Exclusiv Ce ar aduce înghețarea războiului din Ucraina pentru România. Avertismentul experților

O eventuală înghețare a conflictului sau un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia poate schimba radical securitatea regională. Analiza experților arată ce măsuri urgente trebuie să ia România și ce pericol uriaș amenință Republica Moldova.

Înghețarea conflictului din Ucraina ar veni cu o serie de riscuri inclusiv pentru România Foto: AI

Ucraina și Rusia ar putea discuta despre un armistițiu energetic, ceea ce ar însemna oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice. Un alt scenariu luat în calcul de analiști ar fi o eventuală înghețare a conflictului ucrainean, care ar veni cu o serie de avantaje și dezavantaje pentru ambele state, dar și pentru aliați, inclusiv pentru România.

Politologul Raluca Moldovan, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, explică cele două scenarii și face o analiză a fiecăruia pentru „Adevărul”.

„O încetare generală a focului ar reduce pericolele imediate, însă efectul asupra securității regionale ar depinde de condițiile ei. Dacă Ucraina rămâne capabilă să se apere și beneficiază de sprijin predictibil, pauza ar putea consolida stabilitatea”, spune Raluca Moldovan.

Există însă și un revers al lucrurilor. Federația Rusă și însuși Vladimir Putin ar putea să profite de pe urma unei pauze, a unui așa-numit armistițiu general. România, în acest caz, ar avea probleme mari, presupunând că nu va duce la bun sfârșit programele de înarmare.

„Dacă Rusia o folosește pentru refacerea forțelor, iar aliații își reduc vigilența, amenințarea ar putea crește din nou. Pentru flancul estic, inclusiv România, ar fi prudentă continuarea investițiilor în apărare antiaeriană, combaterea dronelor, logistică și protecția infrastructurii de la Marea Neagră”, mai spune Raluca Moldovan.

Asta înseamnă că România este obligată să se înarmeze și să investească în apărare, pentru a putea să descurajeze orice potențial inamic.

Republica Moldova, ținta cea mai vulnerabilă în fața Moscovei

De departe însă, cele mai mari probleme le-ar putea avea Republica Moldova. Fără o armată puternică, fiind autodeclarată neutră, Republica Moldova ar putea fi supusă unor presiuni chiar mai mari decât până acum.

Raluca Moldovan predă la UBB Cluj Foto: Arhivă personală

„Republica Moldova este mai vulnerabilă, deoarece nu beneficiază de apărarea colectivă a NATO. O pauză militară în Ucraina nu ar elimina presiunile politice, dezinformarea, atacurile cibernetice sau tentativele de destabilizare. Aceste riscuri sunt deja abordate prin cooperarea de securitate dintre UE și Chișinău. În evaluarea mea, o înghețare nefavorabilă Ucrainei ar putea încuraja Moscova să intensifice asemenea presiuni asupra Moldovei”, susține experta.

Indirect, România ar fi afectată de problemele vecinilor de peste Prut. În această situație, Bucureștiul trebuie, spune Raluca Moldovan, să continue să ofere susținere Republicii Moldova.

„Pentru România, sprijinirea instituțiilor și a securității energetice de peste Prut ar trebui să rămână o prioritate”, adaugă ea.

Ce presupune un armistițiu energetic și cum ne afectează direct

În ultima săptămână, discuțiile despre un armistițiu energetic au intrat în atenția lumii. Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a lansat sau cel puțin a insistat pentru această idee. Șeful statului ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a arătat deschis.

În esență, un armistițiu energetic ar însemna ca Federația Rusă și Ucraina să nu își mai atace reciproc infrastructura energetică, dar luptele să continue.

România ar fi printre statele avantajate dacă Moscova și Kievul ar reuși să ajungă la un acord în acest sens. Cu toate acestea, deși am putea asista la scăderea numărului de drone rusești și ucrainene rătăcite în spațiul aerian românesc, alte incidente nu ar putea fi excluse în totalitate.

„Un armistițiu exclusiv energetic ar avea efecte mai restrânse, dar utile: ar permite reparații și ar reduce riscul unor perturbări regionale ale alimentării cu electricitate, într-un context în care rețelele Ucrainei și Moldovei sunt conectate la sistemul european. El nu ar opri automat atacurile asupra porturilor, operațiunile din Marea Neagră sau incidentele cu drone din apropierea granițelor. România ar avea motive să susțină această primă înțelegere și, în același timp, să își continue pregătirea defensivă”, punctează Raluca Moldovan.