coaliția de guvernare - ultimele știri

Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR și UDMR analizează o posibilă majorare a TVA de la 21% la 23%, începând cu anul 2026, dacă încasările bugetare nu vor crește semnificativ, au declarat surse politice.

Candidatul USR la Primăria Capitalei Cătălin Drulă susține, într-un interviu pentru Adevărul, că sunt „șanse zero” ca cele trei partide din coaliția de guvernare, PSD, PNL și USR să aibă un candidat unic pentru București.

Prevederea privind interzicerea cumulului pensie-salariu la stat a fost scoasă din Pachetul doi de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului, în urma discuţiilor din coaliţie, au precizat surse politice.

Sorin Grindeanu și-a început discursul din ședința cu social-democrații de luni lansând atacuri la adresa partenerilor de Coaliție, cărora le-a reproșat că „stau toată ziua cu PSD în gură, dar nici după o săptămână nu au venit cu reforma administrației”

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni, 18 august, că PSD nu va face coaliție cu AUR, în mandatul său. „Noi suntem un partid serios și nu facem coaliții pe picior”, a transmis acesta.

Planul Național de Redresare și Reziliență solicită ca proiectul de ordonanță de urgență privind suspendarea unor finanțări din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să fie adoptat doar în baza unui consens politic între partidele aflate la guvernare.

Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit luni, în ședință, pentru a stabili poziția clară a partidului privind continuarea colaborării guvernamentale.

Fostul ministru de Externe, Titus Corlățean, spune că la ședința de luni a PSD ar trebui discutate mai multe teme, pentru că partidul a devenit reactiv, iar USR a devenit, în fapt, principalul partid din coaliția de guvernare.

Profesorul și fost ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a comentat posibilele scenarii politice în contextul tensiunilor din interiorul coaliției de guvernare, afirmând că există doar două variante: actuala formulă cu PSD, PNL, USR și UDMR sau o alianță PSD-AUR.

Deputatul PSD Mihai Fifor a anunțat miercuri, 6 august, că social-democrații nu participă la ședința coaliției de guvernare după ce Uniunea Salvați România a anunțat că boicotează funeraliile lui Ion Iliescu. Emanuel Ungureanu (USR) spune că defunctul șef de stat „a fost un criminal”.

O moțiune de cenzură inițiată de AUR a fost dezbătută și supusă votului luni, 14 iulie, în plenul reunit al Parlamentului. Aceasta a picat, după ce doar 134 de parlamentari au votat ”pentru”.

Coaliția de guvernare are puține șanse să se rupă în acest moment, dar tensiunile și certurile din interiorul ei vor continua, iar partidele nu au de câștigat de pe urma lor, arată specialistul în politică George Jiglău.

Deputatul Mihai Fifor susține că social-democrații și-au „asumat greul” și s-au „ținut de cuvânt”, iar partenerii de coaliție, nu, și îl acuză pe premierul Bolojan că „a băgat în lege o serie de prevederi care nu au fost nici discutate, nici acceptate de PSD”.

Sunt tensiuni în coaliția de guvernare după ce Guvernul Bolojan şi-a asumat răspunderea, luni, în plenul comun al Parlamentului, pe pachetul de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului. „În pachetul doi de măsuri, lucrurile trebuie corectate”, spune liderul PSD, Sorin Grindeanu.

În cadrul viitoarei coaliţii de guvernare, PSD va veni cu ştiri pe surse şi va arunca la alţii tot ce este rău, în timp ce îşi va aroga lucrurile pozitive, a afirmat prim-vicepreşedintele PNL Ciprian Ciucu, la Digi24.

Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, susține că va fi greu de digerat dacă PSD nu va da premierul viitorului Guvern. „Cred că avem un examen de trecut, dacă cel mai mare partid din România nu generează prim-ministrul”, a spus el.

Europarlamentarul Claudiu Târziu, fost co-preşedinte al AUR, cere vineri, 30 mai 2025, opoziției să strângă rândurile și să propună soluții de redresare economică a țării. „Coaliția de guvernare devine o amenințare directă la siguranța națională”, susține politicianul.

Liderii coaliției de guvernare i-au reproșat lui Kelemen Hunor slaba mobilizare a electoratului din județele majoritar maghiare, susțin surse politice pentru Adevărul.

Sorin Grindeanu, prim-vicepreşedintele PSD, a declarat vineri, 4 aprilie, că „orice vot care merge spre Victor Ponta merge către Nicuşor Dan”.

