Dronele doborâte în ultimele zile, semne ale unui iminent atac rusesc? Verdictul experților

Trei drone doborâte în trei zile au pus România în alertă și au readus în prim-plan amenințările generate de războiul din Ucraina. Ce transmit aceste incidente, cum a reacționat Armata și ce riscuri există în continuare la Marea Neagră explică experții consultați de „Adevărul”.

MApN a publicat imagini din timpul misiunii F-16 de doborâre a celei de-a treia drone

Federația Rusă ar putea să încerce, în următoarele luni, să provoace o confruntare cu NATO, avertizează surse din serviciile britanice de intelligence. Scopul rușilor ar fi să testeze coeziunea alianței și reacția noului guvern britanic.

În același timp, România s-a confruntat în aceste zile cu o situație alarmantă, iar 3 aeronave fără pilot au fost doborâte în decurs de 3 zile. Există deja voci care spun că Rusia testează direct reacția României, iar din acest peisaj nu lipsesc nici evaluări că am fi deja sub atac rusesc preliminar.

Printre cei care fără să afirme cu subiect și predicat sugerează acest scenariu se află și Oana Țoiu, fost ministru al Afacerilor Externe în guvernul demis luna trecută.

„Acum știm mai multe și despre interceptarea de vineri: Parchetul General a confirmat că drona doborâtă în apropiere de Padina era de tip Shahed, același tip pe care Rusia îl lansează, noapte de noapte, asupra Ucrainei. Două incursiuni în 48 de ore nu sunt o întâmplare, ci reprezintă un tipar, iar răspunsul nostru la acest tipar este consecvența: detectarea, interceptarea, protecția cetățenilor noștri și transparență deplină față de aliații noștri”, a punctat Oana Țoiu încă de sâmbătă, înainte ca România să mai doboare o dronă rusească.

„Adevărul” încearcă să afle în ce măsură un atac rusesc ar fi iminent și cum ar trebui înțeleasă situația, în condițiile în care aceste incidente se înmulțesc, iar pentru acest lucru apelează la opinia unor cunoscuți experți în politici de securitate și analiști militari.

Cât de probabil e un atac

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei. În prezent, el este unul dintre cei mai apreciați analiști militari. În opinia sa, nu se pune problema unui atac rusesc asupra României.

„Probabilitatea unui atac, găsesc, este scăzută. Când execuți un atac și ai ataca ținte de pe teritoriul NATO, România fiind membru în NATO, nu ai trimite o singură dronă. Acum se operează în roiul de drone, iar cele mai bune exemple sunt cele din Ucraina și din războiul din Golf. Dacă vrei să testezi, regula este să testezi cu o dronă-momeală, Gerbera. Dacă vrei să obții și informații, trimite o dronă de informații, să zicem, tip Orlan-10. Nu aș vedea de ce să testezi cu o dronă explozivă, pentru că în momentul în care NATO îți dovedește că traiectoria dronei nu s-a îndreptat către o țintă din Ucraina și a fost deviată de la traiectorie, iar de la bun început traiectoria a fost spre teritoriul NATO, va trebui să răspunzi de ce ai folosit o dronă pentru a realiza un asemenea atac. Însă ar fi o dronă care s-ar bucura de puțin succes, mai ales din momentul în care cel care se apără, vezi România, vezi NATO, a început să fie mult mai ferm și să doboare drone. Sigur că avem situația de astăzi (n.r. – luni, 27 iulie) când o dronă a intrat și a ieșit din spațiul aerian al României. A fost într-o perioadă de timp scurtă. Putem presupune că dronele care vin de-a lungul talvegului Dunării uneori nu intră și în spațiul aerian al României, dar ies”, spune generalul.

De ce ne tranzitează dronele rusești spațiul aerian

El explică și motivele pentru care unele dintre aeronavele rusești fără pilot tranzitează spațiul aerian românesc înainte de a lovi ținte din Ucraina.

„Ei folosesc talvegul Dunării, dar asta în aer, nu pe apă. O fac pentru a crea probleme apărării antiaeriene ucrainene. Pentru că și pentru ei acționează același principiu, focul să nu violeze spațiul aerian al vecinului. Deci ar fi o manevră de inducere în eroare. Este și acesta un scenariu. Numai că am, să spun, convingerea că la Centrul Operațional de Conducere Aeriană de la Torrejón și, de ce nu? și la Centrul Operațional Aerian Român, respectiv la nivelul Comandamentului Forțelor Întrunite, sunt mai multe date prin care să ne putem explica apariția acestor drone. Adică să ne putem explica cele două scenarii: unul, cel legat de drone în derivă, și cel de-al doilea, drone care urmăreau lovirea unui obiectiv”, mai spune el.

