Asediu de tip nou. Cum încearcă Rusia să paralizeze Kievul fără să-l ocupe

Rusia a trecut de la bombardamente concentrate pe timp de noapte la atacuri aproape continue, folosind drone cu reacție, mai rapide. Campania este menită să epuizeze apărarea antiaeriană, să perturbe activitatea și transportul, să afecteze logistica comercială și să exercite o presiune psihologică susținută asupra unei capitale pe care Moscova nu a reușit să o cucerească, scrie Kyiv Post.

Rușii atacă zi și noapte Kievul/FOTO:Profimedia

Rusia nu a reușit să cucerească Kievul în 2022. Acum încearcă să dicteze cum doarme, cum circulă și cum muncește orașul.

Cel mai recent atac a început în zorii zilei de marți, 8 septembrie, la doar câteva ore după expirarea unei pauze de trei zile în atacurile asupra Kievului și Moscovei, respectată pe durata vizitei emisarilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff. Rachetele și dronele rusești au ucis trei persoane și au rănit 16, potrivit oficialilor ucraineni. Atacul a avariat cel puțin 14 blocuri de locuințe, un cămin studențesc, o școală, o clinică și mai multe depozite.

„În clipa în care emisarii de pace ai președintelui SUA au plecat, Putin a lansat un nou atac masiv și îngrozitor asupra Kievului”, a declarat ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga.

Atacuri răspândite pe parcursul întregii zile

Pentru cea mai mare parte a războiului, rutina alertelor aeriene din Kiev a urmat un tipar sumbru, dar previzibil: dronele rusești soseau noaptea, rachetele loveau înainte de zori, iar orașul se aduna și repornea dimineața.

Rusia folosește acum grupuri mai mici de drone, pe parcursul întregii zile și nopți. Multe dintre acestea sunt modele cu reacție, care se deplasează mai rapid și sunt mult mai greu de interceptat decât dronele Shahed cu elice, folosite anterior în război.

Kyiv Post a documentat peste 100 de drone cu reacție care se apropiau de Kiev într-un interval de 12 ore.

Rusia a lansat peste 2.800 de drone cu reacție împotriva Ucrainei în luna august, o medie de aproximativ 90 pe zi, potrivit purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene ucrainene, Iuri Ignat. Utilizarea acestora a crescut de cinci ori în iulie, comparativ cu iunie.

Într-un interval de patru zile, la finalul lunii august, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone, peste jumătate dintre ele cu reacție. Kievul și regiunea din jur s-au confruntat cu atacuri timp de cinci zile consecutive, ceea ce a perturbat deplasările zilnice și a împiedicat trenurile de metrou să traverseze Niprul pe durata alertelor.

Între 27 august și 1 septembrie, Kievul a trecut prin peste 60 de alerte aeriene, însumând 52 de ore. Practic, orașul a petrecut mai mult de două zile întregi sub alertă, într-un interval de șase zile.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că Rusia nu a crescut neapărat numărul total de drone folosite în fiecare campanie. În schimb, Moscova distribuie un număr comparabil de drone pe parcursul mai multor ore, pentru a maximiza oboseala populației și perturbările economice.

O singură dronă care se apropie de Kiev poate declanșa sirenele în tot orașul, poate întrerupe transportul public și poate trimite oamenii în adăposturi. Odată ce alarma încetează, un alt grup de drone poate repeta ciclul.

Ținta economică este timpul

Fiecare alertă are un cost economic. Dincolo de distrugerile fizice, sirenele înseamnă angajați întârziați, producție întreruptă, magazine închise, livrări suspendate și transport public perturbat. Școlile mută copiii în adăposturi, în timp ce echipele medicale și de urgență trebuie să continue să funcționeze sub amenințarea unor noi atacuri.

Rusia vizează, de asemenea, logistica ce asigură aprovizionarea Kievului și a altor orașe ucrainene.

Ministrul agriculturii, Taras Vîsoțki, estima la finalul lunii august că atacurile rusești au distrus aproximativ 90% din capacitatea de logistică alimentară operată de marile lanțuri de retail, contribuind la penurii temporare de lapte, zahăr, fructe și legume în supermarketurile din Kiev.

