Estonia avertizează Europa să nu negocieze cu Putin: „Nu încercați să-i faceți pe plac dictatorului”

Premierul estonian Kristen Michal susține că Europa trebuie să intensifice presiunea economică asupra Moscovei prin sancțiuni, în loc să încerce să negocieze direct cu Kremlinul.

Premierul Estoniei, Kristen Michal Foto: Facebook / Kristen Michal

Europa nu ar trebui să deschidă un canal diplomatic direct cu președintele rus Vladimir Putin, avertizează liderul uneia dintre țările europene cele mai expuse amenințărilor venite din partea Rusiei.

„Europa nu ar trebui să se afle în postura de mediator. Nu trebuie să vă asumați rolul de a încerca să-i faceți pe plac dictatorului”, a declarat premierul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat publicației POLITICO în această săptămână.

Liderii europeni s-au temut mult timp că administrația americană condusă de președintele Donald Trump ar putea negocia un acord de pace între Rusia și Ucraina în condiții care să marginalizeze Europa și să dezavantajeze Kievul.

Cele mai recente discuții dintre Washington și Moscova au readus în atenția Bruxelles-ului și a capitalelor europene dezbaterea privind necesitatea ca Europa să aibă propriul canal de comunicare directă cu Kremlinul. La sfârșitul lunii octombrie, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au purtat o convorbire telefonică de 90 de minute cu Putin.

„Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”

Premierul estonian, a cărui țară are 1,3 milioane de locuitori și se învecinează cu Rusia, a avertizat împotriva ideii unor negocieri directe. Estonia s-a confruntat în mod repetat cu încercări ale Moscovei de a alimenta tensiunile și instabilitatea pe plan intern, iar Michal consideră că deschiderea unui dialog direct cu Putin ar slăbi poziția Europei.

„Pentru prima dată, Europa are un plan care chiar funcționează”, a spus Michal, referindu-se la presiunea exercitată asupra Rusiei prin sancțiuni economice.

În opinia sa, asumarea rolului de mediator presupune disponibilitatea de a coborî ștacheta în privința exigențelor față de Rusia, inclusiv în ceea ce privește impunerea și aplicarea sancțiunilor.

„Nu puteți juca două roluri în același timp. Pe de o parte, să sprijiniți Ucraina și să puneți presiune asupra Rusiei, iar pe de altă parte, să încercați să jucați un rol de mediator”, a afirmat liderul estonian.

„Putin trebuie să înțeleagă că Europa este puternică, rămâne unită și vorbește pe o singură voce”, a adăugat acesta.

Oficiali americani urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei. Discuțiile, care vor fi primele negocieri față în față din februarie, sunt programate să aibă loc la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite, a anunțat luni emisarul special al SUA, Steve Witkoff.

Liderul estonian a declarat că europenii „apreciază” eforturile administrației Trump de a intermedia un acord de pace, însă presiunea trebuie exercitată în principal asupra Rusiei.

„Problema se află la Kremlin. Nicăieri altundeva”, a subliniat Michal.

După ce Partidul Republican al lui Donald Trump a suferit o înfrângere importantă la alegerile de la jumătatea mandatului desfășurate marți în Statele Unite, Europa urmărește cu atenție modul în care schimbarea raportului de forțe din Congresul american va influența poziția președintelui față de Ucraina.

„Alegerile au consecințe. Acesta este unul dintre lucrurile bune ale democrației: existența unui sistem de control și echilibru al puterilor”, a declarat Michal, comentând rezultatul scrutinului.

El a adăugat că schimbarea configurației politice ar putea orienta Washingtonul într-o direcție mai bună, către o abordare mai apropiată de valorile democratice. „Iar atunci când SUA se ghidează mai mult după valori, acesta este probabil un mesaj bun pentru Ucraina și pentru Europa”, a spus premierul estonian.

Estonia cere înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși

Pentru a spori presiunea asupra Moscovei, Estonia a inițiat, alături de Polonia și Suedia, demersuri pentru înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși, inclusiv pentru foștii combatanți care au luptat pe frontul din Ucraina. Tallinn a propus chiar interzicerea accesului în întreaga Uniune Europeană pentru foștii militari ai forțelor armate ruse.

Oficialii europeni consideră că vizele turistice le permit agenților ruși să intre cu ușurință în spațiul comunitar și să desfășoare operațiuni de așa-numit război hibrid. Printre acțiunile vizate se numără survolarea cu drone a unor obiective de importanță strategică pentru securitate și sabotarea infrastructurii.

Oficiali europeni au declarat pentru POLITICO, luna trecută, că Executivul comunitar intenționează să prezinte propuneri în acest sens la începutul anului viitor.

Michal a avertizat că Europa nu își poate permite să amâne măsurile, în condițiile în care atacurile hibride continuă să perturbe funcționarea unor servicii.

„Nu ar trebui să lăsați astfel de oameni să circule nestingheriți prin Europa. Prin urmare, limitați acordarea vizelor”, a declarat premierul Estoniei.