Radu Miruță spune că efectivele americane din România au crescut: „La granițe miroase a praf de pușcă și mor oameni”

În acest moment, nu există informații potrivit cărora militarii americani ar urma să se retragă din România. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, afirmă că, dimpotrivă, în ultimul an, efectivele americane din țara noastră au crescut, iar în ultimele luni au venit aproximativ 500 de militari americani suplimentari.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Foto: Inquam Photos/George Călin

„Nu există în acest moment, la nivelul Ministerului Apărării, niciun indiciu cum că trupele americane ar urma să plece din România”, a declarat Radu Miruță, duminică seară, la Digi24.

Ministrul a explicat că, în urma unei decizii a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), România a acceptat pe teritoriul național anumite echipamente americane, iar odată cu acestea au sosit și militari suplimentari.

„Acum câteva luni au venit până la 400 de militari în plus. (...) Au venit cu aceste echipamente militari americani suplimentari”, a spus Miruță.

Potrivit ministrului, în ultimul an au existat atât plecări de militari americani din România, cât și suplimentări ale efectivelor, însă bilanțul este unul pozitiv.

„Vă repet că aproape 500 au venit în ultimul an. Este un plus”, a afirmat Radu Miruță.

Ce spune ministrul despre un posibil „plan B”

Întrebat dacă România are un plan pentru situația în care Statele Unite ar decide totuși să-și reducă prezența militară în țara noastră, ministrul interimar al Apărării a spus că descurajarea militară trebuie construită pe mai multe componente.

„Un american care pleacă din România micșorează capacitatea României de a descuraja. Însă componenta asta de apărare este o componentă cu mai multe variabile și o componentă vie”, a declarat Miruță.

El a indicat efectivele militare, tehnica, dar și parteneriatele cu Statele Unite și cu celelalte state europene drept elemente care contribuie la capacitatea de apărare a României.

Ministrul a mai susținut că România trebuie să demonstreze în cadrul NATO că își dezvoltă propriile capacități de apărare. Potrivit acestuia, în ultimele luni au fost relansate cinci fabrici din industria de apărare, iar țara noastră contribuie astfel și la creșterea capacității de producție militară.

„Obiectivul rușilor la marginea României este fix pe buză”

Radu Miruță a vorbit și despre intensificarea incidentelor cu drone în apropierea graniței României. Ministrul a precizat că, într-un interval de doar trei zile, au fost identificate 18 cazuri de resturi de drone, recuperate ulterior de structurile militare pentru a se verifica dacă acestea conțin explozibili.

Oficialul le-a transmis oamenilor să nu atingă resturile de drone găsite și să anunțe imediat autoritățile.

„Sunt drone care au explozivii. Și sunt drone care au explozivii în zone în care la prima vedere nu ți-ai da seama”, a avertizat Miruță.

Ministrul a explicat că inclusiv componente aparent inofensive ale unei drone pot ascunde cantități de explozibil care nu pot fi identificate vizual.

„Cel mai indicat mod de a te comporta este de a nu atinge, de a anunța autoritățile, care vin destul de repede”, a spus acesta.

Ministerul Apărării pregătește o campanie de informare

Din cauza numărului tot mai mare de incidente, Ministerul Apărării pregătește o campanie de informare a populației, care va aborda atât modul în care oamenii trebuie să reacționeze în cazul descoperirii unor resturi de drone, cât și fenomenul dezinformării online.

Potrivit lui Radu Miruță, materialele urmează să fie prezentate în 42 de locații, prin intermediul centrelor militare județene.

Atacurile rusești, la câteva sute de metri de granița României

Radu Miruță a avertizat că România are o situație particulară pe flancul estic al NATO, deoarece atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au loc foarte aproape de teritoriul românesc.

„La câteva sute de metri de granițele României miroase a praf de pușcă și mor oameni”, a spus ministrul.

El a făcut referire în special la atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre, aflate la aproximativ 150-200 de metri de granița României.

„Dacă o dronă vine înspre portul Ucrainei și nu se va opri acolo, într-un timp foarte scurt, în câteva, una, două secunde, va ajunge în România. Noi nu putem face ceva înainte de a ajunge în România”, a explicat Radu Miruță.

În opinia ministrului, această proximitate face ca România să fie într-o situație diferită față de alte state de pe flancul estic al NATO. „Obiectivul rușilor la marginea României este fix pe buză”, a concluzionat Radu Miruță.

