LIVE TEXT | Zi decisivă pentru Bugetul 2026. Tensiuni maxime în Parlament. PSD amenință cu ieșirea de la guvernare

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2026 ajunge joi, 19 martie, în Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului. Amendamentul privind extinderea ajutorului pentru pensionari, inițiat de PSD, a fost respins în Comisiile reunite pentru buget. Ca urmare, social-democrații amenință cu blocarea bugetului și ruperea coaliției de guvernare. 

FOTO: Inquam Photos / George Călin

Guvernul a trimis vineri bugetul în Parlament pentru dezbateri și aprobare, în condițiile în care, conform Legii finanțelor publice, termenul este de 15 octombrie. Același act normativ prevede ca legislativul să adopte bugetul cel târziu până la 31 decembrie.

Proiectul de buget este construit pe o creștere economică estimată la 1%, un PIB nominal de 2.045,2 miliarde de lei. Veniturile totale ale bugetului cresc de la 34,7% la 36% din PIB, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală dar și așteptărilor de îmbunătățire a colectării. Din acest total, 31,1% din PIB reprezintă venituri curente – venituri fiscale, contribuții și alte venituri ale statului. Astfel, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, în timp ce veniturile curente se ridică la 636,3 miliarde lei.

Cheltuielile cu dobânzile cresc cu aproximativ 10,3 miliarde de lei față de 2025, de la 50,5 la 60,8 miliarde de lei, reflectând costul finanțării deficitelor acumulate și menținerea unor dobânzi ridicate pe piețele financiare.

Volumul total al investițiilor ajunge la 164 miliarde de lei, cu aproape 25,8 miliarde mai mult decât în 2025, ridicând ponderea acestora la peste 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.

Creștere la Ministerul Energiei, tăieri de la Sănătate

Cele mai mari creșteri de alocări bugetare față de execuția din 2025 revin Ministerului Energiei, Ministerului Proiectelor Europene, Ministerului Public și Ministerului Economiei. Ministerul Apărării primește cu 16,5% mai mult, în contextul angajamentelor NATO și al presiunilor de reînarmare de la nivel european. Ministerul Educației beneficiază și el de o creștere modestă, de 5,8%, ajungând la 64,79 miliarde de lei credite bugetare. Bugetul Ministerului Afacerilor Interne urcă cu 3,8%, la 35,75 miliarde de lei.

Pe partea cealaltă, Ministerul Sănătății înregistrează o tăiere de 12,9%, coborând la 22,78 miliarde de lei. Ministerul Dezvoltării scade cu 21%, la 22,84 miliarde de lei, iar Ministerul Transporturilor cu 3,7%, la 42,03 miliarde de lei. Ministerul Muncii are o alocare cu 7,5% mai mică față de execuția din 2025, ajungând la 91,8 miliarde de lei.

Ministere care primesc mai mulți bani:

- Ministerul Apărării: 49,37 miliarde de lei (față de 42,38 miliarde de lei în 2025) 

- Ministerul Agriculturii: 27,73 miliarde de lei (față de 26,38 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Educației: 64,79 miliarde de lei (față de 61,25 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Investițiilor: 12,6 miliarde lei (față de 7,33 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Finanțelor: 12,17 miliarde lei (față de 11,12 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Finanțelor (acțiuni generale): 112,42 miliarde lei (față de 87,15 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Economiei: 3,7 miliarde lei (față de 2,3 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Energiei: 19,71 miliarde lei (față de 5,35 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Mediului: 5,95 miliarde lei (față de 5,27 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul de Interne: 35,75 miliarde lei (față de 34,44 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Justiției: 4,31 miliarde lei (față de 4,1 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Public: 2,87 miliarde lei (față de 1,74 miliarde lei în 2025) 

Ministere care primesc mai puțini bani:

- Ministerul Muncii: 91,8 miliarde lei ( față de 99,24 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul de Externe: 1,6 miliarde lei (față de 1,68 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Dezvoltării: 22,8 miliarde lei (față de 28,9 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Sănătății: 22,78 miliarde lei (față de 26,15 miliarde lei în 2025) 

- Ministerul Transporturilor: 42 de miliarde de lei (față de 43,6 miliarde lei în 2025).

Câți bani primesc alte instituții

Şi în cazul Administraţiei Prezidenţiale sunt în creştere atât creditele bugetare, cu 73,83%, la 103,47 milioane lei, cât şi cele de angajament, cu 44,78%, la 124,47 milioane lei.

Senatul are prevăzute atât credite bugetare, cât şi de angajament, de 259,881 milioane lei (+2,08%), iar Camera Deputaţilor credite bugetare de 578,932 milioane lei (+3,57%) şi de angajament de 954,217 milioane lei (+64,58%). La Secretariatul General al Guvernului creditele bugetare ajung la 2,68 miliarde lei (+30,33%) şi cele de angajament la 2,844 miliarde lei (+25,29%).

