Cât de pregătită este Europa pentru războiul din umbră al Rusiei. Scenariile prin care Putin poate lovi Occidentul

Europa se confruntă cu o intensificare a acțiunilor clandestine atribuite Rusiei, de la sabotaje și atacuri cibernetice până la operațiuni de influență și provocări militare, pe fondul vulnerabilităților europene, arată o analiză publicată de Foreign Policy.

NATO ar putea fi pusă la încercare Foto: Shutterstock

Europenii sunt tot mai alarmați în contextul în care o dronă încărcată cu explozibili a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean în orașul german Leipzig, iar într-un alt incident, autoritățile germane au anunțat că au dejucat un complot de asasinare care îl viza pe directorul general al uneia dintre principalele companii germane producătoare de drone.

În apropiere de Roma, o explozie de proporții a distrus o fabrică de muniție ale cărei produse sunt folosite de forțele ucrainene iar un avion de vânătoare spaniol aflat într-o misiune NATO de poliție aeriană a doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al României. Un purtător de cuvânt al NATO a declarat că drona era, cel mai probabil, de origine rusă. Toate acestea s-au întâmplat doar în prima jumătate a lunii august, notează Foreign Policy.

Niciunul dintre aceste incidente nu este complet fără precedent. De luni bune, europenii sunt confruntați cu o serie de acțiuni ostile, unele dintre ele atribuite în mod clar Rusiei, menite să submineze eforturile Europei de a sprijini Ucraina. Rusia a tăiat cabluri submarine, a bruiat semnale GPS și a organizat operațiuni de sabotaj folosind localnici nemulțumiți, recrutați prin intermediul internetului.

Unii observatori au ajuns să descrie această campanie drept un război din zona gri, referindu-se la măsuri agresive care rămân sub pragul unui război propriu-zis.

În acest moment, însă, calificativul de „zonă gri” pare din ce în ce mai depășit, mai ales în contextul caracterului tot mai îndrăzneț al amenințărilor ruse care însoțesc aceste acțiuni. Pe 12 august, președintele rus Vladimir Putin a promis represalii nespecificate împotriva oricăror țări care ar îndrăzni să intervină în cazul așa-numitei flote fantomă a Rusiei.

Cu toate acestea, Europa continuă să ezite. Oficialii germani par să aștepte dovezi că Rusia s-a aflat în spatele atacului de la Leipzig înainte de a reacționa, un exemplu foarte bun al motivului pentru care Moscova face întotdeauna eforturi considerabile pentru ca implicarea sa să poată fi negată. Dar dacă europenii cred că respectarea regulilor de curtoazie diplomatică îi va salva, atunci se înșală.

Putin are motive să intensifice presiunile asupra Europei

Putin și oamenii săi au toate motivele să ridice miza. De mai bine de patru ani, oamenii de la Kremlin au încercat să-i învingă pe ucraineni prin confruntarea militară directă. Departe de a reuși, ei au fost nevoiți să privească acum cum dronele și rachetele Kievului lovesc rafinării de petrol și obiective militare aflate în adâncimea teritoriului rus.

Următoarea cea mai bună opțiune pentru Putin - să-l determine pe prietenul său, președintele SUA, Donald Trump, să forțeze Ucraina să accepte condițiile de pace ale Rusiei prin negocieri conduse de Statele Unite - a eșuat.

Vladimir Putin și Donald Trump la întâlnirea din Alaska Foto: Profimedia

Rămâne astfel planul C: intensificarea eforturilor de subminare a sprijinului european pentru Ucraina, fie prin acțiuni de subversiune, intimidare sau operațiuni de influență menite să aducă la putere partide și politicieni favorabili Moscovei. Viktor Orban, fostul premier al Ungariei și cel mai eficient om al lui Putin, a îndeplinit ani la rând acest rol. Acum, președintele rus pariază că aliații săi din Germania sau Franța ar putea în curând să facă și mai mult.

