România și alte șase state cer bani de la UE pentru turismul afectat de război

Șapte state membre aflate la granița estică a Uniunii Europene, inclusiv România, vor ca următorul buget pe termen lung al blocului comunitar să includă finanțări pentru hotelurile, companiile și operatorii din turism afectați de criza de securitate din Europa și de apropierea de zonele de conflict.

Războiul afectează turismul FOTO Shutterstock

Un grup format din șapte țări membre ale UE solicită ca din cadrul financiar multianual (CFM) propus, în valoare de 2.000 de miliarde de euro, să fie alocate fonduri pentru sprijinirea sectorului turistic din regiunile afectate de proximitatea față de Rusia, Belarus și Ucraina, relatează Euronews.

Într-o scrisoare adresată comisarilor europeni pentru Turism și Coeziune, Apostolos Tzitzikostas și Raffaele Fitto, miniștrii Turismului și Finanțelor din Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au explicat modul în care sectoarele turistice din aceste țări au fost afectate de „evoluțiile geopolitice și preocupările legate de securitate”, generate inclusiv de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

„Fluxurile turistice au scăzut considerabil în majoritatea acestor regiuni”, se arată în scrisoare.

„În plus, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) se confruntă cu o scădere a încrederii investitorilor, cu o incertitudine operațională sporită și cu un acces limitat la finanțare, într-un moment în care veniturile sezoniere sunt esențiale pentru viabilitatea lor pe tot parcursul anului”, au mai transmis miniștrii.

Aceștia au precizat că sunt pregătiți să participe la un „dialog constructiv” privind elaborarea viitoarei Strategii a UE pentru Turism Durabil.

„Rămânem angajați să colaborăm cu Comisia pentru a construi un sector turistic rezilient, competitiv și durabil în toate regiunile Uniunii Europene”, se mai arată în scrisoare.

Strategia este un plan fără caracter obligatoriu, menit să promoveze un turism competitiv și durabil în cadrul blocului comunitar. Documentul ar urma să abordeze, printre altele, problemele tradiționale ale sectorului, precum supraaglomerarea destinațiilor turistice și mobilitatea transfrontalieră.

Miniștrii din regiunile aflate în prima linie vor însă ca proximitatea față de război să fie inclusă în strategie

Exemplul Letoniei

Potrivit lui Jurģis Miezainis, secretar parlamentar în Ministerul Economiei din Letonia, de fiecare dată când un aparat de zbor fără pilot pătrunde în spațiul aerian al micii țări baltice, acesta provoacă teamă. Nu doar în rândul localnicilor, ci și al turiștilor străini.

„Aceste incursiuni ale dronelor afectează enorm sectorul turistic, deoarece turismul se bazează foarte mult pe emoții”, a declarat el pentru Euronews.

Miezainis spune că ar dori un răspuns din partea Comisiei Europene la o problemă care afectează cel puțin șase țări de-a lungul granițelor estice ale Europei: apropierea de Rusia influențează numărul turiștilor care aleg să le viziteze.

„Când vorbim despre un sector precum turismul, acesta trece cumva printre fisuri și nu există suficientă atenție acordată problemei”, a spus oficialul leton.

Potrivit acestuia, incursiunile dronelor sunt urmate de anulări ale rezervărilor la hoteluri și ale evenimentelor, ceea ce duce la scăderea cifrei de afaceri pentru întreprinderile mici și mijlocii. Multe dintre drone ar fi rusești, însă uneori și ucrainene, și pătrund în Letonia prin estul țării, care are o graniță de 449 de kilometri cu Rusia și Belarus.

Situația din România

România s-a confruntat anul acesta cu două tendințe opuse. Numărul turiștilor români cazați în structurile de primire a scăzut față de 2025, în timp ce numărul vizitatorilor străini a continuat să crească, deși nu suficient de mult pentru a compensa declinul pieței interne.

Potrivit INS, în prima jumătate a anului 2026, aproximativ unul din cinci turiști cazați în România a fost străin. Deși românii continuă să reprezinte aproape 79% din totalul vizitatorilor, ponderea turiștilor din afara țării este în creștere, pe fondul scăderii numărului de turiști români.

În România, alerta provocată de războiul din Ucraina a devenit deosebit de vizibilă la sfârșitul lunii iulie, când trei drone rusești au fost doborâte în trei zile consecutive. În mai puțin de 48 de ore, între 24 și 26 iulie, aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au interceptat trei aparate fără pilot care au încălcat spațiul aerian sau apele teritoriale ale țării. Una dintre drone a fost identificată ulterior ca fiind de tip Shahed, folosit de Rusia în războiul din Ucraina.

Incidentele au continuat și în luna august. Pe 16 august, o dronă care a pătruns în spațiul aerian românesc dinspre Republica Moldova a fost doborâtă în apropiere de Galați de un avion F-18 spaniol, aflat în misiune de consolidare a apărării aeriene a României. Cu câteva zile înainte, o dronă descoperită în zona localității Plăuru, județul Tulcea, a fost ulterior neutralizată prin detonare controlată.

Comisia Europeană pregătește o nouă strategie

Răspunzând întrebărilor Euronews, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că scrisoarea celor șapte state a fost primită și a precizat că executivul comunitar va răspunde „la momentul potrivit”. Oficialul a adăugat că nu poate comenta în avans conținutul răspunsului.

Purtătorul de cuvânt a mai spus că Bruxellesul ia în calcul provocările cu care se confruntă sectorul turistic european în cadrul „lucrărilor pregătitoare” pentru viitoarea strategie privind turismul, inclusiv problemele specifice regiunilor aflate în prima linie.