În ceea ce priveşte serviciile, Serviciul Român de Informaţii are prevăzute credite bugetare de 5,202 miliarde lei (+13,82%) şi de angajament de 5,671 miliarde lei (+23,1%), Serviciul de Informaţii Externe de 812,52 milioane lei (+0,85%), respectiv de 762,52 milioane lei (-13,87%), Serviciul de Pază şi Protecţie credite bugetare de 408,976 milioane lei (-9,29%) şi de angajament de 415,476 milioane lei (+4,77%) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale de 1,525 miliarde lei (-29,33%), respectiv de 1,667 miliarde lei (-16,11%).

Creditele bugetare şi cele de angajament pentru Curtea Constituţională sunt de 44,35 milioane lei (+4,47%), iar creditele bugetare pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se ridică la 4,994 miliarde lei (+49,16%) şi cele de angajament de 5,02 miliarde lei (+49,95%).

Instituții care primesc mai mulți bani:

- Administraţia Prezidenţială: 103,47 milioane lei, față de 71,47 milioane lei în 2025

- Senatul României: 259,88 milioane lei, față de 254,59 milioane lei în 2025

- Camera Deputaților: 578,93 milioane lei, față de 558,99 milioane lei în 2025

- Înalta Curte de Casație și Justiție: 4,99 miliarde lei, față de 3,348 miliarde lei în 2025

- Curtea Constituțională: 44,35 milioane lei, față de 42,45 milioane lei în 2025

- Secretariatul General al Guvernului: 2,68 miliarde lei, față de 2,056 miliarde lei în 2025

- Curtea de Conturi: 557,79 milioane lei, față de 493,95 milioane lei în 2025

- Consiliul Concurenței: 126,09 milioane lei, față de 100,28 milioane lei

- SRI: 5,2 miliarde lei, față de 4,57 miliarde lei în 2025

- SIE: 812,5 milioane lei, față de 805,67 milioane lei în 2025

- CSM: 280,84 milioane lei, față de 258,75 milioane lei în 2025

- Agerpres: 31,22 milioane lei, față de 30,75 milioane lei în 2025

- Societatea Română de Radiodifuziune: 470 milioane lei, față de 432,69 milioane lei în 2025

- Televiziunea Română: 500 milioane lei, față de 483,85 milioane lei în 2025

- Consiliul Economic și Social: 14,88 milioane lei, față de 10,98 milioane lei în 2025.

Ce instituţii iau bani mai puțini decât anul trecut:

- CNSAS: 27,84 milioane lei, față de 28,41 milioane lei

- SPP: 408,97 milioane lei, față de 450,88 milioane lei în 2025

- STS: 1,52 miliarde lei, față de 2,16 miliarde lei în 2025

- Agenția Națională de Integritate: 44,87 milioane lei, față de 71,35 milioane lei în 2025

- Autoritatea Electorală Permanentă: 289,71 milioane lei, față de 770,27 milioane lei în 2025.

Scandal pe banii pentru pensionari

Deși, ca în fiecare an, senatorii și deputații, au depus numeroase amendamente, foarte puține au trecut la vot în comisii, în condițiile în care PNL și USR anunțaseră că susțin bugetul în forma adoptată de Guvern.

Printre amendamentele adoptate se numără unul care vizează bugetul CNAS. Acesta prevede redirecționarea sumei de 800 de milioane de lei către medicina primară și ambulatoriile de specialitate. Inițial, fondurile erau alocate pentru medicamente destinate pacienților oncologici și celor cu diabet, pe baza unei supraestimări realizate de Ministerul Finanțelor privind numărul acestor bolnavi.

De asemenea, a fost adoptat și un amendament la proiectul de buget al Secretariatului de Stat pentru Culte, care vizează alocarea a 100 de milioane de lei pentru reparații la lăcașurile de cult.

Proiectul de buget conține și un ajutor de tip one-off pentru pensionarii cu venituri mici. Mai exact, pensionarii cu sub 1.500 de lei vor primi 1.000 de lei, în două tranșe, în timp ce cei cu venituri între 1.501 și 2.000 de lei vor încasa 800 de lei. Impactul bugetar al acestei măsuri este de 1,7 miliarde de lei.

Nemulțumiți de varianta aprobată de Guvern, social-democrații au depus în Parlament un amendament pentru extinderea ajutorului inclusiv pentru pensionarii cu venituri între 2.001 și 3.000 de lei. Totodată, PSD a mai depus amendamente pentru scutirea de la plata CASS a mai multor categorii de persoane, inclusiv pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului, dar și măsuri de sprijin pentru familiile cu copii și venituri reduse. Impactul bugetar estimat al acestor măsuri este de 3,4 miliarde de lei.

