Războiul modern accelerează dezvoltarea unor noi tehnici medicale

Atacurile asupra spitalelor și utilizarea tot mai frecventă a dronelor creează provocări fără precedent pentru tratarea răniților de pe front. Specialiștii caută noi tehnologii și metode de intervenție pentru a proteja atât militarii, cât și civilii din zonele de conflict.

Nevoia de tehnologii și tehnici medicale noi este tot mai mare în războiul modern Foto: Profimedia

Atacurile Rusiei asupra sistemului medical din Ucraina și transformarea tacticilor de război au determinat dezvoltarea unor metode inovatoare de protejare și tratare a militarilor răniți pe câmpul de luptă, scrie politico.eu.

De la rănile provocate de drone și evacuarea victimelor până la riscul unor atacuri chimice, biologice, nucleare sau radiologice, nevoia de tehnologii și tehnici medicale noi este tot mai mare. Acestea ar trebui să ofere sprijin atât militarilor, cât și civililor prinși în zonele de conflict.

Deși sunt interzise de dreptul internațional, atacurile asupra unităților medicale au devenit frecvente. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, Rusia a atacat infrastructura medicală din Ucraina de peste 3.000 de ori de la începutul invaziei la scară largă. În plus, continuă să distrugă stocuri esențiale de materiale și echipamente medicale.

Un alt pericol îl reprezintă atacurile de tip „double tap”, în care un al doilea bombardament este lansat asupra celor care intervin pentru a-i ajuta pe răniții din primul atac. Aceste tactici sporesc riscurile la care sunt expuși medicii și personalul de salvare de pe front.

Noile metode de luptă urmăresc să distrugă psihologic rezistența celor care apără Ucraina, afirmă Marcus Luttrell, fost membru al forțelor speciale americane Navy SEAL și fost medic militar.

„Pentru a distruge complet o societate, îi elimini mai întâi sursele de energie, apoi sistemul medical”, a declarat acesta.

În contextul atacurilor asupra serviciilor medicale, Luttrell consideră că toți militarii ar trebui să primească instruire medicală de bază înainte de a fi trimiși pe front.

„De fiecare dată când cineva este rănit, dacă nu ai pregătire medicală, intri în panică”, a explicat el.

Realitatea virtuală, folosită pentru pregătirea personalului medical

Tehnologii de ultimă generație, precum cele dezvoltate în cadrul proiectului ReadyMed Europe, ar putea contribui la pregătirea personalului pentru noile condiții de pe câmpul de luptă.

Proiectul, coordonat de compania letonă Exonicus R&D, are un buget de 10 milioane de euro și reunește firme din opt țări europene. Obiectivul este dezvoltarea unor programe de instruire medicală în realitate virtuală, care să poată fi implementate rapid și la scară largă. Acestea sunt destinate pregătirii personalului medical și organizării evacuărilor răniților.

Căștile de realitate virtuală sunt integrate cu sisteme de inteligență artificială care evaluează imediat procedurile efectuate pe manechine. Astfel, utilizatorii pot exersa diferite scenarii de intervenție medicală, adaptate schimbărilor de pe câmpul de luptă.

Experiența războiului din Ucraina a arătat că militarii pot fi nevoiți să rămână alături de un rănit timp de mai multe zile, ceea ce schimbă radical conținutul programelor de pregătire, a declarat Liga Ellere, directoarea Exonicus R&D.

Pregătirea civililor și a echipelor de intervenție, inclusiv a polițiștilor și pompierilor, este, de asemenea, esențială.

„Știm din experiența Ucrainei că și primii care intervin pot deveni ținte”, a spus Ellere.

Utilizarea tot mai frecventă a dronelor a modificat și prioritățile în tratarea răniților. Potrivit acesteia, atacurile cu drone provoacă adesea traumatisme mai grave în partea superioară a corpului.

Alte tehnologii utilizate în războiul modern includ vehicule autonome, fără echipaj, care pot evacua militarii răniți pe timpul nopții, atunci când trimiterea unor echipe de salvare ar fi prea periculoasă.

Medicamente și vaccinuri pentru situații de criză

În condițiile în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei se desfășoară la granițele Europei, Uniunea Europeană și-a intensificat eforturile de pregătire pentru eventuale situații de urgență.

Măsurile includ Strategia de pregătire pentru situații de criză prezentată de comisarul european Hadja Lahbib, care recomandă inclusiv pregătirea unui kit cu provizii pentru primele 72 de ore, dar și creșterea finanțării proiectelor din domeniul apărării, inclusiv a celor dedicate sprijinului medical.

Printre planurile europene se numără evaluarea stocurilor de medicamente și vaccinuri care ar putea fi folosite în cazul unor crize sanitare. Scenariile avute în vedere includ izbucnirea unei epidemii de ciumă, un atac chimic, o nouă pandemie virală sau un dezastru nuclear.

Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) avertizează însă că, deși strategia privind dezvoltarea unor contramăsuri medicale este necesară, aceasta nu reușește să atragă suficienți dezvoltatori.

Instituția încearcă să stabilească legături cu producători și cercetători din întreaga lume, dar activitatea de dezvoltare rămâne limitată, a declarat săptămâna trecută Marco Cavaleri, responsabilul EMA pentru amenințările la adresa sănătății publice.

În consecință, există „puține opțiuni disponibile” pentru combaterea unora dintre potențialele amenințări biologice, a avertizat el.

Finanțarea, principala provocare

Potrivit lui Cavaleri, principala problemă este lipsa finanțării.

„Dacă aceste produse nu primesc finanțare și dacă nu se investesc bani în dezvoltarea unor vaccinuri sau tratamente noi pentru situațiile de urgență de mâine, nu vom avea prea multe de discutat”, le-a spus el jurnaliștilor, în această săptămână, la sediul agenției din Amsterdam.

Europa trebuie să creeze „stimulentele potrivite pentru ca industria să dezvolte contramăsuri medicale”, a adăugat oficialul.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că instituția a alocat, în 2021, 220 de milioane de euro prin intermediul Fondului European de Apărare pentru proiecte privind sprijinul și intervenția medicală în domeniul apărării, amenințările chimice, biologice, radiologice și nucleare, precum și biotehnologia.

De asemenea, Comisia a investit 1,6 miliarde de euro în constituirea unor stocuri strategice de contramăsuri medicale prin mecanismul rescEU, rezerva strategică europeană de capacități de intervenție și provizii pentru situații de dezastre.

Aceste investiții urmăresc să asigure „o cerere previzibilă și investiții pe termen lung” pentru produsele medicale esențiale securității și apărării, care s-ar putea să nu fie viabile din punct de vedere comercial în condiții normale de piață, a precizat reprezentantul Comisiei.