negocieri - ultimele știri

Evenimentele se precipită la Kiev și situația devine tensionată și pe front. Negocierile s-au desfășurat ca să fie bifate, Ucraina se scufundă în canicula protestelor, iar temperatura ridicată poate oricând să se transforme în furtună.

Negociatorii din Moscova și Kiev au discutat posibilitatea unei întâlniri între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și omologul său rus Vladimir Putin în timpul discuțiilor de la Istanbul din această săptămână, a declarat Zelenski într-un interviu publicat vineri.

O pace negociată în Ucraina nu va fi posibilă decât după ce Rusia va suferi pierderi semnificative pe câmpul de luptă — este concluzia reiterată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), think tank american specializat în analiză militară.

Într-o dimineață de iunie, pe drumurile împădurite din vestul Belarusului, un autocar transporta 14 deținuți politici – printre care și disidentul Serghi Tihanovski – către o destinație necunoscută.

Kremlinul a solicitat, miercuri, Statelor Unite să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta o a treia rundă de discuții de pace la Istanbul.

Uniunea Europeană vrea să dea impresia unui front comun în negocierile delicate cu Statele Unite privind regimul tarifar, însă realitatea din spatele ușilor închise e alta.

Iranul transmite că este deschis reluării dialogului cu Statele Unite, dar cu o condiție: oprirea oricăror noi atacuri militare. Declarația a fost făcută de viceministrul iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi.

Următorul obiectiv al Ucrainei în cadrul negocierilor în curs cu Rusia este organizarea unei întâlniri directe între președintele Volodîmîr Zelenski și omologul său rus, Vladimir Putin, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.

Germania a îndemnat duminică Iranul să reia discuţiile cu Statele Unite după atacurile americane asupra unor situri nucleare, despre care Berlinul crede că au permis să se elimine "o ameninţare importantă" şi, prin urmare, reprezintă "veste bună pentru Orientul Mijlociu".

Ședința Comitetului Politic al USR, programată pentru vineri, 20 iunie, a fost amânată pentru o altă dată.

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD, a declarat joi seară că negocierile pentru formarea Guvernului sunt în blocaj ce trebuie depășit.

Românii sunt conștienți că țara are nevoie de un guvern solid, bazat pe alianțe care să depășească neînțelegerile istorice. Politologul Grigore Pop Elecheș, profesor la Universitatea Princeton, a aflat cum văd românii viitorul guvern și ce alianțe ar prefera la vârf.

Negocierile pentru formarea viitorului guvern continuă cu tensiuni din partea liderilor politici. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că, indiferent dacă este inclusă într-un acord scris sau nu, rotativa guvernamentală este inevitabilă.

Liberalul Vasile Blaga critică în termeni duri varianta rocadei guvernamentale, între premieri, unul de la PNL și unul de la PSD, care ar fi discutată de partide.

Anunțul sindicatelor din administrația publică și din învățământ că vor organiza proteste față de măsurile de redresare a deficitului bugetar luate în calcul la negocierile de la Cotroceni, a stârnit reacția unui renumit economist român: „Terminați cu rahatul, că nu mai merge”, a spus el.

Liberalul este de părere că „nu poți cere voturi de dreapta și să guvernezi ca un partid de stânga”.

La coadă la solidaritate social-democrată, după 15 zile de discuții pentru scoaterea României din șanț, se striga tradițional, ca la cozile pentru păpică, în ”epoca de aur”, ”-Dați mai puțin să ajungă la toată lumea!”

Președintele Nicușor Dan participă joi, 12 iunie, la o nouă rundă de negocieri între liderii partidelor pro-europene. Discuțiile au ajuns într-un impas, după ce PSD și USR s-au contrazis pe tema banilor din PNRR.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dimitri Peskov, a anunțat miercuri, 11 iunie, că este „puţin probabil” să existe „rezultate rapide” ale negocierilor ruso-americane în vederea unei normalizări a relaţiilor Moscovei cu Washingtonul.

Disputele în care sunt implicați, deopotrivă, politicieni și economiști pe tema impozitării veniturilor angajaților este una sterilă dacă desprindem tema din context.

În fiecare zi ne trece glonțul războiului pe lângă ureche, dar la începutul lunii iunie a fost foarte aproape să ne și atingă. Războiul din Ucraina tinde să verifice limitele până la care se poate extinde, iar noi nu suntem atenți că se poate apropia momentul când am putea afla că acestea nu există.

Vladimir Putin i-a transmis omologului său american, Donald Trump, că este pregătit să folosească relațiile strânse ale Moscovei cu Teheranul pentru a facilita negocierile privind programul nuclear iranian, a anunțat joi, 5 iunie, Kremlinul.