Evident, în acest caz întrebarea ar fi care ar fi obiectivul? Rusia ar avea doar de pierdut dacă ar viza ținte de pe teritoriul României și ar risca chiar o reacție dură din partea NATO.

„Pentru că dacă ne uităm la prima dronă, ea are un traseu de la Sulina la Brăila, s-a spus de Fetești, dar se pare că s-a greșit, e vorba de Urziceni, înspre zona de sud a Buzăului, undeva la granița Buzău–Ialomița. Și am specula dacă am spune că drona se îndrepta spre București. Să lovești o capitală cu o dronă, ce efect s-ar obține? Ar fi mai mult decât un protest diplomatic, o expulzare a ambasadorului, dacă s-ar dovedi că tu ai îndreptat o dronă asupra capitalei unui stat membru NATO, tu fiind Federația Rusă. În momentul în care însă au testat, și au testat la noi, dronele au ajuns pe o adâncime mai mare. Știm că avem situația în care o dronă a ajuns chiar în spațiul aerian aparținând județului Vrancea, după care a ieșit din spațiul aerian, a fost pierdută și de pe radare. Am avut situații în care s-a marcat, probabil prin război electronic, pentru că în realitate nu a fost văzută nicio dronă să fi ajuns până în zona Constanța–Tuzla”, explică generalul Virgil Bălăceanu.

Există explicații și pentru faptul că dronele rusești pătrund tot mai des în spațiul aerian, crede el. O ipoteză de luat în calcul este că multe dintre ele sunt în derivă, în condițiile în care apărarea antiaeriană ucraineană s-a perfecționat și folosește cu tot mai mare succes și mijloacele de război electronic, care deviază aceste drone din drumul lor spre țintă.

„De aceea situația este mai complicată și mai complexă, pentru că avem drone în derivă, avem drone care urmăresc testarea, avem drone care urmăresc obținerea de informații. Cele mai periculoase sunt dronele în derivă, pentru că au explozivul la bord. În definitiv, ne confruntăm cu consecințele apărării antiaeriene ucrainene, fie că vorbim de lovirea cinetică, fie că vorbim de bruiaj. Nu cred că au realizat și spoofing, pentru că atunci ar însemna altceva. De foarte multe ori avem incidente cu resturi de dronă. Era cazul să ne așteptăm de la resturi de dronă, pot să ajungă și la drone, cum a fost drona de la Galați. Dronele în derivă, dacă îți intră într-un spațiu mai larg, dacă îți intră pe o perioadă mai îndelungată și distanța este mai lungă față de aglomerări urbane, îți permit și o reacție potrivită”, susține generalul Virgil Bălăceanu.

Suntem vulnerabili la Marea Neagră

El nu vede perspectivele unui război între NATO și Federația Rusă. Desigur, în acest caz nici un război între Federația Rusă și România sau o altă țară membră a alianței nu ar fi de actualitate.

„Eu mă gândesc că Federația Rusă va începe mai degrabă un al doilea război cu Ucraina decât un război cu NATO. Un al doilea război cu Ucraina îl văd mai probabil dacă în acest război nu se realizează scopurile de capitulare militară, politică, economică. Să nu uităm ce a spus recent Putin. A spus că Ucraina în bună măsură este artificială, Crimeea și alte zone au fost cedate de către Stalin, iar zone din partea de vest aparțin și Poloniei, și Ungariei, și României. Discursurile acestea trebuie să ne dea de gândit”, este viziunea sa.

În ce privește strategia de apărare a României pentru Marea Neagră, raportat strict la pericolul dronelor, generalul crede că este nevoie de legi noi, inclusiv în ce privește dronele navale.

„Dacă vedem doar dronele, vom vedea doar un gen de amenințare, care reprezintă o amenințare de actualitate. Trebui să vedem lucrurile într-un complex. Avem nevoie, din punctul meu de vedere, de o lege de combatere a navelor pilotate sau nepilotate, cu sau fără echipaj, incluzând aici și dronele maritime. Așa cum avem legea de combatere a aeronavelor care intră neautorizat în spațiul aerian al României, cu și fără pilot. Deocamdată nu avem pe mare, cel puțin”, explică generalul Bălăceanu.

Testul trecut de Armata Română

Comandorul (r) Sandu Valentin Mateiu a activat în domeniul marinei militare și a structurilor intelligence ale Forțelor Navale, iar un timp îndelungat a fost analist în cadrul Ministerului Apărării Naționale.

„Avem o situație în care, cel puțin în ultimele patru zile, că și azi a fost o dronă care a trecut prin spațiul nostru aerian, am avut o acțiune coerentă. Un stat și-a trimis armele prin spațiul nostru aerian. Că a fost intenție, că a fost un atac în Marea Neagră asupra navelor, dar acele drone și-au continuat zborul deasupra teritoriului nostru, că au fost alte elemente sau probleme de război electronic e mai greu de spus”, spune Sandu Valentin Mateiu.

