Iranul își perfecționează una dintre cele mai eficiente rachete balistice. De ce Kheibar Shekan ridică noi provocări pentru apărarea SUA și a aliaților
Racheta balistică Kheibar Shekan a devenit unul dintre cele mai importante elemente ale arsenalului militar iranian, iar experții în apărare avertizează că Teheranul își adaptează constant modul de utilizare a acesteia pentru a îngreuna interceptarea de către sistemele occidentale de apărare antiaeriană.

Potrivit unor oficiali americani citați de The Wall Street Journal, Iranul a folosit în ultimele săptămâni rachete Kheibar Shekan în atacuri asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu, recurgând la combinații de traiectorii, viteze și manevre diferite pentru a pune la încercare sistemele de apărare.
Oficialii afirmă că majoritatea rachetelor au fost interceptate de Statele Unite și aliații lor, însă unele au reușit să își atingă țintele.
Ce diferențiază racheta Kheibar Shekan
Spre deosebire de generațiile mai vechi de rachete balistice iraniene, care necesitau alimentare cu combustibil înainte de lansare, Kheibar Shekan utilizează combustibil solid. Potrivit analiștilor militari, acest lucru permite păstrarea rachetelor în stare de operare și lansarea lor într-un timp mult mai scurt.
Rachetele pot fi transportate pe camioane sau alte platforme mobile, ceea ce le face mai dificil de identificat și distrus înainte de lansare de către aviația americană sau israeliană.
Unele variante ale rachetei sunt echipate cu un focos capabil să își modifice direcția în faza finală a zborului, folosind un motor de mici dimensiuni. Potrivit experților, această capacitate permite efectuarea unor manevre la viteze de aproximativ 9.600 km/h, crescând dificultatea interceptării.
Specialiștii afirmă că racheta poate modifica traiectoria într-o măsură mai mare decât alte sisteme balistice comparabile, ceea ce complică activitatea sistemelor de apărare antirachetă.
Atacuri coordonate cu drone și alte rachete
Oficialii americani susțin că Iranul nu utilizează Kheibar Shekan în mod izolat.
Potrivit acestora, atacurile sunt coordonate cu lansarea simultană de drone de mare viteză și rachete cu performanțe mai reduse, tactică menită să suprasolicite și să creeze confuzie în sistemele de apărare aeriană.
De asemenea, Iranul ar fi vizat în repetate rânduri zonele unde sunt cazate trupe americane în bazele din Orientul Mijlociu, precum și instalații radar considerate esențiale pentru funcționarea apărării antiaeriene.
Războiul aerian al SUA împotriva Iranului își atinge limitele. Buncărul nuclear iranian „impenetrabil”, în vizorul lui Trump„Iranul învață din fiecare atac”
Generalul în rezervă Joseph Votel, fost comandant al Comandamentului Central al Statelor Unite (CENTCOM), consideră că evoluția tacticilor iraniene reflectă experiența acumulată în timpul conflictelor recente.
„Iranul analizează permanent ceea ce funcționează și caută modalități prin care poate depăși sistemele noastre de apărare. Dispune de un program bine dezvoltat pentru drone, rachete și artilerie cu rachete și are o experiență considerabilă în acest domeniu”, a declarat acesta.
Mii de rachete înainte de izbucnirea conflictului
Potrivit estimărilor autorităților americane și israeliene, Iranul deținea înaintea actualei escaladări aproximativ 2.500 de rachete balistice cu rază medie de acțiune, inclusiv Kheibar Shekan.
Expertul independent în sisteme de rachete Fabian Hinz apreciază că Iranul ar putea continua să asambleze astfel de arme folosind componente depozitate în baze subterane, chiar dacă unele instalații de producție au fost distruse în urma atacurilor.
La rândul său, Nicole Grajewski, specialist în strategia Iranului la Sciences Po din Paris, afirmă că Teheranul pare să fi identificat Kheibar Shekan drept una dintre cele mai eficiente arme din arsenalul său.
„Este o rachetă relativ ieftin de produs, flexibilă din punctul de vedere al lansării și suficient de eficientă pentru obiectivele urmărite de Iran”, a explicat aceasta.
Cost redus, interceptare costisitoare
Autoritățile iraniene nu au făcut public costul unei rachete Kheibar Shekan.
Analiștii consultați de presa internațională susțin însă că prețul acesteia este considerabil mai mic decât cel al interceptorilor utilizați de Statele Unite și Israel pentru neutralizarea rachetelor balistice. În funcție de sistemul folosit, costul unei singure interceptări este estimat între două și 15 milioane de dolari.
Experții consideră că Iranul și-a îmbunătățit treptat tacticile analizând rezultatele atacurilor anterioare.
„Fiecare utilizare în luptă oferă date valoroase. Iranul învață ce tipuri de manevre sunt cele mai eficiente pentru a depăși apărarea antirachetă și își adaptează în consecință tacticile”, a declarat Fabian Hinz.
Kheibar Shekan poartă numele bătăliei de la Khaybar, desfășurată în anul 628, în care forțele profetului Mahomed au cucerit o oază fortificată din Peninsula Arabică. Iranul susține de mai mulți ani că racheta este capabilă să execute manevre în faza finală a zborului pentru a evita interceptarea, însă eficiența acestor capacități este dificil de verificat în mod independent.























































