Va pierde România bani europeni după aderarea Ucrainei? Negocierile decisive pentru viitorul fondurilor, explicate de eurodeputatul Siegfried Mureșan

România negociază un buget european care ar putea aduce țării aproximativ 66 de miliarde de euro în următorii ani, cu 10% peste propunerea Comisiei Europene. Într-un interviu pentru „Adevărul”, eurodeputatul Siegfried Mureșan explică ce fonduri sunt în joc, cum pot fi protejate banii pentru agricultură și infrastructură în contextul aderării Ucrainei și de ce scenariile privind transformarea României în contributor net la bugetul UE sunt, în opinia sa, alarmiste.

Siegfried Mureșan promite că nu va ceda în fața ofensivei statelor „frugale” Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Adevărul: Negocierile pe Cadrul Financiar Multianual sunt mereu despre fricțiunea dintre cei care plătesc mai mult decât primesc, „frugalii”, și cei care depind de fonduri, „Prietenii Coeziunii”, printre care și România. Ca negociator-șef, unde trasați exact linia roșie?

Siegfried Mureșan: Există, într-adevăr, state membre care vor reducerea bugetului, iar noi ne opunem acestei reduceri care ar însemna slăbirea Uniunii Europene. Ar însemna că nu putem finanța adecvat noile priorități: apărarea, competitivitate și securitatea, absolut necesare în contextul global actual. Dar ar însemna fonduri insuficiente și pentru politicile tradiționale ale Uniunii Europene: agricultura - care înseamnă sprijinirea fermierilor și garantarea siguranței alimentare - și coeziunea - care sprijină regiunile și reduce decalajele de dezvoltare în Europa. Acestea din urmă sunt și politicile din care sunt alocate cele mai multe fonduri europene pentru România, deci este o prioritate pentru mine să apăr aceste politici tradiționale. Ca atare, linia noastră roșie este clară: nu vom finanța noile priorități ale Uniunii Europene sacrificând politicile care au făcut Europa mai puternică. Nu putem pune fermierii, regiunile și întreprinderile să concureze între ele pentru aceiași bani. Nu putem cere Europei să facă mai mult, oferindu-i mai puține resurse.

Ce sunteți dispus să sacrificați din prioritățile istorice pentru a nu bloca acordul?

Suntem pregătiți pentru negocieri privind modul de implementare și simplificarea programelor. Nu vom accepta însă un compromis care slăbește agricultura, coeziunea sau capacitatea Europei de a răspunde noilor provocări.

Noi resurse proprii pentru un buget european durabil

Germania și statele „frugale” au transmis clar că nu sunt dispuse să-și crească contribuția la bugetul UE. În același timp, cerințele financiare ale UE cresc exponențial. De unde se vor lua banii?

Nu putem construi un buget european durabil doar din împrumuturi și nici prin tăierea investițiilor regionale. Soluția principală este introducerea unor noi resurse proprii. Comisia Europeană a propus un pachet care ar putea genera aproximativ 58,5 miliarde de euro anual. Parlamentul European a identificat surse suplimentare, precum o contribuție echitabilă din partea marilor platforme digitale, o resursă bazată pe criptoactive și o contribuție din jocurile de noroc și pariurile online. Marile companii globale beneficiază enorm de accesul la piața unică. Este normal să contribuie echitabil la finanțarea bugetului care face posibilă funcționarea acestei piețe. Cu cât pachetul de resurse proprii este mai solid, cu atât presiunea asupra bugetelor naționale este mai mică. Aceasta este soluția care poate răspunde atât statelor preocupate de contribuțiile naționale, cât și celor care doresc un buget capabil să finanțeze toate prioritățile Europei.

66 de miliarde de euro pentru România

Atenția financiară și politică a Bruxelles-ului s-a mutat spre apărare, spre reconstrucția Ucrainei și spre competitivitate, în contextul raportului Draghi. În noile negocieri bugetare, există garanții că nu se vor tăia fonduri de la autostrăzile și spitalele din România pentru a finanța prioritățile de securitate ale marilor puteri din nordul și vestul Europei?

Ca negociator-șef al Parlamentului European, am apărat în poziția Parlamentului o finanțare adecvată a politicii de coeziune, adică inclusiv a autostrăzilor și spitalelor din România. De altfel, poziția Parlamentului este singura care propune majorări atât pentru agricultură și coeziune, cât și pentru noile priorități, comparativ cu varianta de buget înaintată de Comisia Europeană. Potrivit estimărilor actuale, propunerea Comisiei ar putea însemna pentru România o alocare de aproximativ 60 de miliarde de euro.