Situație este extrem de grea, cu căruța în groapă, cu un ballast/deficit cât Everestul, cu țară în incapacitate de plată, cu riscul pierderii banilor din PNRR, fără de care reformele, investițiile, modernizarea și dezvoltarea României nu ar mai fi posibile.

Negocierile de la Istanbul au avut loc în timp ce pe pistele unor baze aeriene ruse ardeau încă bombardierele strategice purtătoare de arme nucleare. Între timp s-a mai adăugat pe agenda succeselor ucrainene și un nou atac asupra Podului de la Kerci. Doar pe frontul din Donbas nimic nou.

Ucraina a catalogat condițiile de pace propuse de Rusia ca fiind nerealiste și inutile pentru încheierea războiului.

Ucraina a propus Rusiei luni, la reuniunea de la Istanbul, o întâlnire tripartită între preşedinţii Ucrainei, SUA şi Rusiei - Volodimir Zelenski, Donald Trump şi, respectiv, Vladimir Putin - între 20 şi 30 iunie pentru a impulsiona negocierile de pace.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul a stabilit pașii procedurali pentru a decide dacă va intra sau nu într-o viitoare formulă de guvernare. Decizia finală va fi supusă votului structurilor interne ale partidului.

Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Ucraina „nu are atuuri în acest război”. Ei bine, Kievul a jucat o carte foarte puternică duminică, 1 iunie.

Oficialii ruși și ucraineni urmează să se înâlnească din nou, luni, 2 iunie, la Istanbul pentru a purta discuții de pace. După prima rundă de negocieri, din 16 mai, a avut loc cel mai mare schimb de prizonieri de război.

Kremlinul a anunțat vineri, 30 mai, condiția principală pusă de Vladimir Putin pentru a participa la negocieri directe cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump.

Ilie Bolojan nu este și nu poate fi mesianic. Dacă unii reușesc printr-o repetare continuă a numelui său să-i creeze această aură - vai, fără el nu se poate - e doar chestie de autohipnoză.

Pacea nu vine ușor și, câteodată, pare că nu mai vine deloc. Războiul din Ucraina a intrat în etapa negocierilor care pot să dureze, însă, ani de zile. Între timp, pe front, tehnologiile militare seceră vieți cu mijloace de ucis din ce în ce mai sofisticate, mai numeroase, mai ușor de produs.

PSD își pregătește strategia pentru viitoarele negocieri de la Cotroceni, iar, potrivit surselor, social democrații vor să păstreze în continuare Camera Deputaților și ar vrea și șefia unui serviciu secret.

O nouă rundă de discuții între Ucraina și Rusia ar putea avea loc la Vatican la mijlocul lunii iunie, relatează The Wall Street Journal , citând surse proprii.

În cadrul primelor discuții directe cu Ucraina din ultimii trei ani, principalul negociator rus, Vladimir Medinski, a comparat războiul actual cu invazia lui Petru cel Mare împotriva Suediei, sugerând că Rusia e dispusă să continue conflictul cât timp va fi nevoie.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi că el nu are nicio problemă să îl susţină pe Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru, dar, în primul rând, trebuie să fie el de acord şi trebuie să aibă capacitatea de a negocia o majoritate.

Vladimir Putin nu este cunoscut drept un om impulsiv. Dar decizia sa de a refuza participarea la negocierile de pace cu Volodimir Zelenski, programate la Istanbul, pare mai degrabă un calcul riscant decât o manifestare de reținere diplomatică.

După mai bine de trei ani de la izbucnirea războiului pe scară largă în Ucraina, delegațiile Rusiei și Ucrainei revin la masa tratativelor.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri că este pregătit pentru „orice formă de negocieri" pentru a pune capăt războiului cu Rusia şi a afirmat că va decide asupra „măsurilor care trebuie luate” atunci când va şti cine va reprezenta Moscova la discuţiile de la Istanbul.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va deplasa în această săptămână în Turcia pentru a negocia „orice contribuie la o pace adevărată și durabilă”, a anunțat șeful său de cabinet, Andrii Iermak.

Într-un moment ales cu grijă — imediat după parada militară de la Moscova și în toiul unui peisaj diplomatic tot mai fluid — Vladimir Putin a lansat o invitație publică către Kiev:

Liderii europeni îi vor cere președintelui american Donald Trump să își pună în aplicare amenințarea de a impune noi sancțiuni Rusiei dacă Vladimir Putin refuză să se întâlnească cu Volodimir Zelenski la Istanbul pe 15 mai sau dacă Moscova nu acceptă un armistițiu imediat și necondiționat, relateaz

Războiul se poartă în paralel cu tratativele de pace. Lumea trebuie educată că războiul este un accident, deși durează mai mult decât perioadele de pace care trăiesc într-un provizorat perpetuu. În războiul din Ucraina, piesa a început la Istanbul și continuă la Istanbul.

