Analiză Planul care ar putea întări apărarea României la Marea Neagră, blocat de Bulgaria. Ce propune un general

Atacurile rusești cu drone din Marea Neagră readuc în discuție nevoia unei apărări comune a spațiului aerian al României și Bulgariei. Generalul (r) Virgil Bălăceanu atrage atenția că Bucureștiul și Sofia colaborează încă superficial și că le lipsește o coordonare mai strânsă pentru a detecta și doborî mai eficient dronele care le încalcă spațiul aerian. El propune și reluarea planului unei flote navale permanente, în cooperare cu Turcia.

MApN a publicat imagini din timpul misiunii F-16 de doborâre a unei drone Foto: MApN

România și Bulgaria au fost puse la încercare în ultimele luni, pe fondul atacurilor cu drone din Marea Neagră, parte a războiului provocat de Rusia prin invadarea Ucrainei. Escaladarea războiului maritim din ultimele săptămâni, perioadă în care mai multe nave comerciale au fost lovite în apropierea României și Bulgariei, a pus la încercare colaborarea dintre cele două țări.

Totul a culminat cu evenimentele petrecute în ultima lună, când nu mai puțin de 8 nave comerciale au fost lovite în apropierea coastelor românești și bulgărești, într-un interval de doar 3 săptămâni, iar una dintre ele chiar în apele teritoriale ale României. Mai recent, rămășițe umane au fost descoperite la bordul petrolierului „Wine Trader”, lovit de o dronă în urmă cu aproximativ două săptămâni în largul coastelor României. Nava, care naviga sub pavilionul San Marino, a fost transferată în portul bulgar Varna pentru reparații.

Divergențe strategice între București și Sofia

Premierul bulgar Rumen Radev și președintele Nicușor Dan au primit asigurări din partea aliaților că NATO nu va abandona cele două țări, iar mesaje de susținere au venit și de la Bruxelles. Totuși, între cele două state există o diferență clară de viziune față de modul în care ar trebui tratată amenințarea rusească.

Dacă inițial Sofia a fost mai vocală, a surprins momentul în care Radev a acuzat indirect România în cazul atacurilor cu drone din Marea Neagră și a afirmat că țara sa a reacționat corect la incidentele maritime, fără să formuleze acuzații pe care nu le poate susține cu dovezi. El nu a spus direct numele României, dar a lăsat clar să se înțeleagă despre ce țară este vorba. Mai mult, premierul bulgar a afirmat că în acest fel a fost provocată Rusia. De fapt, Radev consideră că România a acuzat Moscova fără nicio analiză preliminară, fiind astfel responsabilă pentru escaladarea atacurilor cu drone din Marea Neagră. 

Cooperarea maritimă: Inițiative comune și viziuni opuse

Asta nu înseamnă că cele două țări nu au și colaborări în domeniul securității. Ambele fac parte din Inițiativa Trilaterală de Combatere a Minelor (MCM Black Sea), alături de Turcia. Grupul trilateral este destinat detectării, neutralizării și îndepărtării minelor marine flotante care amenință siguranța navigației pe Marea Neagră.

La nivel bilateral, Bucureștiul și Sofia colaborează în cadrul proiectului Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră. Este vorba despre un proiect comun dezvoltat cu susținerea Uniunii Europene, cu centre care operează la Constanța și Varna, având rolul de a îmbunătăți monitorizarea și coordonarea în bazinul Mării Negre.

Dacă la nivelul Mării Negre cele două state reușesc în general să colaboreze bine, există și câteva probleme pe această relație, inclusiv la nivel de viziune. Bulgaria este mai împăciuitoare în privința Rusiei, așa cum s-a putut vedea și din reacția premierului Rumen Radev la adresa României. În paralel, președinta Bulgariei, Iliana Iotova, a propus un moratoriu și încetarea ostilităților și acțiunilor militare în Marea Neagră, vizând protejarea navigației civile și comerciale și oprirea atacurilor cu drone, așa cum a anunțat Radio Bulgaria. Bulgaria intenționează, de asemenea, să inițieze negocieri cu toate statele riverane, respectiv România, Turcia, Rusia, Ucraina și Georgia, pentru stabilirea unui moratoriu asupra ostilităților maritime. Potrivit Mediafax, Bulgaria intenționează, de asemenea, să inițieze negocieri cu toate statele riverane.

