Analiză Cât de expusă este România operațiunilor clandestine ale Rusiei. Avertismentul Financial Times

Rusia ar putea recurge la asasinate, răpiri și operațiuni de destabilizare în Europa, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, avertizează surse citate de Financial Times. Doi experți în securitate explică ce urmărește Moscova prin astfel de acțiuni, cât de expusă este România și ce rol au serviciile secrete în prevenirea unor eventuale atacuri.

Rusia ar putea intensifica operațiunile de sabotaj în Europa Foto: arhiva

În contextul unui conflict prelungit, Moscova ar putea recurge la operațiuni clandestine, inclusiv asasinate și răpiri. Experții în securitate Hari Bucur și Aurel Cazacu au explicat pentru „Adevărul” cum trebuie interpretate aceste avertismente, ce riscuri există pentru România și cât de important este rolul serviciilor secrete în prevenirea unor eventuale atacuri.

De ce ar putea Rusia să recurgă la operațiuni clandestine în Europa

Amenințările Rusiei la adresa Occidentului trebuie analizate în contextul unei confruntări care durează de mai bine de un deceniu, consideră Hari Bucur Marcu. 

„Unul este amenințarea Rusiei de a declanșa un război. Este o amenințare care există din 2012, de când Putin a revenit ca președinte al Federației Ruse și a emis o strategie de securitate națională în care identifică clar vestul în general, iar Europa de Vest în special, ca principală amenințare de securitate națională la adresa Rusiei”, explică Hari Bucur.

Analistul leagă escaladarea confruntării de apropierea Ucrainei de Occident. În interpretarea sa, anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă din 2022 fac parte dintr-un conflict în care Moscova a încercat să împiedice apropierea Kievului de structurile occidentale.

„În 2022, războiul din Ucraina a avut exact această rațiune explicită, pentru că, din punct de vedere al artei și științei militare, este un război irațional. Rațiunea a fost aceea de a împiedica Ucraina să devină parte a Occidentului”, afirmă analistul.

Chiar dacă războiul a afectat economia și capacitatea militară a Rusiei, acest lucru nu înseamnă că Moscova nu mai dispune de resurse pentru a continua confruntarea cu adversarii săi.

„Adică economia și puterea militară ale Rusiei sunt uzate. Dar nu sunt uzate până acolo încât Rusia să dispară sau să cedeze”, explică Bucur.

Asasinate și răpiri, printre scenariile posibile

În condițiile în care o intervenție militară directă în alte state europene ar presupune riscuri și costuri importante, Rusia ar putea recurge la operațiuni clandestine, în care să își ascundă implicarea, consideră Hari Bucur.

„Ce pot face rușii sunt așa-zisele operații sub acoperire, neagă că ei ar fi autorii acelor operații”, explică analistul.

Astfel de acțiuni ar putea urmări destabilizarea unor state, influențarea alegerilor sau susținerea unor grupări ostile Occidentului. În această categorie pot intra și asasinatele ori răpirile, însă existența unor asemenea scenarii nu înseamnă că planuri concrete au fost confirmate.

„Sunt operații de tot felul: de destabilizare, de intervenție în alegeri, de susținere a unor grupări care urăsc Occidentul și, în special, civilizația occidentală, și așa mai departe. Printre acestea putem număra și eventuale asasinate, eventuale răpiri de persoane sau alte lucruri de acest gen”, afirmă acesta.

În opinia sa, avertismentele apărute în presă trebuie privite și ca un semnal adresat guvernelor europene, cărora li se atrage atenția asupra necesității de a consolida măsurile de securitate.

„Analiza de la Financial Times este pentru a atrage atenția guvernelor că trebuie luate mai multe precauții împotriva Rusiei, nu pentru a pregăti publicul pentru această posibilitate sau pentru a-l îngrijora”, subliniază analistul.

Cât de pregătite sunt serviciile secrete românești

În ceea ce privește capacitatea României de a preveni eventuale atacuri, expertul Aurel Cazacu apreciază că serviciile secrete dispun de resurse și de personal bine pregătit. 

„În privința metodelor de prevenire ale serviciilor secrete române pentru acțiuni individuale asupra cetățenilor sau politicienilor, consider că avem servicii foarte bine pregătite, în care se investesc mulți bani.”

Analistul subliniază însă că, într-un sistem democratic, instituțiile de securitate funcționează sub autoritatea factorului politic. „Însă în democrație politicul conduce”.

Astfel, aprecierea privind pregătirea serviciilor secrete nu reprezintă o garanție că orice atac ar putea fi identificat și împiedicat.

Ce riscuri există pentru România și Uniunea Europeană

România, ca membră a Uniunii Europene și a NATO, se află în spațiul occidental vizat de amenințările descrise de Hari Bucur.

În acest context, operațiunile clandestine reprezintă unul dintre scenariile care trebuie luate în calcul de autorități.

Pentru România, prevenirea unor eventuale atacuri depinde de capacitatea instituțiilor de securitate de a identifica amenințările și de a interveni înainte ca acestea să se materializeze. 

Ancheta Financial Times

Potrivit unei investigații Financial Times, serviciile europene de informații avertizează că Rusia și-ar intensifica operațiunile clandestine împotriva unor persoane din industria europeană de apărare, în încercarea de a slăbi sprijinul acordat Ucrainei. Publicația citează oficiali din cinci servicii europene de informații, care susțin că printre țintele potențiale se numără directorii și angajații de rang înalt ai companiilor din domeniu, inclusiv ai firmelor mai mici care produc drone și componente pentru acestea.

Avertismentul vine în contextul stagnării progreselor militare pe frontul ucrainean și al dificultăților economice cu care se confruntă Rusia. Potrivit surselor citate, Kremlinul ar fi extins operațiunile de sabotaj și război hibrid în Europa, iar tentativele de violență împotriva unor ținte civile ar ocupa un loc tot mai important în această strategie.

Serviciul german de informații interne, BfV, și-a intensificat contactele cu angajații și conducerea companiilor din industria de apărare și a recomandat inclusiv măsuri suplimentare de protecție personală. Mai mulți directori au declarat pentru Financial Times că și-au consolidat securitatea în ultimele șase luni, la recomandarea autorităților.

Potrivit oficialilor citați, serviciul de informații militare al Rusiei, GRU, ar avea un rol important în aceste operațiuni și ar utiliza tot mai mult rețele de crimă organizată. Metodele ar include împărțirea activităților de supraveghere, logistică și executare între mai multe persoane sau grupuri, pentru a îngreuna identificarea celor implicați. În unele cazuri, presupuse comploturi au fost dejucate, iar în altele au fost observate activități suspecte de supraveghere a persoanelor vizate, inclusiv la domiciliu și la locul de muncă.

Un aspect important al avertismentului este dimensiunea psihologică a operațiunilor. Potrivit unui oficial din serviciile de informații citat de publicație, obiectivul Rusiei nu ar fi neapărat ca fiecare tentativă să fie dusă la capăt, ci și să creeze un sentiment de nesiguranță în rândul celor care colaborează cu Ucraina. Teama de a deveni o țintă ar putea determina companiile și angajații să evite astfel de colaborări.