razboi - ultimele știri

Tensiunile din Orientul Mijlociu ar putea declanșa un nou șoc energetic, comparabil cu crizele petroliere din anii 1970, cu efecte semnificative asupra economiei mondiale, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.

Situație fără precedent în Radă (parlamentul ucrainean). Mai mulți deputați ar fi ajuns cu simptome specifice unei toxiinfecții alimentare, iar activitatea legislativă a fost serios afectată. Autoritățile sanitare au demarat verificări pentru a stabili cauza exactă a incidentului.

Președintele rus Vladimir Putin a descris în repetate rânduri invazia pe scară largă a Ucrainei drept o luptă pentru „suveranitate”.

Un anunț care poate redesena scena politică a Ucrainei ar urma să fie făcut pe 24 februarie, chiar în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei.

La vreme de conflict, prima pierdere de pe câmpul de luptă este adevărul. Războiul din Ucraina se află la momentul în care încă se poate afirma aproape orice, iar majoritatea să nu realizeze cât de departe este de ceea ce se întâmplă cu adevărat.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat că administraţia liderului american Donald Trump doreşte ca Ucraina şi Rusia să găsească o soluţie pentru a pune capăt războiului până în iunie.

Doar pentru distracția marelui public, de acum pe fond absolut indiferent la hainele pe care le îmbracă politicienii pentru a-și asigura supraviețuirea, mai sunt utilizate vechile formule privind orientări care să asigure partidelor succesive o amprentă recognoscibilă.

Un viitor lot de avioane de luptă suedeze JAS 39 Gripen, destinat Ucrainei, ar putea fi echipat cu Meteor, considerată cea mai avansată rachetă aer-aer produsă în Europa, ceea ce ar oferi Kievului o capacitate semnificativ sporită de a lovi avioanele rusești de la mare distanță, scrie Business Insid

Un plan prezentat de presa apropiată Gardienilor Revoluției descrie o confruntare în mai multe etape, menită să provoace pierderi militare și economice majore.

Jurnaliștii CNN au realizat o investigație privind tacticile de recrutare ale agenților ruși în Africa, scoțând la iveală contrastul dintre promisiunile atractive făcute celor aflați în căutarea unui loc de muncă și realitatea serviciului militar forțat și a luptelor sângeroase de pe front.

Diplomația promovată de Donald Trump în dosarul ucrainean riscă să pună bazele unui nou conflict, chiar în timp ce încearcă să încheie actualul război, avertizează publicația britanică The Telegraph.

Lipsurile lasă urme în societatea ucraineană. Însă majoritatea populației continuă să respingă compromisurile față de Rusia. Un atu important cu care președintele Zelenski așteaptă viitoarele negocieri pentru pace.

La o lună de la una dintre cele mai importante schimbări politice din mandatul președintelui Volodîmîr Zelenski, impactul numirii fostului șef al serviciilor militare de informații, Kirilo Budanov, în fruntea Administrației Prezidențiale a Ucrainei începe să se contureze, scrie pravda.ua.

Situația în Orientul Mijlociu este tot mai tulbure, iar riscul unui conflict major în Iran crește. Cu toate acestea, pentru Donald Trump o intervenție în Iran ar putea fi complicată. Ioana Constantin-Bercean, expert în Orientul Mijlociu, explică motivele pentru care Trump nu ar fi deloc avantajat.

Aproximativ 43% dintre ucraineni nu cred că războiul cu Rusia se va încheia în 2026, în creștere cu 14 puncte procentuale față de luna decembrie, potrivit unui sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) și publicat pe 2 februarie.

Războiul nu are nevoie de traducere, se simte nu numai pe front și în fâșia măturată de loviturile de artilerie sau de dronele sinucigașe, dar și departe, pe tot teritoriul Ucrainei.

În cadrul unor negocieri desfășurate la Abu Dhabi, reprezentanții Ucrainei și ai Statelor Unite au analizat opțiunea desfășurării unor forțe americane de menținere a păcii în regiunea Donețk, precum și varianta creării unei zone demilitarizate pe anumite porțiuni ale Donbasului. Informația este prez

În ianuarie 2026, România se trezește în mijlocul unui joc geopolitic periculos. Invitată să facă parte din controversatul „Consiliu pentru Pace” propus de Donald Trump, conducerea de la București ezită.

În timp ce frontul din Ucraina continuă să consume vieți și resurse, o parte a elitei ruse a fost surprinsă petrecând în unele dintre cele mai exclusiviste stațiuni din Europa Occidentală.