Cea mai puțină probabilă variantă ar fi, în opinia sa, cea că aeronavele fără pilot ar fi ajuns la noi deviate pe fondul războiului electronic.

„Lucrurile pot fi rezumate la faptul că un stat și-a trimis armele în spațiul aerian al României. Iar după ce autoritățile noastre au făcut ancheta, avem dovada că, cel puțin în două cazuri, și cred că se va dovedi și pentru al treilea, este vorba despre drone rusești. Am avut identificarea vizuală făcută de piloți, am avut analiza resturilor făcută de autoritățile române, am avut asumarea politică de către autoritățile române care au acuzat direct Rusia. În aceste condiții, avem această situație: România a fost atacată consecutiv, timp de trei zile, dacă spunem că azi a fost doar tranzit prin spațiul nostru aerian al unei asemenea arme”, mai spune el.

Totuși, expertul exclude un război cu Federația Rusă și spune că nici Moscova nu ar dori acest lucru. În opinia sa, este vorba mai degrabă de un atac hibrid.

„Dacă mergem mai departe, apare problema de intenție: dacă în spatele acestor atacuri se află o intenție. Este greu de dovedit o asemenea intenție și oricum ea nu are relevanță în asemenea cazuri care rămân minore față de problema declarării unui război. Nu suntem în această situație. România nu va ajunge într-o stare de război cu Rusia, ci doar Rusia trebuie să clarifice de ce, trei zile la rând, dronele sale au zburat în spațiul nostru aerian, punând în pericol viețile și proprietățile cetățenilor români”, susține Sandu Valentin Mateiu.

Cu toate acestea, cazul trebuie în continuare tratat cu aceeași atenție, consideră expertul, care precizează că Armata Română a trecut testul la care a fost supusă de Federația Rusă.

„În primul rând că, indiferent dacă testul este intenționat sau accidental, am trecut testul. De vreme ce aviația noastră doboară aceste drone, problema se reduce la o reacție diplomatică, nu la elemente de afectare a vieții cetățeanului. Al doilea lucru este că un asemenea atac, în dreptul internațional, reprezintă obiectiv responsabilitatea statului căruia îi aparține această armă. Iar în acest caz este Rusia. De aceea Rusia trebuie să explice de ce suntem atacați de către dronele sale, iar elementul de continuitate, consecutiv, trei zile, agravează problema”, conchide Sandu Valentin Mateiu.

Ipoteza războiului hibrid și psihologic cu NATO

Expertul în politici de securitate Hari Bucur Marcu nuanțează lucrurile. El nu vede un atac asupra României și nu consideră că Federația Rusă ar vrea să atace România.

„Nu ne aflăm într-o situație de atac sau de preagresiune, precum demonstrațiile de forță făcute de Rusia înainte de 24 februarie 2022, când a desfășurat trupe la granița cu Ucraina, a efectuat zboruri militare și a amenințat cu forța, culminând cu invadarea Crimeei. Nu suntem în acea postură”, a spus analistul militar.

În schimb, Hari Bucur Marcu nu exclude un eventual atac rusesc asupra NATO, dar este de părere că acesta nu ar putea să aibă loc decât peste câțiva ani.

Expertul militar a criticat modul în care oficialitățile gestionează comunicarea publică, arătând că cetățenii nu sunt informați corespunzător, iar incertitudinea domină dezbaterea.

„Cei care vorbesc despre o posibilă agresiune a Rusiei împotriva unui stat NATO neglijează orizontul de timp în care s-ar putea produce un astfel de eveniment, estimat la trei, cinci sau chiar șase ani de acum înainte, nu mâine sau azi, iar creșterea numărului de drone pe cerul României nu este un semn alarmant imediat”, este punctul său de vedere.

Mai mult, el este de părere că Rusia are în vedere un război psihologic cu România și cu celelalte state NATO și nu unul direct, cu mijloace convenționale.

„Scenariul principal nu este un atac direct al Rusiei asupra României, ci mai degrabă o problemă de percepție și de reacție istorică. Se vorbește despre statele baltice și despre România, iar în acest context se invocă anii `40, când România a cedat Basarabia în doar 48 de ore, retrăgându-și rapid trupele și echipamentul militar, iar această imagine a rămas în mentalitatea rusă, care ar putea crede că, dacă ne sperie, vom părăsi NATO. Prin urmare, este vorba despre un război psihologic. România este vulnerabilă în ceea ce privește psihologia colectivă, iar oficialii noștri, în loc să întărească încrederea în forțele armate și în capacitatea de apărare, contribuie adesea la compromiterea acestei idei prin propriile lor atitudini”, încheie Hari Bucur-Marcu.