Crin Antonescu, candidatul la alegerile prezidențiale din partea coaliției de guvernare, a afirmat vineri, 28 martie, faptul că actualul guvern este „singura garanție a stabilității politice în România”.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 28 martie, faptul că actuala coaliție de guvernare este singura care „poate asigura şi implementa tot ceea ce este nevoie în România”, iar acum are „un liant” care este Crin Antonescu.

Afirmația vine în contextul în care mai mulți lideri ai coaliției au sugerat că o eventuală înfrângere a lui Crin Antonescu ar putea duce la destrămarea parteneriatului politic.

Președintele Bolojan susțină o eventuală candodatura a sa la prezidențiale ar fi ieșit din cadrul coaliției și ar fi însemnat ca „țara noastră să aibă niște șocuri guvernamentale pe care cred că nu și le poate permite”.

Președintele interimar Ilie Bolojan a explicat de ce nu candidează la alegerile prezidențiale. El a subliniat că România „nu are nevoie de instabilitate” și că în calitate de președinte PNL a semnat un protocol de colaborare cu PSD.

Președintele interimar Ilie Bolojan a răspuns vineri, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Cotroceni, unei întrebări legate de o eventuală candidatură la prezidențiale.

Coaliţia de guvernare se reunește miercuri pentru discuţii politice privind finalizarea demersurilor în vederea constituirii alianţei electorale pentru alegerile prezidenţiale, a precizat premierul Marcel Ciolacu.

Coaliția de guvernare ia în calcul introducerea impozitării progresivă pe venit de anul acesta.

Crin Antonescu a avut o primă reacție după ce Coaliția de guvernare a decis realizarea unor sondaje pentru a avea situația de moment cu privire la preferințele electoratului în ceea ce privește alegerile prezidențiale.

Crin Antonescu, desemnat candidatul coaliției de guvernare, a anunțat că suspendă înțelegerea cu liderii Puterii din cauza lipsei de asumare a acestora. Una dintre nemulțumiri este că nu a fost stabilită data alegerilor prezidențiale.

Reunită vineri într-o primă ședință, Coaliția de guvernare n-a reușit să ajungă la un acord privind forma finală a „Ordonanței trenuleț”. A reușit însă să atragă indignarea asociațiilor studențești, a Federaţiei Industriei Hoteliere din România și nu numai.

Scenariile discutate de coaliția de guvernare privind tăierea cheltuielilor pentru a ține sub control deficitul bugetar îi nemulțumesc pe studenți, care atrag atenția că prevederile le limitează accesul la metode de transport accesibile, punând o presiune suplimentară asupra lor.

Din păcate, speranţe puţine. Ciolacu şi în majoritate aceeaşi miniştri nu ştiu să facă altceva decât au făcut.

De pretenţiile PSD anterioare şedinţei coaliţiei s-a cam ales praful. PNL, USR, UDMR s-au unit împotriva PSD şi l-au pus la colţ.

Partidele românești se află într-un moment decisiv, într-o perioadă marcată de schimbări politice majore. Analistul Adrian Zăbavă avertizează că România a intrat într-o „nouă etapă”, iar formațiunile trebuie să pună interesul național înaintea calculului politic.

O ședință de urgență are loc, marți, la sediul central al PNL. Fierberi au loc însă și la PSD. Premierul Marcel Ciolacu și-a anulat participarea la un eveniment important.

Tensiunile din coaliția de guvernare cresc, liberalii acuzând PSD că a blocat absorbția fondurilor europene. Siegfried Mureșan și alți lideri PNL susțin că prim-ministrul Marcel Ciolacu a stagnat atragerea banilor, în ciuda performanțelor anterioare ale României în acest domeniu.

După ce Marcel Ciolacu a anunțat că nu susține amendamentul care i-ar permite președintelui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare, președintele PNL a afirmat că nu vede cum mai poate realiza o coaliție cu PSD, ceea ce a declanșat un val de reacții din partea social-democraților.

Aflat în vizită oficială la Chişinău, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut o conferinţă de presă în care s-a declarat încrezător în faptul că România va trece cu bine de procesul electoral şi nu se va intra „într-o fază de instabilitate politică”.

Premierul Marcel Ciolacu a lansat joi un atac la adresa ministrului de Finanțe, Marcel Boloș, și a declarat că acesta nu poate veni cu proiecte, precum așa-zisul CNP fiscal, fără să se consulte cu societatea civilă și cu mediul privat.

Coaliția de guvernare a dezbătut principalele măsuri care vor fi cuprinse în Planul Fiscal al României pentru reducerea deficitului bugetar, Plan ce trebuie prezentat CE până la 15 octombrie.