O mașină în care se afla generalul rus Ruslan Evdokimov, comandantul Diviziei 98 Aeropurtate a armatei de ocupație ruse, a sărit în aer. Incidentul a avut loc săptămâna trecută în regiunea Herson.

Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei avertizează că Rusia nu dă niciun semn că ar intenționa să oprească războiul în 2026 și se pregătește să lanseze până la 1.000 de drone pe zi.

Martins Kazaks, membru al Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că responsabilii politici nu ar trebui să fie „naivi” să creadă că Europa nu se află deja „în război” cu Rusia și că băncile centrale trebuie să se pregătească pentru o escaladare ulterioară.

Cea mai eficientă armă a războiului modern nu trage niciun foc. Ea schimbă ceea ce credem că este adevărat.

Majoritatea cetăţenilor din Rusia consideră acum Uniunea Europeană un „inamic” mai înverşunat împotriva Rusiei decât Statele Unite ale Americii, arată un sondaj internaţional publicat joi.

Dmitro Kuleba a fost una dintre cele mai vizibile figuri ale diplomației ucrainene de la obținerea independenței țării.

Liderii militari din Europa transmit, tot mai des și mai direct, un mesaj care până de curând părea de neconceput: pacea nu mai poate fi considerată garantată, iar societățile europene trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unui conflict major.

Noua coaliție de la Praga, condusă de premierul populist de dreapta Andrej Babiš, oscilează între tirade antiucrainene și sprijin ezitant pentru Ucraina. Observatorii văd reputația Cehiei pusă în pericol.

Anul 2026 se conturează drept o perioadă de profundă incertitudine geopolitică, marcată de confruntări între marile puteri, fragilizarea alianțelor și riscuri sistemice tot mai greu de gestionat.

Complexul ucrainean de rachete antitanc „Stugna-P” ar putea avea parte de o a doua viață, într-un moment în care acest tip de armament este tot mai mult scos din prim-plan de dronele de atac.

Românii își doresc pace și securitate în zonă, chiar dacă aceasta presupune reintroducerea armatei obligatorii sau o bună colaborare cu Rusia, țară aflată sub embargou la nivelul UE. Experții în relații politice și economie consultați de „Adevărul” au explicat răspunsurile românilor.

O eventuală invazie ar începe, cel mai probabil, pe așa-numitele „plaje roșii” – considerate astăzi printre cele mai periculoase locuri de pe glob, scrie The Telegraph.

Actualizarea avertizării de călătorie pentru cetățenii americani în Federația Rusă a generat temeri, mulți oameni întrebându-se dacă Washingtonul se pregătește de un conflict direct.

Pierderile suferite de armata rusă în războiul din Ucraina cresc într-un ritm accelerat, potrivit unei analize realizate de BBC pe baza surselor deschise din Rusia și a datelor colectate din cimitire.

Într-un context în care negocierile privind un eventual acord de pace în Ucraina devin tot mai complexe, marea întrebare subzistă: ce garanții de securitate poate primi Kievul pentru a nu fi victima unei noi agresiuni rusești?

În fața presiunii tot mai mari venite din partea comunității internaționale din cauza bombardamentelor asupra Fâșiei Gaza și a crizei umanitare care a urmat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a apelat la o imagine din Antichitate: Sparta.

Războiul care face ravagii la porțile Europei reprezintă o amenințare directă la adresa libertății și securității continentului, a avertizat cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, în discursul său de Anul Nou.

Ambasadorul Ucrainei la Londra, Valerii Zalujnîi, ar putea deveni președintele țării până la 31 decembrie 2026, conducând un guvern de uniune națională după eventuala retragere a actualului șef al statului, Volodimir Zelenski.

Peste 300 de artiști, autori și profesioniști din industria muzicală, printre care Tudor Chirilă, Irina Rimes, Loredana Groza, Adrian Despot și Damian Drăghici, au semnat o scrisoare de protest față de un proiect de Ordonanță de Urgență care ar urma să modifice Legea dreptului de autor.

Anul 2025 se încheie cu multe discuții și planuri despre pace, care vor fi analizate și repetate în anul 2026. La sfârșit de an se încing cablurile de comunicații pe liniile roșii, lumea e pătrunsă de spiritul Crăciunului și al Anului Nou, nu e decât speranță în fața noastră.

Trump vede ”multe progrese” după discuțiile cu Zelenski, desfășurate duminică la Mar-a-Lago. Și liderul ucrainean a descris întâlnirea drept ”grozavă”. Dar un acord de pace este departe de a se concretiza.