Două F-16, trimise la o dronă aflată în apropierea Neptun Deep

Radu Miruță a vorbit și despre incidentul produs în urmă cu aproximativ o săptămână în apropierea platformei Neptun Deep, unde o dronă s-ar fi apropiat la circa 300 de metri de infrastructura offshore.

Ministrul susține că România a intervenit rapid și a trimis două avioane de vânătoare pentru a elimina amenințarea.

„Fără să stăm pe gânduri, am trimis două avioane de vânătoare care au tras. (...) Am doborât drona, am scufundat-o, de fapt, și am adus înapoi siguranța oamenilor care au început să fie evacuați acolo”, a declarat Radu Miruță.

Potrivit acestuia, România trebuie să își apere interesele economice și infrastructura strategică, inclusiv în zonele care nu intră în acoperirea directă a mecanismelor NATO.

Ministrul acuză că România a întârziat investițiile în apărarea antidronă

Radu Miruță a susținut că România nu a acordat suficientă atenție dezvoltării capacităților de luptă împotriva dronelor, deși acest tip de război a devenit esențial în conflictul din Ucraina.

„România nu a fost preocupată de a comanda capabilități de luptă antidronă. Am comandat în 3-4 luni de zile toate aceste capabilități, dar până ele vin, nu stăm cu mâinile în buzunar”, a declarat ministrul.

Aplicație pentru informarea populației

Oficialul a anunțat și dezvoltarea unei platforme online prin care oamenii se vor putea înscrie la întâlniri cu specialiști ai Armatei Române. Scopul este ca militarii să explice populației, față în față, modul în care funcționează anumite echipamente și care sunt măsurile ce trebuie luate în situații de criză. Proiectul urmărește și combaterea dezinformării.

„Există un volum extrem de mare de dezinformare pe care îl observăm la Ministerul Apărării și pe care îl consider foarte periculos”, a afirmat Radu Miruță.

În acest an, Ministerul Apărării a deschis aproximativ 7.000 de posturi, în încercarea de a atrage oameni către sistemul militar.

„Am schimbat complet” modul în care sunt făcute achizițiile pentru industria de apărare

O parte importantă a declarațiilor lui Radu Miruță a vizat industria națională de apărare. Ministrul susține că noile contracte de înzestrare trebuie să genereze producție și transfer de tehnologie în România, nu doar achiziții de echipamente din străinătate.

„Ei bine, acum am schimbat complet strategia, am spus, «Armata Română cumpără de 8 miliarde de euro, uitați ce are nevoie să cumpere, condiția este de a face în România»”, a afirmat Miruță.

El a enumerat mai multe proiecte despre care susține că vor implica fabrici românești: producția de pulberi la Victoria, vehicule de luptă ale infanteriei la Mediaș, nave de patrulare și vedete de intervenție la Șantierul Naval Mangalia, arme de asalt la Fabrica de Arme Cugir și muniție la Uzina Mecanică Sadu.

Ministrul a criticat modul în care au fost gestionate în trecut obligațiile de offset, susținând că acestea nu au dus suficient la dezvoltarea industriei românești de apărare.

„Dacă din toate miliardele de euro pe care Armata Română le-a consumat pentru înzestrare erau trecute obligatoriu, ca o condiție, să se rostogolească prin industria națională de armament, n-am fi avut astăzi copaci acolo unde ar fi trebuit să avem linii de producție”, a spus el.

21 de administratori, demiși din fabricile de armament

Radu Miruță a mai declarat că a dispus schimbarea a 21 de administratori speciali, majoritatea din fabricile de armament.

„Am dat afară 21 de administratori, special cei mai mulți dintre ei au fost din fabricile de armament”, a afirmat ministrul, susținând că unii dintre aceștia aveau salarii foarte mari și nu ar fi avut rezultate pe măsura responsabilităților.

Miruță a relatat și o discuție avută cu angajații Uzinei Mecanice Sadu, afirmând că oamenii nu i-ar fi cerut salarii mai mari, ci locuri de muncă și comenzi pentru fabrică.

„Oamenii nu mi-au cerut măriri de salariu. Oamenii nu mi-au cerut sporuri. Mi-au cerut aproape unanim: «Ajutați-ne să avem de lucru»”, a declarat ministrul.