Poziția Parlamentului European, negociată de mine, prevede o creștere de aproximativ 10%, ceea ce ar putea ridica alocarea României la circa 66 de miliarde de euro. Poziția noastră este următoarea: nu vom accepta nicio propunere a Consiliului care slăbește politica de coeziune și ne pune în situația de a alege între finanțarea infrastructurii, a spitalelor și sprijinirea fermierilor și a agriculturii. Voi apăra până în ultima zi a negocierilor nivelul fondurilor pentru România. Dar este important ca și Guvernul României să apere cu succes, în negocierile din Consiliu, ceea ce am apărat noi în Parlamentul European pentru țara noastră.

Integrarea graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova

Declarația lui Friedrich Merz privind o integrare fără drepturi de vot depline și cu acces restricționat la fonduri a fost văzută la Kiev ca o „aderare de mâna a doua”. Ca eurodeputat român și lider în PPE, familia politică din care fac parte și CDU, și Friedrich Merz, susțineți această soluție de compromis sau considerați că ea creează o Europă cu două viteze?

Trebuie să susținem puternic statele ca Ucraina și Republica Moldova, care sunt în proces de aderare fiindcă politica de extindere înseamnă o Uniune Europeană mai sigură și o România mai sigură. Ca atare, procesul de aderare trebuie să continue pe regulile actuale și să se bazeze pe merit. Dacă statele candidate au îndeplinit condițiile tehnice de aderare, noi trebuie să le primim în rândul nostru. Integrarea graduală poate fi benefică deoarece le permite oamenilor din țările candidate, precum Ucraina și Republica Moldova, să aibă mai repede acces la o parte dintre beneficiile Uniunii Europene, înainte de finalizarea procesului de aderare.

Dar integrarea graduală trebuie să fie un proces paralel cu procesul de aderare, nu să-l înlocuiască și nici să fie un pretext pentru amânarea aderării. De altfel, integrarea graduală se întâmplă deja într-o bună măsură. Republica Moldova și Ucraina sunt conectate la rețeaua electrică europeană și fac parte din zona de roaming a UE. Integrarea graduală trebuie să însemne cât mai multe asemenea beneficii până la momentul aderării.

„Un scenariu care sperie, nu informează”

Anumite calcule arată că o aderare deplină a Ucrainei ar absorbi circa 180–200 de miliarde de euro din bugetul UE, transformând state precum Polonia sau România din beneficiare nete în contributoare nete. Ce soluție ați vedea aici?

Aderarea Ucrainei nu trebuie plătită prin tăierea fondurilor pentru fermierii și regiunile actualelor state membre. Iar ideea că România va deveni automat contributor net la bugetul UE odată cu aderarea Ucrainei nu este un verdict economic. Există mai multe analize care arată că România va putea rămâne beneficiar net. Cine prezintă un scenariu incert drept o consecință inevitabilă nu informează, ci sperie, cu scopul de a alimenta resentimente în rândul fermierilor din România și din Europa față de Ucraina, resentimente de pe urma cărora are de câștigat doar Rusia. Fermierii români au nevoie de fonduri și de garanții, nu de panică.

Soluția este un buget european mai puternic, cu reguli clare și perioade de tranziție negociate înaintea aderării. Putem sprijini Ucraina și, în același timp, proteja interesele României.

UE nu are alternative și trebuie să sprijine Ucraina și să investească în reînarmarea Europei, dar toate acestea costă enorm. Banii vor fi luați din bugetul de coeziune și din subvențiile agricole sau UE este pregătită să se împrumute din nou, masiv?

Noi, Parlamentul European, ne opunem acestui lucru. Europa trebuie să se poată apăra, să sprijine Ucraina și, în același timp, să își sprijine fermierii și regiunile. Dacă reducem coeziunea, agricultura și investițiile pentru a finanța securitatea, vom crea alte vulnerabilități economice și sociale. Trebuie să folosim noi resurse proprii pentru a finanța adecvat atât noile priorități, cât și prioritățile tradiționale.

Accelerarea parcursului european al Republicii Moldova 

Există riscul ca propunerea lui Merz de „integrare treptată” să fie aplicată la pachet și Republicii Moldova, amânând la nesfârșit aderarea sa deplină?

Republica Moldova merită tot sprijinul nostru pentru a deveni cât mai repede stat membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Republica Moldova a înregistrat progrese extraordinare în procesul de aderare. Pachetul privind extinderea, publicat la 4 noiembrie, confirmă că Moldova îndeplinește condițiile pentru deschiderea tuturor clusterelor de negociere rămase. În ultimul an, țara și-a intensificat alinierea legislației la normele europene în toate capitolele de negociere și a făcut noi progrese în reformele esențiale privind statul de drept.