Atacurile au vizat centrele de sortare Nova Poshta, centrele de distribuție ale supermarketurilor și depozitele în care sunt păstrate cărți și bunuri de consum. Loviturile rusești au afectat, de asemenea, depozite de alimente din Odesa și au distrus hipermarketuri Epicentr.

„Vizează afaceri civile, depozite de alimente, hipermarketuri, terminale poștale, depozite unde sunt păstrate cărți”, a declarat ministrul de interne, Ivan Vîhivski.

În august, alertele aeriene au consumat 21,8% din orele de funcționare programate ale centrelor comerciale din Ucraina. În termeni practici, mall-urile au pierdut mai mult de una din cinci ore în care ar fi trebuit să funcționeze.

Răspunsul guvernului arată amploarea problemei. Ucraina introduce un sistem de alertă pe două niveluri:

Alertele galbene vor indica amenințări cu drone. Firmele pot rămâne deschise dacă angajații și clienții au acces la adăposturi. Autoritățile au recomandat menținerea în funcțiune, în întregime, a metroului din Kiev.

Alertele roșii vor indica amenințări cu rachete, inclusiv rachete balistice și atacuri combinate de amploare. Firmele trebuie să își oprească activitatea, iar oamenii trebuie să se deplaseze în adăposturi.

„Economia trebuie să continue să funcționeze, taxele trebuie să ajungă la buget, iar oamenii trebuie să își primească salariile”, a declarat premierul Serhii Korețki.

Kievul reduce, de asemenea, ora de început a interdicției de circulație nocturnă și ajustează regulile de transport, pentru a limita pagubele economice provocate de alertele prelungite.

O logică de asediu modernă

Kievul nu se confruntă cu un asediu fizic comparabil cu cel al capitalei Bosniei și Herțegovinei, Sarajevo. În timpul războiului din Bosnia, Sarajevo a fost încercuit și supus timp de 1.425 de zile bombardamentelor și tirurilor lunetiștilor, într-o campanie pe care instanțele internaționale au considerat-o menită să terorizeze civilii, notează Kyiv Post.

Kievul rămâne conectat cu restul Ucrainei. Bunurile, armele și oamenii continuă să circule. Artileria rusă nu înconjoară capitala.

Asemănarea constă în folosirea pericolului constant pentru a controla viața civililor. Rusia nu poate ridica puncte de control în jurul Kievului, dar poate folosi alertele aeriene pentru a întrerupe circulația. Nu poate închide fizic fiecare fabrică, dar poate provoca opriri repetate ale activității. Nu poate ocupa capitala, dar poate face ca viața normală să depindă de momentul în care va fi lansată următoarea dronă.

Pauza de trei zile acordată pentru vizita lui Witkoff și Kushner a arătat cât de selectiv poate fi aplicată această presiune. Rusia și Ucraina au convenit să nu își atace reciproc capitalele pe durata vizitei emisarilor, însă Putin a continuat să respingă un armistițiu mai amplu și a insistat asupra pretențiilor teritoriale existente ale Rusiei.

Pauza diplomatică a protejat cele două capitale pe durata discuțiilor, dar nu a protejat civilii din alte zone și nu a oprit luptele de pe front.

Dincolo de războiul psihologic

Epuizarea populației civile este doar unul dintre efectele acestei campanii. Valurile continue de drone obligă și echipele ucrainene de apărare antiaeriană să lucreze ture prelungite, lăsându-le mai puțin timp pentru odihnă, relocare și reparații ale echipamentelor.

Combinând drone relativ ieftine cu rachete balistice și de croazieră, Rusia obligă Ucraina să decidă când să își folosească interceptoarele cele mai performante, dar limitate ca număr. Sistemele Patriot sunt esențiale pentru a opri rachetele balistice, dar nu pot fi folosite în mod eficient din punct de vedere economic împotriva fiecărei drone care sondează spațiul aerian al Kievului.

Apărarea capitalei presupune, de asemenea, un compromis strategic. Radarele, lansatoarele și interceptoarele alocate Kievului nu pot apăra, în același timp, centrale electrice, aerodromuri, fabrici de armament și alte orașe ucrainene.