Rusia susține că este gata să ofere garanții statelor europene că nu va ataca, însă experții privesc cu rezerve anunțul Moscovei. Profesor la titrata Priceton University, Grigore Pop Elecheș nuanțează, într-o analiză pentru „Adevărul”, și explică de ce e greu să avem încredere în ruși.

Într-o sală de control abandonată a centralei nucleare de la Cernobîl, un muncitor purtând o cască portocalie privește un perete gri acoperit de cadrane, ecrane și indicatoare. Sunt instrumente concepute cândva pentru a preveni un dezastru — unul care, în 1986, nu a putut fi evitat.

Norvegia reevaluează riscurile de securitate la granița cu Rusia și actualizează planurile de evacuare a civililor din nordul țării, într-un context european tot mai tensionat

Un eventual scrutin prezidențial în Ucraina ar duce, potrivit unui sondaj publicat pe 24 decembrie de institutul SOCIS, la un tur doi între președintele în exercițiu Volodîmîr Zelenski și actualul ambasador al Ucrainei în Regatul Unit, fostul comandant-șef al armatei, Valerii Zalujnîi.

Cu un secol în urmă, un oraș din estul Ucrainei trimitea lumii un mesaj politic prin muzică. Astăzi, același mesaj răsună printre ruine.

Primul Război Mondial a însemnat un adevărat dezastru și a provocat zeci de milioane de morți, dar au existat momente care au rămas în istorie și prin altceva decât violență și sânge vărsat. Așa au stat lucrurile și în cazul celebrului armistrițiu de Crăciun.

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a avertizat că 2025 ar putea fi ultimul an de pace al Europei și a acuzat Bruxelles-ul că „vrea război”.

Structura de protecție care acoperă reactorul patru al centralei nucleare de la Cernobîl ar putea ceda în urma unor noi atacuri rusești, chiar și în absența unei lovituri directe.

Peste jumătate dintre ruși, respectiv 55%, se așteaptă ca războiul împotriva Ucrainei să se încheie în 2026 și speră la o revenire la ceea ce ei descriu drept „viața normală”, potrivit unui sondaj realizat în decembrie de institutul de stat VTsIOM și publicat pe 24 decembrie.

Forțele ruse au lansat în noaptea de luni spre marți, 23 decembrie, un atac de amploare cu rachete și drone asupra mai multor regiuni ale Ucrainei, vizând în principal infrastructura energetică, au anunțat autoritățile ucrainene.

Fire Point, o companie ucraineană relativ tânără din industria de apărare, a devenit în doar câțiva ani unul dintre principalii furnizori de drone de atac cu rază lungă de acțiune pentru armata ucraineană.

Belarus a demarat un program secret de extindere a producției de obuze de artilerie și muniții pentru rachete, destinat sprijinirii războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Țineți minte: regimurile autoritare se pot prăbuși sub bombe, dar înainte de toate se prăbușesc sub propriul ridicol.

Donald Trump a declarat vineri că nu exclude posibilitatea unui război cu Venezuela, în timp ce marina militară americană continuă să atace în apropierea acestei țări ambarcațiuni despre care susține că transportă droguri.

Un număr de 500 de experți europeni au luat parte la un studiu-mamut privind marile pericole care ar putea să aștepte Uniunea Europeană în anul 2026. Experta în securitate Veronica Anghel a coordonat studiul și a explicat, pentru „Adevărul”, cele mai periculoase scenarii.

Războiul se extinde în Marea Neagră. Europa se află azi într-o situație asemănătoare ca în 1938, după cum avertizează chiar cancelarul federal Friedrich Merz.

Majoritatea ucrainenilor resping ideea organizării de alegeri în timpul războiului, în timp ce Donald Trump critică pentru aceasta Kievul, iar Zelenski spune că nu se agață de putere.

Papa Leon al XIV-lea a confirmat că Vaticanul a elaborat un plan pentru o eventuală vizită a sa în Ucraina, însă a subliniat că punerea acestuia în aplicare rămâne dificilă din cauza situației de securitate, relatează agenția ANSA.

La 2 decembrie, președintele rus Vladimir Putin a declarat: „Nu plănuim să intrăm în război cu Europa. Dar dacă Europa vrea, iar conflictul începe, noi suntem pregătiți.”

Donald Trump este „extrem de frustrat” atât de Rusia, cât și de Ucraina, din cauza impasului în negocierile pentru pace, a anunțat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.