Comisia consideră că Republica Moldova își poate îndeplini obiectivul ambițios, dar realizabil, de a încheia negocierile de aderare până la începutul anului 2028, cu condiția menținerii ritmului actual al reformelor. Mai mult decât atât, Comisia a prezentat un cadru comun pentru o inițiativă pe care eu am susținut-o încă de acum patru ani și care a primit votul Parlamentului European: accelerarea integrării graduale a statelor candidate, inclusiv a Republicii Moldova, în politicile Uniunii Europene. Asta înseamnă că cetățenii Republicii Moldova vor putea beneficia de mai multe avantaje ale Uniunii Europene înainte de aderarea propriu-zisă. Accelerarea integrării graduale în domenii precum energia, transporturile, digitalizarea și apărarea va sprijini creșterea economică, competitivitatea și securitatea Republicii Moldova, ca parte a procesului de aderare, cu beneficii concrete și directe pentru nivelul de trai al oamenilor. Cu toate acestea, integrarea graduală trebuie să meargă în paralel cu aderarea și să o accelereze, nu să o amâne.

Ar putea unirea cu Republica Moldova să reprezinte o soluție pentru Chișinău? Ați susține un asemenea demers?

Unirea poate avea loc dacă există o voință democratică clară și majoritară a cetățenilor din Republica Moldova și din România. Nu poate fi decisă din exterior și nu trebuie folosită doar ca slogan electoral. Obiectivul imediat, concret și realist este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Aceasta îi oferă securitate, dezvoltare economică, instituții mai puternice și apropierea de România în interiorul aceleiași Uniuni. Trebuie să facem tot ce depinde de noi pentru ca Republica Moldova să fie pregătită pentru aderare până la sfârșitul acestui deceniu. În același timp, dacă, pe fondul evoluțiilor riscurilor de securitate la adresa Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău și majoritatea cetățenilor de peste Prut ne vor propune alternative pentru garantarea siguranței lor, trebuie să răspundem pozitiv acestui apel.

Soluții pentru protejarea pieței agricole

Fermierii din Europa de Est protestează deja din cauza cerealelor ucrainene. Dacă Ucraina intră în UE, chiar și treptat, va fi cel mai mare beneficiar de subvenții agricole. Până unde merge flexibilitatea Parlamentului European pe acest subiect și le-ați spune fermierilor români?

Le spun că interesele lor trebuie protejate și că aderarea Ucrainei nu trebuie să aibă loc prin destabilizarea pieței agricole europene. Ucraina are un sector agricol uriaș. Integrarea sa va necesita perioade de tranziție, clauze de salvgardare și reguli care să împiedice perturbarea pieței. Sprijinul european trebuie să ajungă cu prioritate la fermierii activi, fermele de familie și tinerii fermieri, nu să producă beneficii disproporționate pentru câteva mari holdinguri agricole. România a avut, după aderare, plăți directe mai mici, care au crescut gradual, și fonduri importante pentru dezvoltare rurală. Obiectivul a fost modernizarea agriculturii și creșterea competitivității. Un mecanism asemănător, adaptat structurii agriculturii ucrainene, este legitim și nu înseamnă aderare de mâna a doua.

Relația franco-germană și necesitatea unui nou echilibru în Uniunea Europeană

Tensiunile dintre Franța și Germania paralizează adesea luarea deciziilor la nivel european. Cât de mult afectează acum aceste neînțelegeri deciziile majore din Parlamentul European?

Franța și Germania rămân esențiale, dar Uniunea Europeană nu poate funcționa doar printr-un acord bilateral franco-german. Europa de astăzi are 27 de state membre. Polonia, România, statele baltice, Italia, Spania și celelalte state trebuie să participe la construirea marilor compromisuri. Divergențele dintre Paris și Berlin pot întârzia deciziile, dar nu trebuie să le blocheze. Rolul nostru în Parlamentul European este tocmai acela de a construi majorități dincolo de diferențele naționale.

Mai multă unitate și mai puțină birocrație

Europa a fost cuprinsă de proteste uriașe, de la Paris la Berlin și de la Roma la Madrid. Se radicalizează europenii sau există o problemă de care nu sunt străini nici politicienii?

Extremiștii cresc atunci când partidele responsabile nu oferă suficient de repede soluții la problemele reale ale oamenilor. Cetățenii văd prețuri mai mari, locuințe greu accesibile, birocrație, servicii publice slabe și o Europă rămasă în urmă în domeniul tehnologiei. Aceste probleme sunt reale. Soluțiile extremiștilor sunt, însă, false. Nu putem învinge extremiștii doar criticându-i și nici copiindu-i. Trebuie să rezolvăm problemele din care își extrag sprijinul.