Pentru Putin, Europa este alegerea evidentă atunci când vine vorba despre un meniu limitat de opțiuni pentru escaladare. Există puține motive să credem că Rusia nu folosește deja tot ceea ce are la dispoziție împotriva Ucrainei, cu excepția armelor nucleare - și există motive ample pentru a concluziona că Kremlinul nu va merge atât de departe. Chiar dacă Putin ar încălca tabuul și ar folosi o armă nucleară tactică, este puțin probabil ca aceasta să-i determine pe ucraineni să înceteze lupta.

Europa, în schimb, este vulnerabilă, divizată și predispusă la pasivitate - aspecte care îi oferă Kremlinului o marjă considerabilă de manevră. Potrivit analizei, în acest context, singura întrebare este cât de creativ va deveni Putin.

„Arta operațiunilor clandestine”, învățată în KGB

Spre deosebire de omologii săi europeni, președintele rus are o pregătire profesională în arta operațiunilor clandestine. KGB-ul sovietic, unde Putin a lucrat timp de 16 ani, acorda o importanță deosebită operațiunilor secrete, inclusiv sabotajului, acțiunilor de subversiune și asasinatelor țintite.

Colegii lui Putin s-au dovedit deosebit de pricepuți în sprijinirea terorismului, susținând grupări de la Organizația pentru Eliberarea Palestinei până la Armata Oficială Republicană Irlandeză, ambele beneficiind din partea sovieticilor de instruire și livrări de arme.

Agenți ai KGB au furnizat direct lansatoare de grenade propulsate de rachete, mitraliere și pistoale cu amortizor Frontului Popular pentru Eliberarea Palestinei, aceeași grupare care, sub conducerea mercenarului terorist Carlos „Șacalul”, a ucis trei persoane și a luat ostatice alte peste 60 la summitul OPEC din 1975.

Carlos Șacalul Foto: Arhivă

Poliția secretă est-germană Stasi, aliată a Uniunii Sovietice, a sprijinit atacurile teroriste ale Facțiunii Armatei Roșii în Germania de Vest. Putin a fost ofițer de legătură al KGB cu Stasi în perioada în care a fost detașat în Germania de Est, în anii 1980.

Campaniile de violență desfășurate de toate aceste grupări-proxy s-au dovedit extrem de destabilizatoare pentru democrațiile europene pe parcursul ultimelor trei decenii ale Războiului Rece.

Unele grupări sunt, în mod clar, excluse. Este cazul ramurii afgane a Statului Islamic, care a ucis 149 de persoane într-un atac asupra unei săli de concerte din Moscova în 2024. În același timp, Kremlinul este un aliat apropiat al Iranului, a recunoscut oficial regimul taliban și menține relații diplomatice bune cu Hamas. În 2020, serviciile de informații americane au concluzionat că Rusia oferise recompense insurgenților talibani pentru uciderea militarilor americani și ai aliaților acestora care luptau în Afganistan.

Rusia ar putea folosi cu ușurință aceste contacte pentru a găsi persoane dispuse să comită atacuri împotriva unor ținte europene, eventual cu ajutorul FSB, care le-ar putea furniza documente false și identități fabricate, de ultimă generație.

Potențialii atacatori nici măcar nu ar trebui să pătrundă pe teritoriul Uniunii Europene. Un atac sângeros asupra turiștilor europeni într-o destinație vulnerabilă din afara Europei ar putea avea același efect.

Atacurile și dezinformarea ar putea alimenta partidele pro-ruse

Pe lângă instaurarea fricii în rândul alegătorilor europeni, un asemenea atac ar putea contribui și la creșterea popularității unor partide anti-establishment precum Alternativa pentru Germania (AfD) și Adunarea Națională (RN) din Franța, condusă de Marine Le Pen.

Recentul atac asupra paradei Pride din Berlin, soldat cu un mort și 29 de răniți, pare să fi oferit un impuls AfD, partid a cărui popularitate era deja în creștere în sondaje, cu doar câteva săptămâni înaintea unor alegeri regionale cruciale care ar putea permite formațiunii să ajungă pentru prima dată la puterea efectivă.

Atât AfD, cât și RN au un istoric de sprijin din partea Rusiei și sunt profund sceptice față de ajutorul acordat Ucrainei. Putin va fi bucuros să creeze haos dacă acest lucru le va ajuta să obțină mai multe voturi, mai ales acum, când pare să devină tot mai îndrăzneț.

