Robert Fico pune sub semnul întrebării solidaritatea NATO

Premierul slovac Robert Fico spune că se teme de război și vrea să țină Slovacia departe de orice conflict. Criticii avertizează însă că astfel de declarații pot slăbi NATO, alianța creată pentru a preveni războiul.

Robert Fico: „Nu vreau ca Slovacia să fie atrasă într-un conflict militar" Foto: Martin Baumann/TASR/dpa/picture alliance

„Mi-e teamă de război”, le-a spus Robert Fico studenților la medicină, săptămâna trecută, în timpul unei vizite la un spital universitar din Prešov.

Premierul slovac a avertizat că războiul din Ucraina a scăpat de sub control și că Europa s-ar putea confrunta cu un conflict mai amplu. El le-a cerut studenților să își imagineze că Slovacia ar fi obligată să trimită „5.000 sau 10.000 de soldați” să lupte undeva, fără ca oamenii să știe împotriva cui sau pentru ce.

Fico și-a îndreptat apoi atenția spre Articolul 5 al Tratatului NATO, clauza de apărare colectivă care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. „Nu vreau ca Slovacia să fie parte a unui conflict militar din cauza unui oarecare Articol 5”, a declarat el.

„Da, suntem membri NATO. Apreciem acest lucru. Cooperarea și respectarea obligațiilor sunt importante pentru noi. Dar, în calitate de prim-ministru, voi face tot ce îmi stă în putință pentru a mă asigura că Slovacia nu va fi atrasă niciodată într-un conflict militar.”

Declarațiile au stârnit un val de critici din partea opoziției slovace și au provocat un schimb de replici cu președintele Cehiei, Petr Pavel, fost președinte al Comitetului Militar al NATO. „Dacă cineva spune că este bucuros să fie membru NATO, dar nu este dispus să se implice atunci când un aliat este atacat, atunci nu a înțeles ce înseamnă solidaritatea”, a afirmat Pavel. Fico a replicat că înțelege de ce Pavel, ca fost general NATO, este dispus să lupte, în timp ce el preferă pacea.

Impactul asupra credibilității Slovaciei

Temerile lui Fico privind extinderea războiului sunt împărtășite de mulți europeni. Totuși, criticii săi consideră că un șef de guvern ar trebui să ofere soluții, nu să amplifice îngrijorările. 

„Nu este el prim-ministru? Nu este liderul țării? Nu ar trebui să conducă oamenii în loc să își exprime propriile temeri?”, a declarat fostul ministru slovac de externe Miro Wlachovsky, în prezent expert la think tank-ul GLOBSEC. Potrivit acestuia, întrebarea esențială pentru șeful guvernului este cum este pregătită țara pentru eventuale amenințări și pe ce sprijin se poate baza în cazul unui atac. Întrebat dacă astfel de declarații afectează poziția Slovaciei în cadrul alianței, Wlachovsky a răspuns sec: „Da, acest lucru s-a întâmplat deja.”

Contextul politic al declarațiilor

Analiștii văd în poziția lui Robert Fico și o dimensiune electorală. Premierul slovac se pregătește pentru alegerile de anul viitor, iar unii observatori cred că încearcă să recupereze alegători de la partidul de extremă dreapta Republika, o formațiune profund ostilă NATO și Uniunii Europene și care se opune sprijinului militar pentru Ucraina. Wlachovsky compară discursul lui Fico cu cel al premierului ungar Viktor Orbán și al politicianului ceh Andrej Babiš, care s-au prezentat în repetate rânduri drept „candidații păcii”.

Babiš a fost criticat în campania prezidențială din 2023 după ce a pus sub semnul întrebării oportunitatea trimiterii de trupe cehe în ajutorul Poloniei, dacă aceasta ar fi atacată.

Ce prevede Articolul 5 al NATO?

Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și expert la Royal United Services Institute, subliniază că Articolul 5 reprezintă „cea mai solemnă promisiune pe care un stat o poate face altui stat”. Scopul fundamental al clauzei nu este însă războiul, ci descurajarea. Ideea este ca un potențial agresor să știe că s-ar confrunta cu întreaga Alianță și nu cu un singur stat izolat. „Este vorba despre solidaritate, despre unitate și despre consolidarea descurajării, tocmai pentru a evita războiul”, explică Lungescu. Ea amintește că NATO este o alianță defensivă și că activarea Articolului 5 nu înseamnă automat trimiterea de trupe în luptă de către toate statele membre.

Consiliul Nord-Atlantic ar analiza situația și ar decide prin consens dacă este vorba despre un caz care intră sub incidența Articolului 5. Ulterior, fiecare stat ar decide singur ce formă de sprijin oferă, care poate fi militară, logistică, tehnică sau de altă natură. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite.

Slovacia beneficiază deja de protecția NATO

Experții subliniază că Slovacia profită deja de solidaritatea pe care Fico pare să o pună sub semnul întrebării. 

NATO și Uniunea Europeană: imagine-simbol Foto: Yassine Mahjoub/SIPA/picture alliance

După invazia rusă pe scară largă a Ucrainei, NATO a desfășurat în Slovacia un grup de luptă multinațional format din militari slovaci și din alte state aliate. Rolul acestuia este tocmai descurajarea unei eventuale agresiuni împotriva Slovaciei.

„Exact asta își dorește Putin”

Fostul ministru slovac al apărării Jaroslav Naď consideră că adevăratul pericol apare atunci când teama de escaladare ajunge să dicteze politica față de Ucraina. „Exact asta își dorește Vladimir Putin”, afirmă el. Potrivit lui Naď, liderul rus încearcă să convingă cetățenii din UE și NATO că sprijinul acordat Kievului ar putea provoca un război mondial.

Fostul ministru amintește că argumente similare au fost invocate și atunci când Slovacia a decis să transfere Ucrainei întreaga sa flotă de avioane MiG-29. „Ni se spunea că diverse forme de ajutor ar putea provoca o escaladare periculoasă în relația cu Rusia. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat”, spune el.

Astfel, disputa provocată de declarațiile lui Robert Fico reflectă o dezbatere tot mai intensă în Europa: cât de departe ar trebui să meargă statele NATO în sprijinul Ucrainei și cum poate fi menținut echilibrul dintre descurajare și evitarea unei escaladări a conflictului.

Rob Cameron - DW