Prin urmare, Rusia impune costuri chiar și atunci când majoritatea dronelor sale sunt interceptate. Ucraina trebuie să consume muniție, să își mențină echipele în activitate permanentă și să apere un număr tot mai mare de ținte potențiale. Atacurile demonstrează, de asemenea, că instituțiile politice și de securitate ale Kievului rămân, la rândul lor, ținte.

De exemplu, pe 4 septembrie, o dronă rusească a lovit sediul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din centrul Kievului. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că drona fusese direcționată către biroul șefului interimar al SBU, Oleksandr Poklad.

Pregătiri pentru un război de iarnă

Witkoff și Kushner au ajuns la Kiev după peste trei ore de discuții cu Putin, la Moscova. Aceștia au descris discuțiile cu Zelenski drept substanțiale și au afirmat că s-a înregistrat un „progres semnificativ” către reluarea negocierilor trilaterale, deși nu au fost anunțate date sau locații concrete.

Disputa centrală rămâne neschimbată. Rusia cere ca Ucraina să cedeze teritoriul pe care încă îl controlează în Donbas. Kievul refuză, în timp ce analizele privind situația de pe front indică faptul că Rusiei i-ar putea trebui ani întregi pentru a cuceri restul regiunii Donețk, în ritmul actual de înaintare.

Zelenski se pregătește pentru posibilitatea ca războiul să continue și pe timpul iernii. În timpul discuțiilor de la Kiev, acesta a cerut un pachet de iarnă care să acopere apărarea antiaeriană, sprijinul energetic și accesul la gaz natural lichefiat din SUA.

„Dacă războiul continuă și pe timpul iernii, contăm puternic pe acest pachet de iarnă”, a declarat Zelenski. Totuși, delegația americană nu a anunțat noi baterii Patriot. Ucraina a primit recent un număr redus de interceptoare Patriot, în timp ce Marea Britanie a promis sprijin suplimentar pentru apărarea antiaeriană.

Niciuna dintre aceste măsuri nu elimină deficitul.

Ucraina are nevoie de linii de producție separate pentru drone și pentru rachete balistice. Zelenski a declarat că 67 de companii ucrainene lucrează la sisteme capabile să intercepteze drone cu reacție, deși doar trei până la cinci dintre acestea au demonstrat rezultate concrete.

Ucraina a solicitat, de asemenea, permisiunea Statelor Unite pentru a fabrica sisteme și interceptoare anti-balistice. În iulie, președintele Donald Trump a declarat că Washingtonul va acorda licența pentru producția ucraineană de interceptoare Patriot, însă ulterior a părut să revină asupra acestei poziții.

Totuși, pe 2 septembrie, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că negocierile privind licența sunt încă în desfășurare.

Chiar dacă se va ajunge la un acord, experții estimează că punerea în funcțiune a producției ar dura cel puțin un an.

Scopul este uzura, nu prăbușirea

Această campanie nu trebuie să oblige Kievul să capituleze pentru a produce costuri strategice. Efectul ei imediat este acela de a face viața de zi cu zi mai lentă, mai puțin previzibilă și mai costisitoare, subliniază Kyiv Post.

Când trenurile se opresc, depozitele ard, magazinele se închid, iar angajații își petrec ore întregi în adăposturi, Rusia provoacă pagube fără să înainteze pe teren. Obligând Ucraina să consume interceptoare și să își concentreze apărarea antiaeriană în jurul capitalei, Moscova reduce resursele disponibile pentru protejarea altor orașe, a infrastructurii și a frontului.

Campania aeriană a ucis deja civili, a perturbat transportul, a afectat logistica comercială și a obligat Ucraina să își regândească sistemul de avertizare.

Contracararea ei va necesita mai mult decât rachete Patriot. Ucraina are nevoie de interceptoare anti-dronă mai ieftine, de depozite dispersate, de rute alternative de transport, de mai multe adăposturi și de alerte precise din punct de vedere geografic, care să împiedice o singură dronă să blocheze un oraș de milioane de locuitori.