Migrația, o altă armă împotriva Europei

Transformarea migrației într-o armă oferă avantaje similare. În perioada 2015-2016, Rusia a orchestrat o campanie prin care a împins migranți peste granițele sale către Norvegia și Finlanda.

Privind retrospectiv, acea operațiune pare să fi fost o repetiție pentru o acțiune ulterioară, în 2021, când Belarusul aliat al Moscovei, probabil în colaborare cu Rusia, a declanșat o criză de scurtă durată, dar intensă, în Uniunea Europeană, trimițând un număr mare de migranți fără documente peste granițele sale cu Polonia și Lituania.

Migranți încercând să intre în Polonia în 2021 Foto: EPA-EFE

Un alt candidat promițător pentru o asemenea operațiune este Libia, unde Rusia și-a consolidat o prezență militară puternică în cadrul eforturilor sale de a-l sprijini pe autoproclamatul dictator Khalifa Haftar.

Libia este, de asemenea, o rută majoră de tranzit pentru migranții care se îndreaptă spre Europa. Dacă Moscova ar alege să exercite presiuni asupra Europei în acest mod, probabil că nu i-ar fi prea greu Kremlinului să organizeze o adevărată criză a migranților veniți pe mare.

Infrastructura critică a Europei, o vulnerabilitate majoră

Chiar europenii infrastructura critică de pe continent rămâne vulnerabilă. În 2022, atacurile cibernetice asupra unor rafinării de petrol din Belgia, Țările de Jos și Germania au provocat unde de șoc în industria energetică europeană.

UE este în curs de implementare a unui program amplu pentru îmbunătățirea securității cibernetice, dar este greu de spus dacă funcționarii de la Bruxelles sunt la curent cu cele mai noi inovații.

Până acum, tentativele rusești de sabotaj fizic au fost limitate de faptul că Moscova s-a bazat pe agenți independenți recrutați prin intermediul internetului. Dacă Putin vrea să devină mai agresiv pe acest front, fie prin folosirea unor sabotori instruiți, fie prin utilizarea unor drone mai bine controlate, va avea numeroase ținte din care să aleagă, se mai arată în analiză.

Infrastructura europeană prezintă în continuare numeroase vulnerabilități, de la cabluri submarine și conducte esențiale până la terminale pentru gaz natural lichefiat.

NATO ar putea fi pusă la încercare

Generalul de rang înalt al Germaniei a avertizat că Moscova folosește incursiunile cu drone pentru a testa sistemele de apărare aeriană ale NATO. Declarațiile sale, făcute pentru Wall Street Journal, au venit la doar câteva zile după ce aceeași publicație a relatat că serviciile de informații americane sunt îngrijorate că Kremlinul s-ar putea pregăti să provoace un incident menit să destabilizeze alianța occidentală.

Acesta ar putea lua forma unei incursiuni militare ruse pe un teritoriu NATO dificil de apărat, precum arhipelagul norvegian Svalbard, din Oceanul Arctic, unde Moscova are deja o prezență veche de aproape un secol.

Scopul ar fi extinderea diviziunilor din interiorul alianței și alimentarea îndoielilor cu privire la credibilitatea garanției de securitate oferite unui stat membru aflat sub atac.

Cu toate acestea, orice atac asupra teritoriului NATO ar implica riscuri considerabile. Alianța ar putea răspunde prin activarea Articolului 5, clauza privind securitatea colectivă, iar atunci Rusia s-ar putea trezi în război nu doar cu Ucraina.

Problema este că NATO nu a făcut, până acum, prea multe pentru a demonstra că poate mobiliza o asemenea hotărâre. Trump este distras de războiul său dezastruos, început la alegerea sa, în Iran, iar europenii sunt în continuare divizați în privința Ucrainei și a modului în care aceasta ar trebui ajutată.

Pe măsură ce perspectivele lui Putin de a obține victoria pe câmpul de luptă se reduc, este posibil ca acesta să considere că are și mai puține lucruri de pierdut dacă își intensifică planul C în Europa.