuri aeriene ce a afectat mai multe regiuni, inclusiv zona Moscovei.

Tensiunile de-a lungul frontierei nord-estice a Ucrainei se intensifică, în contextul în care forțele ruse au ocupat patru sate din regiunea Sumî și continuă acțiunile ofensive cu un efectiv estimat la aproximativ 60.000 de soldați.

Vladimir Putin este, aparent, deschis la ideea unui acord de pace în Ucraina. Însă nu oricum.

Președintele american Donald Trump a declarat ă SUA vor afla în curând dacă președintele rus Vladimir Putin este serios în ceea ce privește încetarea războiului din Ucraina, avertizând că, dacă Moscova trage de timp, Washingtonul va „răspunde puțin diferit”.

Bogații Rusiei ar fi mulțumiți dacă Putin ar opri războiul în condițiile propuse de Trump și ar accepta, pentru început, o ofertă de armistițiu. „Ei doresc să câștige, dar să cheltuiască, să investească, să aibă parte de vacanțe”, susține Igor Eidman, sociolog, comentator politic și disident rus.

Războiul din Ucraina ar putea fi doar preludiul unui scenariu mai amplu, în care adevărata miză pentru Kremlin nu este neapărat câștigarea de teritorii, ci spargerea coeziunii interne a Alianței Nord-Atlantice.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi, 27 mai 2025, o reglementare pentru instituirea Acţiunii pentru Securitatea Europei (SAFE), un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producţia industrială pentru apărare.

Președintele american Donald Trump ia în calcul impunerea de noi sancțiuni împotriva Rusiei în zilele următoare, în contextul intensificării ofensivei Kremlinului asupra Ucrainei.

Analiștii avertizează că Rusia este tot mai aproape de a putea lansa atacuri masive împotriva Ucrainei folosind până la o mie de drone de atac în același timp.

Trei frați, cu vârste de 8, 12 și 17 ani, au fost uciși într-un atac masiv al rușilor. Unul dintre copii urma să meargă la balul de absolvire peste câteva zile. Mama copiilor este în comă, la spital, iar tatăl este și el rănit.

Rusia nu vede Vaticanul ca pe un loc serios pentru negocieri de pace cu Ucraina.

Răspunsul Moscovei nu a întârziat să apară după ce președintele american Donald Trump l-a numit pe Vladimir Putin „complet nebun” pentru atacurile recente asupra Ucrainei, într-un moment în care negocierile de încetare a focului par să fi intrat într-o fază delicată.

Criza de muniție antiaeriană devine acută în Ucraina, unde cele două baterii de rachete sol-aer SAMP/T, furnizate de aliații occidentali, sunt în prezent inutilizabile, din lipsa completă a rachetelor compatibile – dezvăluie Le Monde, citând surse guvernamentale.

În pofida discursului oficial optimist, economia Federației Ruse intră într-o etapă de degradare accelerată, alimentată de prăbușirea veniturilor din petrol, costurile uriașe ale războiului și o structură economică incapabilă să se adapteze la izolare și presiuni externe.

În fața unei Americi tot mai reticente să continue sprijinul militar pentru Ucraina, liderii europeni analizează o soluție de avarie: să cumpere ei înșiși armament american și să-l trimită la Kiev.

La peste trei ani de la declanșarea invaziei în Ucraina, regimul condus de Vladimir Putin pare tot mai izolat și vulnerabil.

Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea intra în faza finală în vara anului viitor, susține un nou raport al centrului de analiză geopolitică al băncii americane JPMorgan Chase.

Rusia a atacat Kievul și alte regiuni ucrainene cu drone și rachete în noaptea de 25 mai, ucigând cel puțin 12 persoane, inclusiv trei copii, potrivit oficialilor locali. Rusia a lansat peste noapte 69 de rachete și 298 de drone, potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei.

Ministrul Apărării a declarat că nu exclude revenirea la recrutarea militară dacă armata nu va reuși să atragă suficienți recruți. Măsura s-ar putea aplica de anul viitor.

Partizanii mișcării Atesh s-au apropiat de sediul Districtului Militar de Sud al armatei ruse din Rostov, care este considerat una dintre principalele unități administrative și militare ale Rusiei.

Rusia a lansat vineri noapte zeci de drone de atac și rachete balistice asupra Kievului, avariind mai multe clădiri de apartamente și rănind cel puțin 14 persoane.

Centrala nucleară de la Zaporojie, aflată sub controlul forțelor ruse din primele luni ale invaziei, se apropie cu pași rapizi de integrarea completă în sistemul energetic al Federației Ruse.

După mai bine de doi ani de război total în Ucraina, președintele Rusiei, Vladimir Putin, și-a făcut simțită prezența în regiunea de frontieră Kursk, într-un gest mai degrabă teatral decât strategic.

O nouă rundă de discuții între Ucraina și Rusia ar putea avea loc la Vatican la mijlocul lunii iunie, relatează The Wall Street Journal , citând surse proprii.

Președintele SUA, Donald Trump, a transmis liderilor europeni că Vladimir Putin nu vrea să pună capăt războiului, deoarece crede că îl va câștiga.

Serviciile de informații occidentale avertizează că Federația Rusă pregătește o nouă campanie de atacuri cibernetice cu potențial disruptiv major, vizând infrastructura logistică ce asigură sprijin militar Ucrainei, relatează Reuters.

Athos Salomé, un brazilian în vârstă de 38 de ani, cunoscut în presa internațională drept „Noul Nostradamus”, revine în atenție cu o serie de previziuni ce ating puncte nevralgice ale prezentului geopolitic și climatic.

Ministerul Apărării din Ucraina a aprobat, în mod oficial, utilizarea unui nou tip de armament autonom pe câmpul de luptă: robotul de tip „aruncător de flăcări” denumit Krampus, un vehicul terestru fără echipaj (UGV) dotat cu muniție termobarică, conceput integral pe plan local.

La mai bine de unsprezece luni de la ultima misiune cunoscută, Statele Unite au reluat zborurile de supraveghere de mare altitudine în regiunea Mării Negre, semnalând o posibilă recalibrare strategică în raport cu politica agresivă a Federației Ruse în sud-estul Europei.

O versiune modernă a mașinii Enigma a fost creată de o companie estoniană fiind folosită deja pe frontul din Ucraina.

Biserica Rusă se află din nou în centrul unui scandal: Patriarhul Kirill a apărut la o întâlnire cu președintele sârb, dar purta o panaghie furată din Ucraina.

În timp ce comunitatea internațională își îndreaptă tot mai mult speranțele către o încetare a focului în Ucraina, experții în securitate trag un semnal de alarmă.

În timp ce președintele rus Vladimir Putin explorează un potențial acord de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina, naționaliștii anti-occidentali duc o campanie pentru a menține conflictul.

Vladimir Putin nu este cunoscut drept un om impulsiv. Dar decizia sa de a refuza participarea la negocierile de pace cu Volodimir Zelenski, programate la Istanbul, pare mai degrabă un calcul riscant decât o manifestare de reținere diplomatică.