Cei șapte magnifici care nu vor să fie opt

Foto: Foto: X

Supărat pe discuția despre alegeri care se poartă din când în când în legătură cu prezentul și perspectivele Kievului, președintele Zelenski a decis că acestea, alegerile, trebuie combătute oriunde s-ar desfășura, cu atât mai mult dacă e vorba de Rusia unde, se știe, e dictatură, să nu ne dăm după cireș prin organizarea de spectacole electorale regizate.

Trimiterea de drone fără număr, fără număr, în ziua scrutinului, este, deci, o operație necesară pentru sănătatea democrației ruse, pitite deocamdată pe undeva dar dornică, probabil, să iasă la lumină.

În acest sens, Ucraina a ținut să marcheze, în stil propriu, alegerile parlamentare din Rusia, lansând peste o mie de drone în direcția Moscovei și a altor orașe mari din partea sa europeană.

Unele surse media duc estimările chiar către dublul acestui număr, important de menționat este, însă, faptul că atacul a fost cel mai puternic din toți cei patru ani de război, Kievul încercând astfel să arate că încă dispune de mijloacele cu care poate provoca răni profunde fratelui său mai mare și bătăuș.

Bilanțul zilelor de vineri, sâmbătă, duminică, de la mijloc de septembrie 2026 – așa e la ruși, dar și în alte state unde lumea știe rezultatul alegerilor înainte să treacă prin ele, alegerile durează cât e nevoie ca să se obțină scorul corect  – este astfel dublu:

-      în Rusia a câștigat partidul ”Rusia Unită”, cel condus de Dmitri Medvedev, adjunct pe linie de securitate națională dar președinte de partid pe linie politică, ce a mai rămas din voturi, după ce s-au dat la o parte cele 57% obținute de întâiul partid al federației, fiind distribuite relativ frățește între celelalte formațiuni politice acceptate la scrutin, așa cum stă bine unei vibrante dictaturi;

-      în Ucraina, în câteva zile și o noapte depozitele s-au golit brusc de rezervele de drone și rachete care erau acolo pentru utilizări mai apropiate de obiectivele unui război defensiv și de durată, cele mai mult de 1000 de muniții performante costând cât jumătate din fondurile totale pentru o zi de război, undeva la 100 de milioane de dolari, totul pentru incendierea unei rafinării din suburbiile Moscovei, deasupra căreia a plutit cinematografic un nor imens de fum, și pentru câteva victime colaterale dintr-un  bloc de la periferia capitalei ruse, așa cum se întâmplă, din nefericire, în orice bilanț de război.

Foto: Foto: X

 Înainte de acest atac masiv, cineva, persoană importantă, făcuse o propunere pentru un armistițiu energetic, sigur, cu nuanțe: ”pentru Putin, energie înseamnă să vinzi petrol, pentru noi înseamnă energie pentru locuitori”, ceea ce, nu-i așa, scoate rafinăriile petroliere ruse din ecuație.

Chiar și la război, mai ales la război, trebuie să știi umbli la nuanțe, altfel lumea te-ar putea înțelege greșit și ar putea avea așteptări nepotrivite.

Iar nuanțele înseamnă, cum am spus, peste 1000 de drone (unii apreciază că numărul lor a fost, mai curând, spre dublu) trimise să salute Moscova și alte orașe în aceste zile electorale.

Foto: Foto: X

Pentru aceste atacuri s-a adunat și utilizat o listă lungă de drone de toate tipurile, realizări tehnologice proprii sau cu sprijinul partenerilor, unele mai ieftine, altele mai scumpe, dai un ban dar vezi turnurile Kremlinului de aproape:

§  FP-1 - dronă produsă de compania ucraineană ”Fire Point”, atât de apropiată președintelui;

§  RZ-100 - dronă ucraineană;

§  MICH-2000 - dronă de atac utilizată de SBU;

§  Palianiția - dronă ucraineană cu motor turbo;

§  Vendetta - dronă de tip ușor;

§  Liutîi - dronă kamikaze cu rază lungă de acțiune;

§  precum și Bars, Flamingo, Sichen și Pelican;

toate amintite de președintele Zelenski, într-un mesaj laconic pe platforma X, o zi după ce s-a încheiat misiunea de observator aerian al alegerilor ruse.