„Bulgaria trebuie să joace un rol activ în negocierile pentru obținerea unui consens între statele riverane Mării Negre privind un moratoriu asupra ostilităților și transformarea regiunii într-o zonă de securitate comună”, susține președinta Bulgariei, Iliana Iotova.

Vulnerabilitatea de la frontieră: lipsa unui acord antidronă

România, în schimb, nu agrează discuții cu Moscova în cadrul unui astfel de moratoriu. Nu este singura problemă care afectează colaborarea dintre cele două state. Deși există un acord de cooperare transfrontalieră și lucrurile funcționează relativ bine la nivelul acțiunilor comune din Marea Neagră, România și Bulgaria nu au încă un acord clar în ceea ce privește dronele aeriene.

Din această cauză, cele două state pot întâmpina probleme în situațiile în care s-ar impune interceptarea sau lovirea unor drone aeriene în zonele de graniță. Riscurile luate în calcul de specialiștii militari sunt că fragmentele de drone lovite sau chiar rachetele folosite de armata română ar putea să cadă și să provoace pagube pe teritoriul bulgar. Evident, și reciproca este valabilă, în condițiile în care cele două părți nu au reglementat juridic și operațional acest aspect.

Generalul Virgil Bălăceanu consideră că cele două state au anumite probleme de colaborare și cere părții române să fie mai insistentă. În opinia sa, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale ar trebui să formuleze o solicitare clară în acest sens.

„Elementele legate de cooperare trebuie stabilite la nivelul celor trei state riverane Mării Negre: România, Bulgaria și Turcia. Inclusiv în ce privește apărarea aeriană și antidronă. De fapt, consider că din toate punctele de vedere”, subliniază generalul Bălăceanu.

Umbrela NATO și sprijinul aliaților occidentali

Cele două state beneficiază însă de sprijinul NATO. Avioane aliate efectuează misiuni de poliție aeriană în cele două țări, întărind capacitatea antiaeriană și antidronă din regiune. În plus, Franța a trimis la baza Mihail Kogălniceanu un avion special, Atlantique 2, aeronavă echipată cu radare și senzori ultraperformanți. Avionul francez poate detecta submarine și drone maritime. De altfel, aeronava franceză a detectat și cele trei drone navale care au lovit și scufundat nava portcontainer „Contship Jet” în zona economică exclusivă a Bulgariei.

„Aliații sunt prezenți și ne susțin. Franța a și prelungit cu câteva săptămâni misiunea unui avion militar de patrulare maritimă, pentru supravegherea Mării Negre, după o serie de atacuri asupra navelor comerciale. Atlantique 2 este o aeronavă foarte performantă echipată cu radare și senzori avansați, ce poate detecta submarine și drone maritime”, mai adaugă el.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu avertizează asupra vulnerabilităților de la Marea Neagră Foto: Arhivă personală

În același timp, un avion de patrulare american P-8 Poseidon a fost dislocat pentru a supraveghea Marea Neagră. Aeronava americană a fost trimisă în Bulgaria, dar, la fel ca și cea franceză, execută misiuni complexe ce includ și zona economică exclusivă a României. În ultimii ani, avioane franceze, germane, britanice sau spaniole, parte a unor misiuni de poliție aeriană, au fost ridicate de la sol în situații de criză, contribuind la sprijinirea apărării antiaeriene a Bulgariei și a României.

Proiectul blocat: Flota permanentă la Marea Neagră

Generalul Virgil Bălăceanu consideră că cele două țări trebuie să pună bazele unei grupări navale permanente la Marea Neagră, care ar cimenta colaborarea bilaterală din domeniul securității. Este vorba despre o inițiativă care a aparținut României, dar a fost respinsă în urmă cu un deceniu de Guvernul de la Sofia. De fapt, acest lucru i-ar lipsi României pentru a putea să doboare mai ușor dronele care intră prin Doborgea pe teritoriul său, în apropiere de granița cu Bulgaria.

