Pentagonul elaborează scenarii pentru o operațiune terestră de amploare în Iran pentru extragerea uraniului îmbogățit din țară

Raidul terestru este analizat ca o alternativă la loviturile aeriene în curs asupra infrastructurii nucleare iraniene. Operațiunea ar necesita, potrivit relatărilor, mii de militari americani, care ar urma să asigure perimetrele, să deblocheze zonele minate și să pătrundă în complexele subterane puternic fortificate de la Fordo, Isfahan și „Muntele Târnăcopului”, de lângă Natanz, înainte ca unități speciale precum comandourile Navy SEAL și Army Rangers să extragă sau să neutralizeze materialul nuclear.

Membri Navy SEAL/FOTO:Getty Images

Agenția Internațională pentru Energie Atomică estima în 2025 că Iranul acumulase peste nouă tone de uraniu îmbogățit. Analiștii de securitate avertizează că o astfel de misiune ar implica riscuri severe și posibile pierderi de vieți omenești, având în vedere gradul ridicat de fortificare și minare a instalațiilor.

Armata americană elaborează planuri de contingență pentru o operațiune terestră de amploare în Iran, având ca obiectiv specific capturarea sau distrugerea stocurilor de uraniu îmbogățit ale țării, potrivit publicațiilor New York Post și CNN.

Pentagonul ar evalua, potrivit relatărilor, scenariul unui asalt terestru drept o alternativă viabilă la continuarea loviturilor aeriene asupra infrastructurii nucleare puternic fortificate a Iranului.

Desfășurarea operațiunii ar necesita mii de militari americani. Potrivit scenariilor descrise, forțele convenționale ar fi trimise inițial pentru a asigura teritoriul din jurul instalațiilor nucleare, pentru a neutraliza minele și dispozitivele explozive și pentru a debloca intrările avariate ale complexelor subterane. Aceste forțe ar avea, de asemenea, misiunea de a stabili perimetre defensive și de a asigura rute de evacuare.

După pătrunderea inițială, echipe tactice mai mici – care ar putea include comandouri Navy SEAL, unități Army Rangers și trupe specializate în materiale periculoase – ar urma să intre în instalații pentru a extrage sau distruge fizic uraniul îmbogățit.

Printre țintele posibile ale operațiunii se numără complexele subterane de la Fordo și Isfahan, precum și o instalație subterană din apropierea localității Natanz, cunoscută sub numele de „Muntele Târnăcopului”, unde, potrivit analiștilor, sute de centrifuge ar fi putut fi mutate în urma loviturilor anterioare.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) estima în 2025 că Iranul acumulase peste nouă tone de uraniu îmbogățit, o parte semnificativă fiind depozitată în rețele de tuneluri adânci din apropierea localității Isfahan.

Analiștii de securitate au subliniat gradul extrem de dificultate al operațiunii propuse. Joseph Rogers, director adjunct al Center for Strategic and International Studies, a indicat că un scenariu de intervenție terestră ar putea fi singura metodă rămasă pentru neutralizarea rapidă a materialului nuclear iranian, având în vedere lipsa de progrese pe plan diplomatic.

Totuși, experți – printre care fostul oficial al Consiliului Național de Securitate al SUA, Richard Goldberg – au avertizat asupra riscurilor operaționale ridicate, subliniind dificultățile legate de menținerea controlului asupra siturilor, în cazul unei posibile rezistențe, precum și de evacuarea în siguranță a forțelor de extracție.

Washingtonul nu a confirmat oficial aprobarea unei operațiuni terestre și nici nu a stabilit un calendar, aceasta rămânând, deocamdată, unul dintre mai multele scenarii aflate în analiza planificatorilor militari.

Iranul susține că a provocat peste 200 de victime în rândul americanilor

Pe fondul analizării scenariilor terestre de către Pentagon, oficiali militari iranieni au susținut că recentele lovituri de represalii ale țării au provocat pierderi severe forțelor americane, potrivit agenției Tasnim.

Generalul Hossein Mohebbi, reprezentant al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a declarat că peste 200 de militari americani au fost uciși în cadrul „Operațiunii Nasr II”, denumirea dată de Teheran răspunsului său la loviturile aeriene americane.

Mohebbi a calificat datele privind victimele publicate anterior de partea americană drept „minciuni” și a susținut că forțele iraniene au vizat opt centre de desfășurare a trupelor americane, distrugând, potrivit acestuia, 20 de adăposturi doar într-o singură locație. Acesta a cerut guvernului american să permită accesul jurnaliștilor la bazele vizate, pentru o evaluare independentă a pagubelor.

Cifrele privind victimele, furnizate de IRGC, nu au fost verificate independent. Pentagonul și Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) nu au publicat până acum rapoarte complete privind pierderile, în urma celui mai recent val de atacuri reciproce.

13 zile de lovituri reciproce

Declarațiile iraniene vin după 13 zile consecutive de operațiuni militare americane care au vizat teritoriul iranian și activele IRGC din regiune.

Actuala escaladare s-a intensificat după un atac al IRGC asupra unor militari americani în Iordania, pe 17 iulie. Ca răspuns, CENTCOM a lansat lovituri nocturne consecutive, vizând instalațiile de supraveghere costieră, facilitățile de apărare antiaeriană, capacitățile maritime și siturile de depozitare a rachetelor ale Iranului.

Teheranul a lansat ulterior lovituri împotriva aliaților SUA din Golful Persic. Pe 18 iulie, IRGC și-a asumat responsabilitatea pentru atacuri asupra centrului american de sprijin militar de la Camp Arifjan și asupra unei instalații radar de la baza aeriană Ali Al-Salem din Kuweit, precum și asupra unor obiective din Bahrain.

Loviturile din Kuweit au avariat și infrastructura de utilități a țării, inclusiv o centrală electrică și un complex de desalinizare, forțând suspendarea temporară a activității pe Aeroportul Internațional din Kuweit.