Pas neașteptat făcut de două state NATO: Finlanda și Norvegia rup tăcerea în relația cu Rusia. Cei doi lideri au discutat cu Putin despre războiul din Ucraina

Liderii Finlandei și Norvegiei l-au sunat marți, 27 octombrie, pe președintele rus Vladimir Putin pentru a-i cere să pună capăt războiului din Ucraina, încălcând o practică îndelungată a liderilor din Europa de Vest, care au evitat contactele directe cu Kremlinul.

Liderii Finlandei și Norvegiei, Alexander Stubb și Jonas Gahr Store Foto: Președinția Finlandei

Convorbirea telefonică dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a reprezentat o încercare de a influența procesul diplomatic, într-un moment în care președintele american Donald Trump și-a schimbat poziția în favoarea Rusiei, iar relațiile dintre SUA și Ucraina au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 18 luni.

Liderii nordici au discutat telefonic cu Putin, apoi cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui consilier al liderului de la Kiev, scrie Reuters.

„Discuția (cu Putin) a fost directă și substanțială. Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securității noastre și asupra securității Europei în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuții directe”, a declarat Stubb într-o declarație comună cu Støre.

Premierul norvegian a adăugat: „Războiul implică pierderi umane și materiale uriașe. Suferința și distrugerile vor afecta generații întregi. În cadrul convorbirii, am subliniat importanța dezescaladării”.

Ambii lideri și-au reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina, precizând că acesta va continua.

Ce au discutat Stubb și Støre cu Putin

Potrivit lui Støre, discuția a vizat inclusiv posibilitățile de a aborda unele dintre cele mai presante probleme ale războiului, între care atacurile asupra infrastructurii energetice și situația din Marea Neagră.

Premierul norvegian a precizat că Putin și-a reiterat opiniile privind evoluția conflictului, inclusiv interpretarea sa asupra evenimentelor începute în 2014. Reprezentanții Finlandei și Norvegiei și-au prezentat, la rândul lor, pozițiile.

„O mare parte din ceea ce a spus era deja cunoscută - el (Putin) și-a reamintit punctele de vedere despre modul în care a evoluat conflictul începând din 2014, iar noi ne-am prezentat pozițiile. Acestea sunt puncte de vedere bine cunoscute, pe care am putut să le recunoaștem și la care am putut răspunde”, a explicat Støre.

Premierul norvegian a recunoscut că discuțiile nu au eliminat divergențele dintre părți.

„Există în continuare diferențe semnificative între pozițiile noastre”, a afirmat el, reiterând sprijinul Norvegiei pentru Ucraina.

„Suntem alături de Ucraina, îi apărăm dreptul la autoapărare și subliniem necesitatea unei căi diplomatice pentru a pune capăt acestui război într-un mod durabil și just”, a adăugat Støre.

Kremlinul nu dă semne că ar fi dispus la compromisuri

Comunicatul Kremlinului privind convorbirea nu a indicat că Putin ar fi dat vreun semn de flexibilitate față de pozițiile exprimate anterior.

„S-a subliniat că obținerea unei păci juste și de durată este posibilă numai dacă interesele legitime ale Federației Ruse sunt luate în considerare pe deplin și necondiționat”, a transmis Kremlinul.

„În același timp, s-a atras atenția asupra politicilor de confruntare ale țărilor din UE și NATO, care contribuie la prelungirea ostilităților”, a mai precizat partea rusă.

O sursă apropiată Kremlinului a declarat pentru Reuters că Putin le-a transmis lui Stubb și Støre că Rusia nu va face compromisuri în privința obiectivului său de a cuceri întreaga regiune Donbas din Ucraina.

Potrivit aceleiași surse, liderii europeni au răspuns că este necesară o pace „justă”.

De la lansarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022, liderii din Europa de Vest au evitat, în general, contactele directe cu Putin, în timp ce au impus sancțiuni succesive Moscovei.

Această abordare i-a lăsat însă pe europeni în afara principalelor eforturi de încheiere a războiului, conduse de Trump, considerat în multe capitale ale UE un lider imprevizibil și înclinat să îi acorde sprijin lui Putin în detrimentul Ucrainei.

Această percepție a fost consolidată de acordurile încheiate în această lună, prin care Putin a acceptat să furnizeze motorină rusească Statelor Unite, iar Trump a relaxat sancțiunile impuse Rusiei. Totodată, liderul american a afirmat că a venit momentul ca ucrainenii să îl înlocuiască pe Zelenski din funcția de președinte.

Ucraina s-a plâns, de asemenea, de perturbarea schimbului de informații cu serviciile americane și a serviciilor de internet prin satelit de care depinde armata sa.

Premierul Norvegiei apără discuția cu Putin: „Este important să se facă auzite și alte voci”

Jonas Gahr Støre a apărat decizia de a discuta direct cu liderul rus, în contextul criticilor formulate de premierul danez Mette Frederiksen. El a subliniat că discuția a avut loc în numele Finlandei și Norvegiei, nu al Europei în ansamblu.

Støre a precizat că partenerii și aliații celor două țări au fost informați înaintea convorbirii și au primit ulterior o relatare detaliată a discuțiilor.