Costurile pe bucată sunt de aproximativ 50.000 - 55.000 de dolari pentru modelele produse în masă, precum FP-1 și Sichen, în jur de 100.000 de dolari pentru Palianiția și Bars, 200.000 de dolari pentru Liutîi și circa 600.000 de dolari pentru Flamingo.

După unele calcule, ținând cont că dronele mai ieftine, cu elice, au fost, probabil, majoritare, s-a ajuns la o medie de 60.000 de dolari pe bucată și la aproximativ 100 de milioane de dolari în total.

Noaptea de 19 pe 20 septembrie a fost lungă și agitată, dar dictatorul din Kremlin a înțeles și reacționat din prima - așa sunt dictatorii, devin nervoși dacă îi ataci la democrația afișată - și a ordonat lovituri de răspuns, ceea ce nu se face când încă se numără voturile, dar astea sunt finețuri, nu le înțelege oricine.

Așa că luna septembrie se scurge în aceleași tipare din ultima perioadă, a atacurilor reciproce cu drone și rachete și a mesajelor de acuzare și justificare de fiecare parte.

Am început articolul cu subiectul alegerilor ruse, probabil și sub influența faptului că nu au fost singurele desfășurate în această perioadă și nici cele mai spectaculoase.

Dacă în Rusia rezultatul alegerilor pentru Duma de Stat era previzibil, ceea ce s-a întâmplat în alegerile regionale din Germania a ieșit din tipare și a trimis unde seismice de-a lungul și de-a latul Europei.

Este lună de alegeri în multe țări și regiuni ale lumii, este luna în care New York-ul își aduce aminte că e locul unde se află sediul principal al Națiunilor Unite, azimutul consultativ, fost decizional, al lumii noastre globale, este aceasta luna și este aceasta săptămâna în care liderii celor două super - puteri ale prezentului imediat, SUA și China, se vor așeza pentru o cafea sau pentru un ceai, pentru un joc de poker sau pentru un joc de go, întrebându-se reciproc cum mai stau cu sănătatea lor și a statelor pe care le conduc.

Și de care depinde și sănătatea noastră.

Vor fi și alte vizite la New York, sunt și președinți, premieri, miniștri de externe la categoria mijlocie – mică, prezenți acolo pentru a-și prezenta omagiile gazdei care le-a pus viza de intrare pe pașaportul diplomatic și pentru a transmite semnale.

În definitiv, discursul de la pupitrul cu fundal de marmură verde e un fel de conferință de presă în direct cu lumea.

Foto: Foto: X

 În drum spre New York, s-au mai organizat și unele teambuildinguri (cuvânt neaoș de-al nostru, nu trebuie să-l mai scriem cu literă mare) politico - economice în formate noi, de exemplu, ”Carpathian Eight”.

Da, e despre Carpați, munții care străbat o serie de țări din regiunea noastră și este despre numărul celor care, într-un fel sau altul, stau la umbra lungii și încovoiatei seceri muntoase, uneori chiar în spațiul gol, din interior.

Inițiativa acestui format a aparținut președintelui Zelenski, care a fost și gazdă în stațiunea montană Bukovel: „Lansăm un nou format – «C8», adică «Cei opt din regiunea carpatică» – care ne reunește pe noi și pe vecinii noștri din Europa: România, Serbia, Polonia, Slovacia, Cehia, Austria, Ungaria și, desigur, Uniunea Europeană în ansamblu.”

Fotografia grup surprinde frumusețea cadrului montan din stațiunea unde se recuperează elita ucraineană când nu vrea să audă sunetele sirenelor de avertizare, precum și pe cei 6 (prim-vicepreședintele Senatului Republicii Cehe, Jiří Drahoš, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, președintele României, Nicușor Dan, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și președinta Consiliului Federal al Austriei, Christine Schwarz-Fuchs) plus 1 (prima doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska) participanți.

Ca să fie 8 (adică 9 minus 1) ar fi trebuit să participe  și reprezentanții Slovaciei și Ungariei, iar doamna Olena...

