De ce schimbă România strategia față de Rusia?

Războiul s-a mutat la Gurile Dunării, iar spațiul dintre Rusia și NATO se îngustează până la dispariție. Militarii români au doborât în trei zile consecutive trei drone.

Prin valul de drone cu care s-a confruntat recent, Rusia testează noua strategie a României

România nu e într-un război deschis cu Rusia, dar Moscova a atacat țara pe mai multe fronturi. Atacuri cibernetice asupra instituțiilor de stat, manipulare masivă prin rețele sociale cu știri false despre cursul războiului și despre efectele asupra României sau Republicii Moldova.

Chiar înaintea valului de atacuri cu drone, în urmă cu două săptămâni serviciul de spionaj rusesc, FSB a lansat atacuri masive asupra 9 state din Uniunea Europeană, inclusiv România (13 iulie 2026). Președintele Nicușor Dan a vorbit atunci despre o „campanie hibridă mai amplă”, care „subminează stabilitatea”, „alimentează diviziunile în societate și între aliați” și „testează coeziunea UE și NATO”. A fost pentru prima dată când România a arătat cu degetul FSB. Apoi, oamenii au aflat că cel mai important site în relația statului cu plătitorii de impozite, ghișeul.ro a fost clonat și nu e funcțional. Mai grav, Agenția de Cadastru a fost blocată încă de la jumătate lunii și nu poate elibera acte. În acest caz nu a fost blamată Rusia, dar atacul cibernetic asupra acestei instituții se suprapune cu atacurile asupra mai multor state europene.

Autoritățile române au înțeles că țara trebuie apărată înainte de o mare catastrofă

Aceste atacuri au fost precedate în luna mai de drona încărcată cu explozibil trimisă de ruși pe unul dintre blocurile din Galați.

Autoritățile române au înțeles în cele din urmă că țara e atacată și că trebuie apărată înainte de o mare catastrofă, mai ales în această perioadă în care escaladarea rusă împotriva teritoriului NATO a devenit evidentă:

1) Rusia a lansat o campanie de sufocare a rutelor ucrainene prin care sunt exportate cereale: între 7 și 21 iulie a lansat 40 de lovituri asupra infrastructurii maritime  și asupra navelor comerciale. Odesa nu mai poate fi folosită din cauza atacurilor, așa că ultima soluție rămasă sunt porturile dunărene, Reni, Ismail, Chilia aflate la câteva sute de metri de teritoriul românesc. Roiuri de zeci de Shahed-uri au atacat ținte aflate pe partea cealaltă a Dunării, iar unele dintre ele au intrat în spațiul românesc. Nu e mereu clar dacă dronele intră deliberat sau din greșeală în România, dar e evident că spațiul de atac dintre Rusia și NATO s-a îngustat până aproape de dispariție, iar războiul s-a mutat la Gurile Dunării.

2) Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) consideră că cel mai adesea e vorba despre testări deliberate pentru că Vladimir Putin a trecut la o strategie în care acceptă riscul victimelor civile din spațiul NATO și vrea să verifice metodic reacțiile Alianței. Există mai multe argumente în favoarea unor atacuri intenționate: prima dronă doborâtă la finele săptămânii trecute a ajuns la aproape 100 de kilometri de București, iar escaladarea aeriană e sincronizată cu cea cibernetică. Dimitri Medvedev, numărul 2 în Consiliul de Securitate de la Kremlin a declarat chiar că „europenii n-au văzut încă nimic".

3) Atacurile au loc după summit-ul NATO de la Ankara, unde Alianța a aprobat răspunsul anti-dronă de 40 de miliarde de euro, iar NATO s-a angajat să mute sisteme de apărare împotriva dronelor în România. Acum, Moscova verifică pe teren dacă deciziile de pe hârtie devin realitate.

România a trecut de la o apărare pasivă la una activă

4) Testările Rusiei sunt cu atât mai importante cu cât vor să evalueze în ce măsură soldații americani rămași în bazele autohtone pot fi angrenați în acțiunile de apărare. SUA au retras circa 1000 de soldați din România începând cu acest an, după o decizie anunțată în octombrie 2025, criticată în Congres pentru că „transmite un semnal greșit Rusiei". Din perspectiva Moscovei, pe flancul sud-estic al NATO, inclusiv Marea Neagră , angajamentul american e în scădere, iar fisurile încep să iasă în evidență după alegerile din Bulgaria, unde noul guvern Rumen Radev schimbă macazul spre Rusia.

5) Portul Constanța absoarbe tot mai mult din comerțul ucrainean redirecționat, ceea ce ar putea însemna că infrastructura românească a intrat în calculele Moscovei, nu neapărat ca țintă declarată, ci mai curând ca intimidare: fiecare dronă care survolează Delta e și un mesaj către asigurătorii, armatorii și operatorii care decid dacă ruta românească e sigură.

6) Schimbarea strategiei de răspuns la intimidările ruse ar putea fi un motiv de a testa noua perspectivă a Bucureștiului. Imediat ce autoritățile române au început să doboare dronele rusești, Moscova vrea să afle: cât de consecventă rămâne România pe această nouă direcție, care sunt noile reguli de angajare și dacă nu cumva un incident care ar implica civili ar putea întoarce o parte a populației împotriva liderilor politici și militari care au hotărât să impună o apărare activă. Atitudinea AUR, partidul care atrage cel mai mult electorat, de a nu incrimina Rusia pentru atacuri, sugerează că liderii extremiști vor folosi retorica fricii și a războiului pentru a pune presiune pe autorități să negocieze cu Moscova noi soluții sau în orice caz pentru a reveni la situația inițială.

România își schimbă strategia, trece de la o apărare pasivă la una activă, împinsă de la spate de NATO, dar și de atacurile Rusiei care vin pe mai multe planuri: atacuri cibernetice, subminări ale autorității statului prin mesaje false venite prin rețelele sociale, dronele militare trimise spre București pentru a intimida populația și pentru a induce frica de război iminent.

Sabina Fati - DW