Avem nevoie de energie mai ieftină, mai puțină birocrație pentru întreprinderi, o piață unică mai profundă, investiții în cercetare și tehnologie, acces mai bun la capital și o forță de muncă mai bine pregătită. Europa trebuie să demonstreze că leadershipul proeuropean, nu extremismul, oferă soluții la provocările cu care ne confruntăm. Tocmai de aceea, cred că poziția corectă, inclusiv în negocierile pe bugetul UE, este să punem cât mai multe resurse în comun pentru a investi mai eficient, obținând economii de scară în domenii precum competitivitatea, securitatea, apărarea, cercetarea și inovarea. Dacă cedăm șantajului partidelor extremiste și reducem bugetul pentru că ne temem de propaganda antieuropeană a extremiștilor, am pierdut din start. Soluția la extremism este și mai multă Europă, și mai multă unitate, și mai multe soluții comune, care răspund în mod real problemelor oamenilor.

Fără compromisuri economice cu Rusia

Există voci în UE care sugerează deja că, mai devreme sau mai târziu, Europa va trebui să realizeze un compromis economic cu Rusia. Care este scenariul realist de încheiere a acestui conflict din perspectiva bugetului și economiei UE?

Nu putem reveni la relațiile economice de dinainte ca și cum războiul nu ar fi existat și să ignorăm consecințele acestui război: victimele civile nevinovate ale agresiunii ruse, părinții care au rămas fără copii, copiii rămași fără părinți și toate pagubele materiale cauzate Ucrainei de Rusia. O pace durabilă trebuie să respecte independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei.

Orice acord care recompensează agresiunea va încuraja noi agresiuni și va costa Europa mult mai mult în viitor. Europa trebuie să își reducă dependențele strategice, să își întărească apărarea și să păstreze presiunea economică asupra Rusiei atât timp cât continuă agresiunea. Cel mai scump scenariu pentru Europa nu este sprijinirea Ucrainei. Cel mai scump scenariu ar fi o Rusie încurajată să continue războiul și destabilizarea vecinilor săi. Nu trebuie să ne fie teamă de o Rusie învinsă, ci de o Rusie care iese câștigătoare din război. Cel mai bun lucru pentru securitatea și economia Europei este să continuăm eforturile pentru a atinge o independență totală față de resursele energetice din Federația Rusă.

O alianță puternică pentru modernizare și parcursul politic intern al PNL

PNL a ales să voteze Guvernul Niculescu, UDMR a votat, de asemenea, pentru, iar USR a votat împotrivă și nu e prima dată când se întâmplă așa. Cum afectează aceste disensiuni relația cu USR și ce ar trebui făcut pentru a o îmbunătăți și pentru a consolida un pol de dreapta?

Relația dintre PNL și USR este foarte bună. Împărtășim obiective și valori comune, în special nevoia de reformare și modernizare a statului român, reducerea risipei, investițiile, orientarea proeuropeană și consolidarea securității României. Vom lucra împreună în opoziție la crearea unui pol al modernizării și reformării României și vom sancționa orice revenire a PSD la risipa banului public.

Chiar dacă poate părea prematur, având în vedere că politica românească nu încetează să ne surprindă, pe cine credeți că ar trebui să susțină PNL la viitoarele alegeri prezidențiale? Ați fi de acord să candidați dacă v-ar cere acest lucru colegii din PNL?

Este prematur să discutăm despre candidaturi. Prioritatea acum este consolidarea PNL și recâștigarea încrederii oamenilor – proces început deja odată cu alegerea președintelui Bolojan în fruntea partidului. Candidatul trebuie ales la momentul potrivit, pe baza capacității de a uni electoratul proeuropean, de a câștiga alegerile și de a reprezenta România cu competență. Eu îmi îndeplinesc responsabilitățile pe care le am în Parlamentul European și în conducerea Grupului PPE, iar obiectivul meu este să apăr în continuare interesele României acolo unde știu să fac acest lucru cel mai bine: la nivelul instituțiilor europene.

Cum poate fi redresată România și ce ne lipsește pentru a reuși acest lucru?

România are nevoie de trei lucruri: investiții, reforme și o justiție independentă. Trebuie să reducem risipa, să profesionalizăm administrația, să atragem fondurile europene, să construim infrastructură. să oferim întreprinderilor stabilitate fiscală și să întărim statul de drept și independența justiției. Guvernul Bolojan a arătat că reformele sunt posibile: deficitul a început să scadă, investițiile au crescut, iar absorbția fondurilor europene s-a accelerat. României nu îi lipsesc oportunitățile. Îi lipsesc continuitatea reformelor și o majoritate politică hotărâtă să pună interesul public înaintea clientelei de partid. Obiectivul nostru este să muncim pentru a obține o majoritate proreformă și proeuropeană la alegerile din 2028.