Mini-summitul macro-regional nu a fost chiar unul de neluat în seamă.

Unii s-au uitat numai la modul în care un președinte de țară și-a aranjat șosetele dar bilanțul a fost, totuși, cu multe realizări:

-      președintele Zelenski a anunțat că Ucraina va fi sprijinită de Uniunea Europeană cu alte 3,3 miliarde de euro pentru întărirea capacităților sale de apărare;

-      premierul polonez Donald Tusk a anunțat și el că Polonia s-a alăturat coaliției de state care cooperează pentru apărarea comună anti-balistică;

-      tot președintele Zelenski a precizat că la summit au fost așteptați peste 550 de reprezentanți ai domeniului economic, estimând că vor fi și contracte semnate de peste 1 miliard de euro.

Dar așa suntem noi, superficiali, ne uităm la mărunțișuri și ne scapă lucrurile esențiale.

Între timp, a devenit mai clar de ce au absentat reprezentanții Slovaciei (premierul Robert Fico a avut scutire medicală) și Ungariei (motive ”serioase” au împiedicat participarea premierului Péter Magyar).

Poate data viitoare opt este egal cu opt.

Foto: Foto: X

 Nu mai putem face nimic, iarna se apropie

Tot la summitul ”Carpathian Eight”, președintele Zelernsky a avut o declarație pentru presă care a sunat astfel: „Ieri am discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ne vom întâlni în curând. Pregătim câteva propuneri pentru a aborda deficitul despre care am vorbit – unul cosmic, fie vorba între noi. Cu toate acestea, vom găsi toate soluțiile posibile. Știu acest lucru. S-a ajuns deja la acorduri în privința unor chestiuni.”

Problemele sunt cosmice dar se rezolvă, să nu ne îngrijorăm.

Și să nu ne luăm după titlurile alarmiste ale unor articole recente din The Spectator sau din Ukrainska Pravda, titluri care nu merită nici măcar menționate.

Sau, poate, e cazul să ne îngrijorăm?

În definitiv este vorba de autori care au fost, unul șeful armatei ucrainene, generalul acum ambasador, Valeri Zalujnîi, celălalt, doamna Iuliia Mendel, fost purtător de cuvânt al președintelui Zelenski.

Sancționați (ca în cazul doamnei Mendel) sau ignorați (trimis la loc comod și bine plătit, generalul Zalujnîi), ei dețin încă o importantă expertiză privind ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Sau, poate, sunt și date și fapte care spun o altă poveste, diferită de cea acceptată convențional, a conflictului din vecinătatea noastră estică?

Vorba unui analist de pe Facebook, cu care acesta încheie propriile sale interpretări ale războiului din Ucraina: ”Eu v-am prezentat faptele, decizia e la dumneavoastră”.

E un fel de a zice, oricum nu suntem decât niște martori îndepărtați și fără absolut nicio putere de a influența cu ceva tragedia care se petrece pe malurile Niprului.

Ce se poate spune, totuși, este faptul că după patru ani de război aproape linear, fără mari rupturi de ritm, se înregistrează, după luna iunie a acestui an, o escaladare primejdioasă, fără precedent.

Iar escaladarea, pe lângă violența care o însoțește, are și o altă caracteristică: nu poate fi de durată.

Și se poate întâmpla unul din două scenarii:

-      fie se ajunge la pace prin epuizarea simultană a ambelor părți;

-      fie se ajunge la pace prin epuizarea părții cu mai puține resurse.

Războiul este, de cele mai multe ori, o problemă de aritmetică simplă, cine distruge mai mult, cine ucide mai mult, cine face viața celuilalt insuportabilă până la momentul în care rezistența acestuia încetează.

De câteva luni, războiul s-a mutat, încet – încet, de la linia de contact, acolo unde, de ani buni, dronele au stabilizat frontul, către interior, atât în Ucraina, cât și în Rusia.

În acest moment are loc escaladarea în interior, atât în Ucraina, cât și în Rusia.

Este deja toamnă, vine iarna, nu putem face nimic pentru schimbarea ordinii anotimpurilor.

Este timpul pentru stat la gura sobei și făcut socoteli.

Aritmetice.