Vladimir Putin s-a declarat gata să reia negocierile directe cu Ucraina, dar fără condiții prealabile. Un fost consilier prezidențial rus consideră că gestul este o provocare directă la adresa liderilor occidentali și a președintelui american Donald Trump.

Turcia s-a declarat gata să supravegheze un eventual armistițiu în Ucraina, dacă acesta va fi stabilit, potrivit unei surse din Ministerul turc de Externe.

Președintele francez Emmanuel Macron consideră că oferta lui Vladimir Putin de a începe negocieri directe cu Ucraina este un semnal, dar unul incomplet, menit mai degrabă să câștige timp decât să ducă la pace.

Începutul de mai este momentul când se aniversează victoriile, se celebrează pacea și se pregătesc ofensivele militare de vară. Pentru războiul din Ucraina următoarele săptămâni vor fi decisive asupra cursului pe care îl va urma confruntarea din stepa Donbasului. Va fi armistițiu, va fi pace?

Mass-media de stat din China a declarat că „nu va fi nimic în neregulă” cu discuțiile comerciale cu SUA. Acest lucru indică o înmuiere a poziției Beijingului, deoarece ambele părți caută o cale de ieșire din războiul tarifelor, scrie Financial Times.

Oficiali europeni și ucraineni se tem că Donald Trump este pe punctul de a abandona negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, fiind posibil să folosească un progres minor drept „scuză” pentru a susține că și-a făcut datoria, potrivit unor surse informate cu privire la astfel de discuții.

De peste 40 de ani, Iranul trăiește în logica unei fortărețe asediate. Regimul islamic instaurat în 1979 a făcut din rezistența la sancțiuni o doctrină de supraviețuire și un instrument de propagandă.

Istoria, se spune adesea, este scrisă de națiuni, nu de indivizi. Și totuși, sunt momente – rare, tensionate, decisive – în care liderii devin, vremelnic, axul în jurul căruia se reconfigurează ordinea internațională.

Președintele rus Vladimir Putin i-a transmis emisarului american Steve Witkoff că este dispus să negocieze o soluție pentru războiul din Ucraina, fără să impună condiții, a anunțat Kremlinul.

Pacea e după colț, dar războiul e chiar în fața noastră. Această primăvară ar putea aduce încheierea luptelor, mai sigur, însă, vom înregistra o escaladare a acestora, așa cum se întâmplă când războaiele se apropie de final și combatanții încearcă să atingă, în ultima clipă, sandaua Victoriei.

Rusia ar putea juca un rol esențial într-un acord privind viitorul programului nuclear al Iranului, fiind luată în calcul nu doar ca posibilă destinație pentru stocul de uraniu puternic îmbogățit al Iranului, ci și ca un posibil arbitru în cazul încălcărilor acordului.

În Ucraina, războiul continuă, deși echipe de negociatori caută cu febrilitate soluții ca el să se încheie, cel puțin, într-o formă ”înghețată”. Deocamdată, capătul tunelului nu se arată, speranță există, însă, pentru că, până la urmă, nu vă uitați la titlu, toate războaiele au un sfârșit.

Pe fundalul declarațiilor tot mai insistente despre o posibilă soluționare diplomatică a războiului din Ucraina, locuitorii din teritoriile ocupate de trupele rusești trăiesc cu o teamă care nu poate fi ușor înțeleasă din afara granițelor.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că Rusia încearcă să convingă Statele Unite să accepte o formă de colaborare economică pe teritoriul rus, sub pretextul exploatării comune a resurselor naturale.

Mai multe țări europene au cerut timp pentru negocieri cu SUA înainte de impunerea unor tarife în contrapartidă cu cele cerute de Trump. Vicepreședintele Comisiei pentru Comerț Internațional din cadrul Parlamentului European, Iuliu Winkler, a explicat provocările unui astfel de proces.

Miniștrii Uniunii Europene au convenit, în linii mari, luni, că blocul ar trebui să acorde prioritate negocierilor pentru eliminarea tarifelor impuse de președintele Donald Trump, în locul represaliilor.

Rusia și Statele Unite vor avea o nouă rundă de negocieri săptămâna viitoare, a anunțat duminică, 6 aprilie, emisarul rus Kirill Dmitriev.