Coaliţia de guvernare, pe muchie de cuţit. Azi se decide dacă rezistă sau se rupe

Şedinţa de guvern de vineri s-a întrerupt, pentru că miniştrii PSD, Florin Barbu, Alexandru Rogobete și Bogdan Ivan au refuzat să semneze OUG privind tăierile din administraţie.

FOTO Guvern

Florin Barbu a explicat motivele opoziţiei miniştrilor PSD: „Tăierile nu înseamnă reforme, înseamnă austeritate. Lucrul acesta e demonstrat”.

De 3-4 ani trăim în „reforme” conduse de PSD şi parte din PNL, vechiul USL, reforme care au însemnat „venituri” mari din împrumuturi. Am ajuns la un deficit de 9,4% din PIB, datoria externă de 60% din PIB, şi riscul de a intra în „junk”, adică să rămânem fără bani de pensii şi salarii.

PSD vrea acum un program de relansare economică, care înseamnă bani pe care nu-i avem, sau lozinci, să fie alegătorii PSD mulţumiţi. Dacă ar fi posibilă relansarea economică fără bani mulţi, îndesaţi în economie, toate ţările ar fi fericite. Iar PSD vrea bani pentru clientela sa politică, nu pentru toată economia.

Bolojan a înţeles realitatea economică a României. Să plăteşti 12 miliarde de euro doar dobânzi, şi încă 30-40 miliarde euro rate la credite, dintr-un buget de 133 de miliarde euro, este o nebunie. De aceea a mărit taxe şi impozite în anul trecut, iar populaţia a rămas nemulţumită pentru că reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului n-a fost realizată, în principal datorită opoziţiei PSD.

Deficitul bugetar s-a redus în oarecare măsură, motiv pentru care agenţia de evaluare Fitch ne-a menţinut ratingul BBB-, cu perspectivă negativă.

Iată ce spune agenţia Fitch:

„Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente, care susțin convergența veniturilor și finanțele externe, în timp ce PIB-ul pe cap de locuitor și guvernarea sunt peste comparabilele din categoria „BBB”.

“Aceste puncte forte sunt echilibrate de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, datoria publică în creștere rapidă, polarizarea politică și datoria externă netă destul de ridicată” “Cu toate acestea, costul socio-economic al ajustării fiscale, tensiunile din cadrul coaliției guvernamentale și sprijinul puternic pentru partidele populiste de extremă dreaptă rămân provocări politice semnificative. În plus, cele mai mari două partide din coaliție - PNL, partidul de centru-dreapta al lui Bolojan, și PSD, partidul de centru-stânga - au convenit că Bolojan va face loc unui nou prim-ministru din partea PSD în 2027, ceea ce ar putea duce la incertitudine politică”.

Este o declaraţie clară, în favoarea lui Bolojan şi în defavoarea PSD. De deciziile agenţiilor de rating depinde capacitatea României de a se împrumuta, deci de a avea bani de pensii şi salarii. Este greu de înţeles doar pentru „filosofia” politică-economică a lui Ciolacu şi Grindeanu, care au ca primă misiune păstrarea alegătorilor PSD pentru alegerile din 2028. Nu înţeleg că România se poate prăbuşi precum Grecia, în 2011. Iar Grecia se afla în zona euro, şi a scăpat uşor, dacă uşor se poate numi  vânzarea unor porturi greceşti şi a altor active.

PSD aplică „filosofia” economică a lui Cristian Socol, ideologul economic al socialiştilor. Creştem salariile, cresc vânzările deci veniturile României din TVA şi alte impozite. Din aceste venituri creştem iar salariile, şi tot aşa, perpetuum mobile în economie. Soarta Greciei şi a ţărilor care au procedat aşa nu pare să-i impresioneze. 

Ce vrea PSD până la urmă? Să vină la guvernare, în locul lui Bolojan, şi să aplice „perpetuum mobile” în economie, cu riscul de a băga România în „junk”? Să-i alerge românii flămânzi cu pietre pe străzi?

Urmează bugetul pe 2026. Nu cred ca Bolojan va semna un buget aiurea, cu venituri supraevaluate, ca sa facă față pretențiilor clientelei politice a PSD.

Este o întrebare grea, de răspunsul dat de PSD şi PNL-Bolojan depinde soarta ţării!