În cele din urmă, amendamentul privind extinderea ajutorului pentru pensionari a fost respins în comisiile reunite, după ce parlamentarii AUR nu au votat, deși au participat la ședință. Rezultatul votului: 23 de voturi „pentru” (PSD, UDMR, PACE), 19 „împotrivă” (PNL, USR), o abținere și 8 parlamentari AUR care au refuzat să voteze.

Social-democrații au reacționat prin vocea președintelui partidului, Sorin Grindeanu, care a amenințat cu ieșirea de la guvernare, dacă propunerea PSD nu este adoptată.

„PSD merge până la capăt pentru copiii cu dizabilități și pensionari! Vreau să fiu foarte clar! Nu cedăm șantajului! 3,2 milioane de români au dreptul la Pachetul de Solidaritate. Iar noi suntem vocea lor cu toate riscurile! Dacă noua majoritate USR-PNL-AUR-POT, creată ad-hoc în Parlament, vrea să conducă România sacrificând pensionarii și copiii cu dizabilități atunci le urăm drum bun împreună!”, a transmis Grindeanu, într-un mesaj pe Facebook.

De cealaltă parte, reprezentanții PNL au făcut apel la responsabilitate. 

„Partidul Național Liberal solicită astăzi, cu toată seriozitatea, partenerilor de coaliție din PSD să renunțe la amenințarea de a bloca votul pe legea bugetului de stat pe 2026 și să acționeze în interesul cetățenilor pe care îi reprezintă. Înțelegem că există, în orice coaliție, divergențe de opinie și priorități diferite. Acestea se rezolvă la masa negocierilor, în cadrul instituțional agreat, nu prin amenințări cu blocarea mecanismului bugetar al statului. PNL și-a asumat reforma fiscală și responsabilitatea macroeconomică tocmai pentru că știe ce înseamnă să guvernezi cu responsabilitate, nu cu populism”, a transmis PNL într-un comunicat.

În schimb, președintele USR, Dominic Fritz i-a acuzat pe social-democrați de generarea unei „crize artificiale”.

„Într-un moment în care toți românii sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de războiul din Orientul Mijlociu, PSD alege să genereze o criză artificială. Înțeleg că PSD a încercat să testeze astăzi o nouă majoritate cu AUR. Am înțeles din declarațiile unora că nu s-au înțeles la preț și a picat această majoritate. Dar asta înseamnă că nu există în acest moment o voință parlamentară pentru propunerile PSD. La dorința PSD, s-a retestat această voință și din nou a picat la vot. Întrebarea este cât trebuie să aștepte românii până când PSD să accepte că nu există o majoritate în acest Parlament pentru propunerile lor inflaționiste”, a susținut Dominic Fritz, într-o declarație acordată presei, la Palatul Parlamentului.

Liderii partidelor de coaliție ar urma să se întrunească într-o ședință, joi dimineața, de la ora 10:00, într-o încercare de a rezolva neînțelegerile pe buget.

Cum s-a rupt înțelegerea din PSD și AUR

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a explicat că a existat o discuție inițială cu social-democrații pentru ca PSD și AUR să susțină reciproc unele amendamente care să modifice legea bugetului de stat.

„Nu participăm la un vot pe o chestiune de hazard moral. Opțiunea în Parlament este „prezent, nu votez”. Cu PSD am avut o discuție cu cei din comisie și am spus așa: noi nu suntem orgolioși, putem să renunțăm la amendamentul cu CASS-ul, dar acceptați și voi ca amendamentele pe care noi le depunem, și care sunt mult mai mici, să fie susținute. Ei inițial au spus „da”, apoi ne-au transmis că nu este de acord conducerea partidului”, a declarat Petrișor Peiu. 

Tensiuni fără precedent în coaliția de guvernare

Duminică, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a adresat premierului o scrisoare deschisă în care l-a acuzat că a ales „multinaționalele în detrimentul IMM-urilor românești", că a implementat o politică de „guvernare pentru 5% cei mai bogați, austeritate pentru 95% dintre români" și că a condus țara în recesiune. 

În replică, Bolojan a transmis că deciziile importante ale Guvernului au fost luate cu girul coaliției, inclusiv cel al PSD.

„Toate deciziile pe care le-am luat până acum au fost luate cu acordul tuturor partidelor. Prin acest joc de amendamente cu caracter social, PSD încearcă să vină cu o retorică de tip AUR, încercând oarecum să se delimiteze de răspunderea acestei guvernări”, a declarat duminică premierul Ilie Bolojan.

La finalul acestei săptămâni, conducerea PNL se va reuni la Sibiu, pentru a analiza modul în care funcționează coaliția de guvernare.