Ce vrea să spună Rusia când atacă Neptun Deep?

România nu a avut ieri și nu are nici azi o navă militară lângă cea mai mare investiție energetică autohtonă. În aproape cinci ani de război, strategii militari nu au gândit niciun protocol de apărare a Neptun Deep.

Distrugerea unei alte drone din apropierea platformei Neptun Deep pe 11 august Foto: Imagine: Radu Miruta via Facebook/Handout/REUTERS

Ministerul Apărării Naționale susține că drona care purta explozibil distrusă ieri în proximitatea Platformei Neptun Deep era „în derivă”. Altfel spus, nu s-ar fi aflat acolo pentru a amenința investiția de 4 miliarde de dolari și exploatarea celor 100 de miliarde de metri cubi de gaze, ci ar fi ajuns din greșeală în zonă.

Escaladarea din jurului Platformei Neptun Deep

Tot ieri, o altă dronă a fost depistată la Grindu și o alta a explodat în Republica Moldova lângă portul Giurgiulești, lăsând în urmă două cratere, intre care unul adânc de jumătate de metru pe o suprafață de aproape 4 metri pătrați. Drona a căzut lângă investiția românească despre care Moscova a spus recent că ajută Kievul militar și logistic direct și că Portul Internațional Liber Giurgiulești ar fi fost transformat de români într-un „nod de tranzit” pentru mărfuri destinate Ucrainei.

Se poate spune că aceste aparate de zbor fără pilot au fost parte a bombardamentului masiv lansat de Rusia asupra porturilor dunărene ucrainene și în general asupra infrastructurii din Ucraina din ultimele zile.

În schimb, drona distrusă de un avion F-16 românesc lângă Platforma Neptun Deep, unde lucrează câteva sute de oameni, era o dronă marină de suprafață construită să navigheze cu explozibil la bord, ca cele folosite pentru lovirea navelor și infrastructurilor portuare. Cu o săptămână și jumătate înainte, pe 11 august, două drone de tip Gerbera, adică foarte ieftine, folosite în general ca momeli, pentru a determina inamicul să tragă după ele cu rachete sau cu alt tip de muniție scumpă, au fost distruse de scafandrii militari români tot în apropiere de Neptun Deep.

Apoi, pe 16 august, tot scafandrii militari recuperează o aripă de dronă lângă Platforma de unde se extrage gazul. În aceeași noapte, avionul F-18 spaniol doboară lângă Galați un aparat fără pilot de tip Geran-2 venit dinspre R. Moldova și exact acum o lună, Nava Gas Lisbon, care transporta circa 4000 de tone de propan lichefiat, a fost lovită și a luat foc  în Zona Economică Exclusivă a României, aproape de intrarea pe brațul Sfântu Gheorghe. Vaporul a traversat Strâmtorile, a urcat pe coasta bulgară și românească a Mării Negre și urma să intre în Gurile Dunării prin Sulina sau Canalul Bîstroe cu destinația Reni.

Infrastructura critică e în pericol peste tot în regiune? Și în România?

Serviciul de spionaj american, CIA, ar fi avertizat aliații europeni, potrivit unei relatări Bloomberg (din 12 august 2026) că agențiile de informații rusești proiectează operațiuni hibride, inclusiv sabotaje de infrastructură și atacuri sub steag fals cu drone ucrainene capturate. Un oficial baltic spune că după aprobarea lui Putin, planul ar umar să fie pus în aplicare imediat și că miza ar fi un „haos politic” la Bruxelles. Polonia și statele baltice au început deja să-și securizeze baraje, centrale și rețele de gaze.

Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, a explicat ieri că navele Gărzii de Coastă aveau nevoie de 4 – 4,5 ore pentru a ajunge la drona maritimă care amenința Platforma Neptun Deep, de aceea s-a apelat la aviație. Se înțelege că România nu a avut ieri și nu are nici azi o navă militară lângă cea mai mare investiție energetică autohtonă. În aproape cinci ani de război, strategii militari români nu au gândit niciun protocol de apărare a acestei investiții sau a infrastructurilor critice din interiorul țării.

Pentru a scufunda o dronă de mici dimensiuni, România a fost nevoită să ridice două avioane F-16 și să tragă mai multe rafale, iar detectarea a fost făcută, la fel ca în cazul dronelor Gerbera din 11 august, de o navă comercială, de un radar sau de un vas de patrulare. 

Articolul 5 al NATO nu salvează Platforma

Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă, unde Articolul 5 din Tratatul Alianței Nord-Atlanticenu funcționează. Compania austriacă OMV, care împreună cu Romgaz a investit în Neptun Deep, a transmis ieri un comunicat în care sugerează că e treaba statului să se ocupe de siguranța Platformei, fără să precizeze că a luat vreo măsură de protejare a investiției și a oamenilor care lucrează acolo. După ce ministrul Apărării, Radu Miruță, a făcut ieri mai multe declarații în care s-a și contrazis, OMV Petrom și Romgaz au pierdut împreună 1,1 miliarde de lei din capitalizare în mai puțin de o oră și jumătate.

România a demonstrat că a reușit să neutralizeze mica dronă care plutea în jurul Platformei de extracție a gazului, aflată la 150 de kilometri de țărmul românesc, statul a arătat, însă, că nu poate proteja investiția, că răspunde spontan la ceea ce se întâmplă și nu are o strategie care să funcționeze la fața locului. OMV a reușit să liniștească bursa, dar a lăsat să se înțeleagă că nu are vreun plan de securizare a Platformei.

Rusia testează locul, în fond Neptun Deep se află la o distanță aproape egală între țărmul românesc și coasta Crimeei. Curenții Mării Negre sunt în sens invers acelor de ceasornic, așa că probabil o dronă lansată din peninsulă și scăpată de sub control ar devia mai degrabă spre nord-vest, decât spre Neptun Deep.

Se înțelege că dronele care ajung în zona Neptun Deep s-ar putea să fi fost trimise cu destinație clară, poate nu doar pentru a intimida și pentru a-i face pe investitori să intre în panică, dar și pentru a transmite date, pentru a vedea cum răspund românii, cât de pregătiți sunt să-și apere Platforma, de câte drone ar fi nevoie pentru a produce daune grave, înainte ca vreun radar militar să surprindă ceva, sau poate pentru a negocia pe dedesubt: ce puteți face pentru a fi lăsați în pace.

Sabina Fati - DW