Premierul norvegian a susținut că menținerea dialogului nu înseamnă abandonarea poziției europene față de război și că este important ca Moscova să audă și alte puncte de vedere, nu doar mesajele administrației americane.

„Dacă se consideră că situația actuală - în care comunicarea administrației americane cu Moscova reprezintă singurul canal prin care se discută despre Ucraina în afara Ucrainei – este singura cale, atunci fiecare are dreptul la această opinie. Eu cred că este important să se facă auzite și alte voci”, a declarat Støre, citat de The Guardian.

Într-o altă intervenție, premierul norvegian a insistat că discuțiile directe sunt justificate atât timp cât mesajele transmise sunt clare și nu contrazic poziția comună a statelor care sprijină Ucraina.

Støre a afirmat că Finlanda și Norvegia au acționat în deplină concordanță cu „coaliția celor dispuși”, formată din state care împărtășesc aceeași evaluare a războiului și a condițiilor în care acesta trebuie să se încheie.

Premierul norvegian a menționat și importanța reuniunii de la Abu Dhabi, convenită inițial în urma consultărilor de la Oslo, găzduite de el și de Stubb.

Donald Tusk, despre discuțiile de pace de la Abu Dhabi: „Optimism foarte rezervat”

Premierul polonez Donald Tusk a oferit detalii despre consultările europene care au precedat convorbirea cu Putin și despre discuțiile ulterioare.

Înaintea unei ședințe de guvern la Varșovia, Tusk a declarat că inițiativa a fost precedată de consultări cu el, dar mai ales cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu partea americană. Scopul era ca liderii europeni să poată menține un contact de lucru cu Moscova în perspectiva discuțiilor privind o posibilă încetare a focului.

Potrivit lui Tusk, discuțiile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, care ar urma să aibă loc în Emiratele Arabe Unite, la Abu Dhabi, sunt programate provizoriu pentru 4 noiembrie.

Premierul polonez a confirmat că fusese informat în prealabil despre convorbirea cu Putin. Støre îl asigurase că el și Stubb își asumă responsabilitatea politică pentru această inițiativă neobișnuită și că vor respecta poziția convenită în cadrul „coaliției celor dispuși”.

Ulterior, Stubb l-a informat pe Tusk despre rezultatul discuției, precizând că ambele părți și-au menținut pozițiile.

„Impresia părții europene în timpul convorbirii a fost una de optimism foarte rezervat” în ceea ce privește șansele de a înregistra progrese la Abu Dhabi, a relatat premierul polonez.

Tusk a afirmat că privește cu multă prudență reluarea dialogului cu Rusia și i-a îndemnat pe Stubb și Støre să rămână vigilenți în discuțiile cu Putin.

El a avertizat că Rusia are obiective și interese bine definite și că nu trebuie să existe iluzii în privința posibilității de a ajunge la un acord.

Potrivit lui Tusk, liderii Finlandei și Norvegiei i-au transmis lui Putin și că securitatea flancurilor nordic și estic ale NATO nu poate face obiectul unor compromisuri.

Premierul polonez a subliniat că reluarea dialogului nu schimbă cu nimic sprijinul deplin al Europei pentru Ucraina și nici poziția comună privind arhitectura de securitate europeană și garanțiile de securitate pentru Kiev.

„Nu trebuie să ne facem iluzii; este clar ce urmărește partea rusă, dar voi păstra un contact permanent cu toți cei care au bunăvoința și cred că un acord este posibil – sau cel puțin o încetare a focului înainte de venirea iernii”, a declarat Tusk.

Acesta a mai afirmat, fără să precizeze sursa informației, că Rusia ar fi pierdut 2.500 de oameni într-o singură noapte, cu trei sau patru nopți înaintea declarației sale.

„Acest lucru ne oferă o idee despre cât de grave ar putea fi consecințele continuării acestui război”, a spus premierul polonez.

Premierul Danemarcei critică decizia liderilor nordici

Premierul danez Mette Frederiksen a criticat decizia Finlandei și Norvegiei de a discuta cu Putin, afirmând că nu vede niciun semn că Rusia și-ar dori pacea.

„Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc ca fiecare să acționeze pe cont propriu”, a declarat Frederiksen pentru postul public de televiziune DR.

În replică, Støre a susținut că menținerea contactului direct nu este incompatibilă cu solidaritatea europeană și cu sprijinul acordat Ucrainei. El a insistat că el și Stubb au vorbit exclusiv în numele propriilor țări.

Rusia a acuzat în repetate rânduri guvernele europene că alimentează războiul prin furnizarea de arme Ucrainei și prin refuzul de a purta discuții directe.

Moscova a pus în contrast atitudinea liderilor din Europa de Vest cu cea a lui Trump, care a discutat cu Putin și a încercat, până acum fără succes, să intermedieze un acord de pace.

O sursă apropiată Kremlinului a declarat pentru Reuters că președintele francez Emmanuel Macron a fost ultimul lider al unui stat membru al UE care a discutat telefonic cu Putin. Convorbirea, care a avut loc în luna iulie a acestui an, nu a fost făcută publică și nu a produs niciun rezultat, potrivit sursei citate.