Coaliţia de guvernare s-a reunit joi, 4 iulie 2024 și a decis calendarul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.

Miza pentru alegerile prezidenţiale din acest an este atât de mare şi pentru PNL şi pentru PSD, încât dezacordurile din coaliţia de guvernare sunt din ce în ce mai accentuate. După ce miercuri seara nu s-a ajuns la niciun acord, joi şedinţa de Guvern PSD-PLN a fost suspendată.

fără imagine Zicerea „subtilă” din titlu îi aparţine lui Vasile Blaga. Hamul este coaliţia de guvernare, iar calul, cam jigărit, este PNL.

Surse de la vârful Coaliţiei au afirmat că UDMR nu va face parte din cabinetul Ciolacu, urmând ca până joi noul Executiv să fie votat în Parlament.

Inflaţia a dus la erodarea puterii de cumpărare a populaţiei şi de aici greve în Educaţie şi, posibil, în Sănătate şi alte domenii.

Apropierea vacanței parlamentare pune Coaliția în situația să treacă la rezolvarea rapidă a unor reforme importante, cea mai urgentă fiind cea pensiilor speciale, dar și să facă tranziția de la un premier PNL la unul PSD.

Pe masa Coaliției sunt mai multe scenarii de reîncercare a schimbării premierilor, însă nu mai devreme de final de iunie, fiind luată în calcul și varianta lunii septembrie, deși în interior sunt presiuni pentru tranșarea cât mai repede a situației.

843 de foști parlamentari primesc pensii speciale, numărul fiind în creștere față de anul trecut. Deși discută de reforma veniturilor „specialilor“, Coaliția nu se atinge și de banii ex-aleșilor din Legislativ.

Propunerea comasării unor rânduri de alegeri din 2024, susținută de tandemul Ciucă-Bode, este privită cu tot mai multă reticență atât în PNL, cât și de PSD. În plus, liberalii par să aibă parte de noi probleme interne.

Partidele ajung să ia treptat decizii prin care întreaga filosofie de reducere a cheltuielilor bugetare se bazează pe măsuri al căror impact nu va fi mai prea mare, în condițiile în care soluțiile curajoase de taxare a marilor venituri de la stat sunt evitate.

Guvernul ar vrea să reducă cheltuielile, însă fără a umbla la salariile bugetarilor sau la alte beneficii. PSD a făcut cel mai mult zgomot pe tema evitării diminuării veniturilor, după ce tot oamenii săi au semnalat problema finanțelor țării.

Camera Deputaților, for decizional pe tema Codului Penal și a celui de Procedură Penală, a adoptat proiectele în forma în care au venit de la Guvern, fără stabilirea unui prag la abuzul în serviciu.

Liderii Coaliției au decis în ședința de marți ca pragul să fie de 9.000 de lei (trei salarii minime), în urma recomandărilor făcute de ministrul Justiției, care a invocat mai multe decizii CCR, potrivit unor surse politice.

Partidele aruncă vina apariției noului prag pentru abuzul în serviciu de la unul la altul, fiind indicat atât Kelemen Hunor (UDMR), dar și politicieni din PSD (Robert Cazanciuc) și PNL (Cătălin Predoiu), care au consimțit pentru suma de 250.000 de lei

Coaliția a agreat modificările pe care le vor face la legea pensiilor speciale, fiind decizii legate de interzicerea cumulării lor, un sistem de impozitare progresiv și de modul de actualizare a acestor venituri, însă forma finală va fi gata doar marți dimineață.

Aleșii Puterii tind să se întreacă în depunerea de proiecte cu impact bugetar, fiind vizată extinderea acordării de vouchere și pentru angajații din privat, indemnizații mai mari pentru mame sau reducerea contribuțiilor pentru sănătate.

Sunt multe argumente pentru afirmaţia din titlu. Ultimul, absenţa preşedintelui de la deschiderea evenimentului important pentru România: Timişoara, capitală europeană a culturii.

Liderii guvernamentali au ajuns la un consens pe tema majorării salariului minim. Potrivit Guvernului, salariul minim va fi majorat la 3000 de lei, 200 de lei fiind scutiți de taxe. De asemenea, salariul minim pentru sectorul construcțiilor va ajunge la 4.000 de lei.

Preşedintele României a declarat, marţi, că PNL şi PSD încearcă să se profileze pe teme de actualitate, uneori înainte să se consulte între ele, dar acest lucru nu reprezintă o „catastrofă”.

Coaliţia de guvernare a decis prelungirea compensării cu 50 de bani pentru carburanţi până la 31 decembrie, au declarat surse politice pentru „Adevărul”.