„Trebuie să reluăm inițiativa din 2016, respinsă de Bulgaria prin vocea premierului de atunci, Boiko Borisov, privitoare la o grupare navală permanentă în Marea Neagră. Pentru că atunci Borisov a spus că n-avem nevoie de nave de luptă, vrem ca Marea Neagră să însemne iahturi și turism. România, dacă a avut o asemenea inițiativă acum 10 ani, nu înțeleg de ce n-o reia în discuțiile cu Turcia și cu Bulgaria”, punctează generalul Bălăceanu.

El se referă la oferta Bucureștiului respinsă de fostul premier bulgar, care a susținut că nu dorește ca Marea Neagră să devină o arenă de confruntări militare și nu vede de ce țara sa ar fi preocupată de contracararea forțelor rusești. Acel lider afirma public: „Vreau să văd în Marea Neagră ambarcațiuni de croazieră, iahturi, turiști, nu fregate de război”.

Mai mult, Sofia a venit atunci cu o contraofertă: în locul unei flote permanente coordonate de NATO, partea bulgară a propus ca Marea Neagră să fie declarată zonă demilitarizată. Ulterior, după invadarea Ucrainei de către Rusia, Bulgaria a fost nevoită să admită că realitatea geopolitică din regiune s-a schimbat radical. Astfel, chiar dacă inițial a respins ideea de a deveni parte a unei grupări navale permanente de luptă, între timp a decis să coopereze activ într-un format strâns cu România și Turcia în cadrul MCM Black Sea.

Totuși, Grupul Operativ de Combatere a Minelor Marine din Marea Neagră are un mandat strict umanitar și de securitate, limitându-se la neutralizarea minelor derivate din războiul din Ucraina și monitorizarea infrastructurii critice, fără a avea statut de flotă militară permanentă. Tocmai aici ar trebui lucrat, consideră generalul Bălăceanu. În momentul în care cele trei state ar decide constituirea unei grupări navale permanente de luptă, automat s-ar reglementa și colaborarea în privința dronelor aeriene.

„Dacă am pleca de la o asemenea grupare navală în Marea Neagră, mai puternică decât grupul operativ de combatere a minelor MCM Black Sea , una dintre misiunile cele mai importante ar fi tocmai cea legată de combaterea dronelor aeriene și maritime care intră neautorizat în spațiile aeriene și apele teritoriale ale celor trei state. Și sigur că s-ar stabili mult mai ușor o conduită clară și cu privire la îndeplinirea misiunii în zona contiguă și în zona economică exclusivă”, susține generalul.

Soluția Turciei și comanda rotațională

Turcia și România ar fi de acord cu această idee, însă Sofia continuă să fie reticentă. Asta și din cauză că autoritățile bulgare nu își doresc un statut secundar în cadrul parteneriatului.

O soluție ar fi asigurarea unui sistem rotațional de comandă, crede generalul Virgil Bălăceanu, evitându-se astfel orice eventuale neînțelegeri. O altă opțiune ar fi ca Turcia să fie desemnată să conducă militar această acțiune, pornind de la realitatea că Ankara deține cele mai importante capabilități navale din regiune.

„Ar trebui să avem un sistem rotațional de comandă sau, la un moment dat, putem să lăsăm comanda Turciei, fiindcă dispune de cele mai multe mijloace. Miza este crearea unui centru unic de informații, pentru o imagine unitară a tot ce înseamnă Marea Neagră. În prezent există un schimb de informații, dar nu avem o imagine unică obținută prin integrarea mijloacelor de supraveghere ale României, Bulgariei, Turciei și ale NATO. Avem o componentă aeriană care sprijină misiunea grupării navale, iar întregul sistem de supraveghere ar alimenta acest centru unic. Atunci lucrurile ar sta mult mai bine din punctul de vedere al detecției, monitorizării și combaterii dronelor”, subliniază generalul Bălăceanu.

Factorul politic a rămas însă corigent, consideră el, întrucât ultimele guverne de la București și Sofia nu au readus în discuție acest proiect vital.

„Întrebarea este de ce România nu reia inițiativa din 2016? Trebuie ca autoritățile să răspundă publicului și să ne lămurească exact dacă mai este sau nu validă acea propunere înaintată către Turcia și Bulgaria. Atunci turcii au spus da, însă bulgarii s-au opus”, conchide generalul Virgil Bălăceanu.